1,948 matches
-
CENTRUL DE TEATRU EDUCAȚIONAL REPLIKA (Str. Lânăriei nr. 93-95, București). Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare. SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295845_a_297174]
-
REPLIKA (Str. Lânăriei nr. 93-95, București). Intrarea este liberă și se face pe bază de rezervare.</b><b></b></p> SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate
Comunicat: SubPământ. Valea Jiului după 1989 () [Corola-website/Science/295851_a_297180]
-
face pe bază de rezervare. Contact rezervări: Andrei Șerban (0728839007, andreiserbanmail@gmail.com ), Katia Pascariu (0728072362, katia pascariu@yahoo.com). </div> SubPământ. Valea Jiului după 1989 De: Mihaela Michailov și David Schwartz Cu: Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, Alexandru Potocean, Andrei Șerban. Scenografia: Adrian Cristea, muzica: Bogdan Burlăcianu, documentare: Vlad Petri SubPământ. Valea Jiului după 1989 își propune să documenteze situația economică, viața și munca minerilor în post-socialism. SubPământ este un proiect de reconstrucție performativă a poveștilor-document, care fundamentează istoria comunităților din Valea Jiului, aflate
Comunicat Platforma de Teatru Politic 2015 - final de stagiune () [Corola-website/Science/295887_a_297216]
-
poveștilor, a problemelor și culturii unor categorii sociale afectate decisiv de procesele violente ale tranziției românești Nu ne-am născut în locul potrivit De: Alice Monica Marinescu și David Schwartz Cu: Alexandru Fifea, Katia Pascariu, Mihaela Rădescu, Andrei Șerban, Silviana Vișan Scenografia: Adrian Cristea; muzica: Cătălin Rulea; traducerea în limba arabă: Bashar Al-Kishawi. Mulțumiri speciale: Bashar Al-Kishawi, Margareta Eschenazy, Valentina Ivanov, Ahmad Marwi, Sana Rahimo, Simina Guga. Spectacolul se joacă cu subtitrări în limbile engleză și arabă. Spectacolul „Nu ne-am născut
Comunicat Platforma de Teatru Politic 2015 - final de stagiune () [Corola-website/Science/295887_a_297216]
-
ale veșmintelor dau iluzia unei atmosfere de vis și subliniază dimensiunea atemporală a scenei reprezentate: iubirea și jocurile dezinvolte sunt nemuritoare. În pictura "Indiferentul" (1717) trăsăturile de penel mărunte, delicate și precise evocă stălucirea atlasului, moliciunea dantelei și a cârlionților, scenografia grațioasă a grădinii. "Sfânta Familie" (1717-1719), una dintre puținele opere cu tematică religioasă din creația lui Watteau, reflectă influența lui Antoon van Dyck. Deși face impresia unei schițe, tabloul are o schemă compozițională foarte sugestivă: personajele sunt dispuse în formă
Antoine Watteau () [Corola-website/Science/300896_a_302225]
-
după scenariul lui Titus Popovici. Rolurile principale sunt interpretate de Toma Caragiu, Mircea Albulescu, Margareta Pogonat, Ion Besoiu și Mircea Diaconu. Filmul a fost distins cu două premii ACIN în 1975. De asemenea, scenograful Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975. Toma Caragiu îl interpretează pe Costică Caratase, personaj inspirat de personalitatea marelui actor Constantin Tănase. Acțiunea se desfășoară în perioada interbelică și se axează pe conflictul dintre actor și Mișcarea legionară („sălbaticii”), ofensată de
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
a primit Premiul pentru interpretare masculină pentru rolul din filmul "Actorul și sălbaticii" (acest premiu a fost obținut și de Gheorghe Dinică pentru rolul din filmul "Ilustrate cu flori de câmp"). De asemenea, scenograful Virgil Moise a primit Premiul pentru scenografie al Festivalului de la Moscova din 1975. Eva Sârbu a lăudat interpretarea lui Toma Caragiu într-un articol din 1975, publicat în revista „Cinema”: "„Sub chipul și în mâna lui Toma Caragiu, nea Costică Caratase are vulgaritatea mulată pe candoare și
