3,006 matches
-
15 martie 1960, trec douăzeci și ceva de ani. De altfel, Steinhardt mărturisește în paginile Jurnalului că a trecut prin indecizii, ezitări din lene, din frică, din lașitate. Mărturisirea e făcută preotului M. Avramescu (și el convertit de la iudaism) de la Schitul Maicilor. Este, așadar, o convertire foarte dificilă, închisoarea fiind, însă, experiență care-l face să ia decizia. A.S. Se pune uneori sub semnul întrebării asumarea deplină a ortodoxiei de către Nicolae Steinhardt. Se vorbește de o tentație a catolicismului. Dar oare
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
gând de la început..."). Nu se ascunde nici preferința pentru o poezie dură, a suferinței, dar și a revoltei. Repetiția termenului "strofe", în Autograf, atrage atenția asupra caracterului inedit al poeziei propuse: "strofe înjunghiate, bătute în pari/ scrâșnite ca piatra ce-mprejmuie schitul;/ strofe scrise lângă hoți și tâlhari/ care-njură de sfinți și dau cu cuțitul.// Strofe de iarbă cu izuri amare,/ v-ați plimbat dezbrăcate prin tristeți de închisoare". Dialogul permanent cu literatura și cultura lumii este evident, la Constant Tonegaru
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
p. 119. 9. Op. cit., p. 54. 10. Ibidem, p. 169. 11. Ibidem, p. 187. 12. „Verset fantast”, op. cit., p. 298. La Arghezi: „Infinit! Infinit! Adună-ți bolțile deodată/ în vuiet prelungit./ Demonic Infinit!/ Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit” etc. (Versuri, ediția cit., p. 105-106) Scriitor 1. Opere alese, 2, ediția cit., p. 212. 2. „Liviu Rebreanu”, în Amalgam, ediția cit., p. 256. (Interviu de I. Valerian) 3. Opere, p. 112. 4. Ibidem, p. 58, 135, 215. Apropo de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Horezu (1694, ctitor Constantin Brîncoveanu); Bistrița (sec.XV) și Arnota (sec. XVII, unde se află și mormîntul lui Matei Basarab) În comuna Costești, Cozia, Turnu și Stănișoara din Călimănești, (VÎlcea). O categorie oarecum aparte din rîndul acestor obiective o formează schiturile, care fie datorită vechimii sau stilului de realizare au fost declarate monumente istorice și de arhitectură cum ar fi cele de la: Afteia - Săliștea (Alba), unde a funcționat o importantă școală românească În secolulul XVIII și un recunoscut centru de pictură
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
spectacole folclorice. În același timp se impune reluarea unei vechi tradiții de a organiza prin intermediul și sub coordonarea metodiștilor a unor drumeții scurte de 3-6 ore În Împrejurimile stațiunii, mai ales că În apropiere se află un număr impresionant de schituri și mănăstiri de veche rezonanță În istoria și cultura noastră națională cum ar fi: Cozia, Turnu, Stănișoara. 7) Problema campingului din Căciulata. Este adevărat că turismul modern nu mai poate fi conceput fără existența locurilor de campare, dar tot la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
calitatea deosebită a factorilor naturali de cură și la baza materială, se adaugă În mod fericit, numeroase obiective de atracție turistică de ordin natural și antropic, cum ar fi: rezervația de Tisă, cele opt monumente de arhitectură (Biserica lui Horia, schiturile Iezeru și Bradu, Bisericile Sf. Voievozi, Sf. Nicolae, etc.), casele TÎră, Olănescu și Bădescu, care sunt monumente de arhitectură etc. Cu toate acestea și În stațiunea Băile Olănești, sunt unele probleme, care Își așteaptă rezolvarea și care ar putea reține
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
secție a sălii populare de artă pentru olărit, - centru de ceramică, important centru de pictură pe sticlă, satul Laz, centru renumit de cusături-țesături, - renumite tîrguri de oi cu veche tradiție; - hidrocentrala cu lac de baraj la Tău. SĂLIȘTEA. - m. arh.: Schitul Lactea cunoscut pentru activitatea culturală românească (sec. XVII), aici a funcționat și o importantă școală românească și un centru de cultură. ȘUGAG. - centru etnografic și folcloric: - echipă de fluierași laureată, arhitectură populară; sculpură În lemn; stîlpi de poartă, realizatori de