Actorul și sălbaticii () [Corola-website/Science/299708_a_301037]
-
Teatrului de balet „Oleg Danovski” din Constantă. Premieră: Constantă, 25 iunie, 2001. „Adios Tristetza” 1.30 min., 14 interpreți - muzică: colaj de Sergiu Anghel din opera muzicală a lui A. Piazzola. Producție a Teatrului de balet „Oleg Danovski” din Constantă, scenografia și costumele Ana-Maria Munteanu. Premieră: Constantă, 20 iunie 2004. „Visul din vis”, 1.15 min., 9 interpreți, - muzică: preclasica, jazz, contemporană. Soluția, 5 min., - 3 interpreți - muzică: Marius Constant, Producție TVR, 1988. Jocuri triste, 5 min. - 4 interpreți - muzică: Mahavishnu
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
împăratul Ferdinand I la curtea imperială din Viena. Fiul acestuia, împăratul Maximilian II îl numește în 1564 "pictor al curții" ("Hofmaler"). Arcimboldo se bucură de un bun renume, nu numai pentru pictură, dar și pentru lucrări decorative la diferite festivități, scenografie, lucrări de arhitectură, hidraulică etc. În primii doi ani de activitate la Viena realizează numeroase portrete ale membrilor familiei imperiale și primele versiuni ale ciclurilor ""Cele patru anotimpuri"" și ""Cele patru elemente"", în maniera devenită tipică, constând în compozițiile alegorice
Giuseppe Arcimboldo () [Corola-website/Science/298864_a_300193]
-
Fetița soldat de Mihaela Michailov, în regia Silviei Roman, cu Silvana Mihai/ Cristina Juncu. Scenografia este semnată de Bianca Veșteman și Sabina Veșteman, muzica de Bogdan Bâlea și inserțiile video de Adi Bulboacă. Preț bilet 30 lei.
Fetița soldat la Teatrul Național () [Corola-website/Science/296148_a_297477]
-
, de Alice Monica Marinescu și David Schwartz, cu: Alexandru Fifea, Katia Pascariu, Mihaela Rădescu, Andrei Șerban, Silviana Vișan.Spectacolul se joacă cu subtitrări în limbile engleză și arabă. Scenografia: Adrian Cristea Muzica: Cătălin Rulea Traducerea în limba arabă: Bashar Al-Kishawi Echipa proiectului aduce mulțumiri speciale către: Bashar Al-Kishawi, Margareta Eschenazy, Valentina Ivanov, Ahmad Marwi, Sana Rahimo, Simina Guga. Bilete 20 lei / 10 lei pentru elevi, studenți, pensionari Spectacolul împletește
Nu ne-am născut în locul potrivit () [Corola-website/Science/296164_a_297493]
-
i>Centrul de Teatru Educațional Replika, varianta în care joacă Mihaela Dragan și Alexandru Fifea. Spectacolul este în dublă distribuție, cu o variantă în care joacă Alină Șerban și Alexandru Fifea. Echipa este formată din Alexandru Berceanu - regia, Maria Cretu - scenografie, Golem Studio - visuals, Andreea Duță - coregrafie, Leonard Stoica - muzică, Vlad Ioachimescu - sound design, Fatih Genckal - artist asociat, </i><i>Ayșıl Akșehirli și Alexandru Berceanu - text</i><i>. Realizarea piesei a fost parte dintr-un proiect mai amplu, numit </i><i
Privind prin piele () [Corola-website/Science/296152_a_297481]
-
cu sentimentul vinovăției. Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa? Spectacol inspirat de un caz real și de povestirile lui Ryunosuke Akutagawa. O producție a companiei de teatru Giuvlipen Cu: Liana Ceterchi, Mihaela Drăgan, Zita Moldovan Muzica live: Elena Albu Scenografia: Elena Dobîndă Afiș: Alexandra Horghidan (The Peanut Box) Regia: Mihai Lukacs Intrare: 30 ron
Premieră: Cine a omorât-o pe Szomna Grancsa? () [Corola-website/Science/296174_a_297503]
-
merge și, în general, artiștilor le merge bine! </p> * ARTISTS TALK</strong> un spectacol de <spân style="font-size: small;">Gianina Cărbunariu</spân></strong> Cu: <spân style="font-size: small;">Ruxandra Maniu, Ilinca Manolache, Alexandru Potocean, Gabriel Răuță, Bogdan Zamfir</spân></strong> Scenografia: <spân style="font-size: small;">Dorothee Curio</spân></strong> Video: <spân style="font-size: small;">Mihai Păcurar</spân></strong> Muzică: <spân style="font-size: small;">Bobo Burlăcianu</spân></strong> Producător: ARCUB Co-producător: Asociația Piese Refractare Cu sprijinul: Institutului Goethe, Ambasadei Franței la București
De câți năpăstuiți ai nevoie ca să devii artist celebru? () [Corola-website/Science/296173_a_297502]
-
șerif;"><spân lang="fr-FR"><b>, </b></spân></spân><a href="http://teatrul-evreiesc.com.ro/team/katia-pascariu/"><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><spân lang="fr-FR">Katia Pascariu</spân></spân></a></spân></spân></p> Regia: David Schwartz</spân></spân></spân></spân></p> Scenografia: Misa Dumitr</spân></spân><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><spân lang="fr-FR">iu </spân></spân></spân></spân></p> Artista asociată : Ioana Florea</spân></spân></spân></spân></p> Muzică:</spân></spân><spân style="color: #323436;"><spân style="font-family: Calibri,șerif;"><b
Povești și povești. Despre piesa de teatru „Corp străin” () [Corola-website/Science/296176_a_297505]
-
*Comentariu pe marginea spectacolului Cine a omorît-o pe Szomna Grancsa? O producție a companiei de teatru Giuvlipen. Cu: Mihaela Dragan, Zita Moldovan, Liana Ceterchi. Scenografia: Elenă Dobîndă. Muzică live: Elenă Albu. Regia: Mihai LukácsSzomna Grancsa este numele unei fete din comuna Frumoasă, județul Harghita, care la vârsta de 17 ani s-a sinucis. Presă a produs atunci o narațiune care n-a ajutat decât la
Dreptate pentru Szomna Grancsa () [Corola-website/Science/296189_a_297518]
-
la principalele publicații tipărite, la radio(sic!) și televiziune (și înainte și după Revoluția din 22 decembrie 1989). A publicat în țară și în străinătate peste 20000 de lucrări de grafică umoristică, portrete, ilustrații de carte ; a făcut afiș și scenografie pentru teatru; a primit 25 premii naționale importante și 5 mari premii internaționale; peste 150 de participări la saloane naționale de umor de pe întreg cuprinsul patriei și la peste 150 de saloane internaționale în 20 de țări de pe 5 continente
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
de Vega, Calderón se arată superior acestuia din punct de vedere tehnic, ducând la perfecțiune formula dramatică a lui Lope prin reducerea numărului de scene și eliminarea elementelor lirice nefuncționale. Operele devin astfel un spectacol baroc complet, care acordă importanță scenografiei și muzicii, elemente puțin importante pentru Lope de Vega. Calderón de la Barca utilizează în mod frecvent piese anterioare, din care elimină scene inutile; reduce din numărul de personaje și din bogăția polimetrică a teatrului lopesc. De asemenea, sistematizează exuberanța creativă
Pedro Calderón de la Barca () [Corola-website/Science/307982_a_309311]
-
vedere ideologic, mișcării Arte Povera, în care folosirea produselor și materialelor de uz comun sugerează pentru arte o funcție radical creativă, mitică, care nimic nu concede purei reprezentări. Sunt evidente și referimentele la originea sa greacă. Instalațiile sale devin adevărate scenografii care ocupăfizic galeria și înconjoară vizitatorii, tranformându-i în actori protagoniști într-un spațiu care începe sa se populeze de animale vii, contrapuse unor geometrii construite cu materiale care amintesc producția industrială. În"Margherita di fuoco" apare focul, element mitic și
Jannis Kounellis () [Corola-website/Science/307853_a_309182]
-
1990, Academia de Teatru și Film se află într-un continuu proces de reformă care a condus la apariția unor secții și specializări noi, precum Comunicare audiovizuală și Multimedia-Sunet, Montaj, în cadrul Facultății de Film sau Actorie Papuși și Marionete, Coregrafie, Scenografie, în cadrul Facultății de Teatru, mărirea cifrei de școlarizare și mai ales perfecționarea și diversificarea planurilor de învățământ și a programelor de studii sunt elocvente pentru noua orientare a învățământului de profil. Din anul 1998 Academia de Teatru și Film devine
Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București () [Corola-website/Science/307934_a_309263]
-
lucrează la filmul lui Abel Gance " La Roue", iar pentru Ralf de Maré și trupa sa ""Ballets suédois"" proiectează afișul, decorurile, costumele și cortina destinate baletului "Skating Rink" pe muzică de Darius Milhaud. Fascinat de lumea filmului, colaborează la realizarea scenografiei producției "L'Inhumaine" a lui Marcel L'Herbier și realizează prin mijloace proprii un scurt metraj intitulat "Baletul mecanic" ("Ballet mécanique"), cu fotografii de Dudley Murphy și Man Ray. Pentru evoluția sa sunt importante întâlnirile cu arhitectul Le Corbusier (1920
Fernand Léger () [Corola-website/Science/308312_a_309641]
-
foarte apropiată de cea a filmărilor cu dansatori. Mai ales în ultimii ani, însă, se fac eforturi în direcția realizării de videoclipuri mai complexe, bazate pe un scenariu, conținând actori (unul fiind însuși cântărețul), elemente de figurație, cascadorie, costumații și scenografie (decoruri), uneori chiar efecte speciale. Se pot folosesc filtre de culoare (de exemplu, în videoclipul piesei „Am ajuns să plâng” de Nicolae Guță), viteză de redare accelerată („Fată cu păr inelat” de Costel Ciofu și Don Genove), efecte de transparență
Manele () [Corola-website/Science/303005_a_304334]
-
era integrarea artei și a vieții cotidiene. Artiștii Nabis sunt notabili pentru versatilitatea mediilor și tehnicilor artistice folosite. Că o completare a artelor frumoase, în care toți excelau, ei au lucrat în tipărituri, design, postere, ilustrare de cărți, textile, mobilier, scenografie și design teatral. Notă dominantă conferită designului i-au făcut pe artiștii Nabis să împărtășească o idee dominantă specifică de asemenea unei alte grupări artistice paralele temporar, mișcarea artistică Art Nouveau. O altă caracteristică comună ambelor grupări, Leș Nabis și
Les Nabis () [Corola-website/Science/302464_a_303793]
-
o casă de mode din București. În anul 1938 pictează frescă împreună cu pictorul Alexandru Mazilescu. Mobilizat, participă la lupte pe tot parcursul războiului (1940 - 1944) și este grav rănit. Reîntors de pe front, frecventează în anul 1945 cursurile de regie și scenografie conduse de Ion Sava. Recrudescenta rănilor de pe front îi diminuează activitatea în perioada 1946 - 1947. Între 1948 și 1952 face grafică publicitară (afișe și generice de filme) și este director al laboratorului "Filmul Popular" între anii 1948 și 1952 când
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Cernica, Pasărea, Băneasa, Mogoșoaia). Este angajat pictor scenograf la "Teatrul Municipal" în anul 1958. Devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici. Face decorurile pentru piesă "Dacă vei fi întrebat", de Dorel Dorian în anul 1959. Pictează la Timișoara. În 1960 execută scenografia spectacolului "Mamouret" de Jean Sermet, cu Lucia Sturdza Bulandra în rolul principal. Execută la cererea doamnei Lucia Sturdza Bulandra portretul lui Tony Bulandra care va fi expus în Muzeul Teatrului Român. Amenajează primul său atelier de creație în incinta atelierelor
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]