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
balneoclimaterică de interes local; - cabana Oașa, punct de plecare În munții Șureanu, la care se adaugă Încă alte 2 cabane; - hotel și popas turistic; - lac artificial și hidrocentrală. JUDEȚUL ARGEȘ ALBEȘTII DE MUSCEL. - m. arh. Biserica de lemn a fostului schit Ciocanul din Bughea de Sus; - rez. geologică constituită de fostele cariere de calcar, exploatate din timpuri străvechi; - patru izvoare cu apă minerală sulfuroasă; - stațiune balneo - climaterică sezonieră de interes local (cu băi calde și reci) Bughea de Sus; AREFU. - cetate
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
În lemn), - muzeu etnografic În Cula Cornoiu, - muzeul arhitecturii gorjene - În apropierea culei, cuprinde vechi case țărănești din toate zonele Gorjului. - m.n.: defileul Jiului cu 40 de tunele pentru calea ferată; - cabana Lainici; - popas turistic Castru Roman; CRASNA. - m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Cruce memorială din piatră În curtea școlii Închinată eroilor din 1914-1918, satul VÎlcele Bune; LUPENI. - m. m.: „Lupeni’29”- monument omagial În piatră și bronz (realizator Ion Irimescu); - m. arh.: Biserica de lemn „Pogorîrea Sfîntului Duh” din Bărbăteni, secolul XIX; - schitul de la Straja; - stațiunea climaterică și pentru sporturi de iarnă ,,Straja”; - linie de telescaun; - pârtii de schi; - teleschiuri; - motel: Victoria; - Cabane: Montana II și III, Hudacu, Rustic, La Moșu, Cerbul, Vacanța, Platoul Soarelui, Buta; - Vile: Oana, Alpin, Maria, Harmony; - Pensiuni: Anca
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cabane: Alexandru, Doina, Vlad. COMARNIC. - m. arh.: Casa Anica Burghez; - m. arh.: Casa Bediceanu, Casa Ioan Voiculescu, Casa Iancu Ceaușescu, Casa Alex. Negulescu, Casa Costică Peticilă, Casa Machedon, Casa În care a pictat pictorul Sava Honția; - m. arh.: Biserica fostului schit Vespezi cu turnul clopotniță; - m. m.: cruce de piatră - 1741; - etnografie și folclor: - cor țărănesc cu peste 100 coriști de Înaltă ținută artistică; - echipă de fluierași; - constructori de țitere. - popas turistic de la Cernica; - pensiuni turistice. SINAIA. - m. arh.: mănăstirea Sinaia
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu pictură; - m. arh.: biserica „Toți sfinții”, sat Poieni cu pictură (sf.sec. al XVIII-lea), - formație de cor laureată; - tabără școlară; - Pensiuni turistice. BĂRBĂTEȘTI. - m. arh.: casa de lemn 64 Petraru (sec. al XVIII-lea); - m. arh.: biserica fostului schit Bodești cu pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură, construită la jumătatea sec. al XVIII-lea; - m. arh.: schitul „Pahomie”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae” din Vătăjești, cu pictură (1712
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
lemn 64 Petraru (sec. al XVIII-lea); - m. arh.: biserica fostului schit Bodești cu pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură, construită la jumătatea sec. al XVIII-lea; - m. arh.: schitul „Pahomie”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae” din Vătăjești, cu pictură (1712); - m. arh.: schitul „Pătrunsa”, cu pictură, sec. XVIII; - m. arh.: biserica „Intrarea În Biserică”, sat Mierlești (1744); - m. arh.: biserica „Buna Vestire” (Iernateu, cu pictură); - m. arh.: biserica „Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
pictură, avînd drept ctitor Episcopul Clement (1640); - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică”, sat Bodești, cu pictură, construită la jumătatea sec. al XVIII-lea; - m. arh.: schitul „Pahomie”; - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae” din Vătăjești, cu pictură (1712); - m. arh.: schitul „Pătrunsa”, cu pictură, sec. XVIII; - m. arh.: biserica „Intrarea În Biserică”, sat Mierlești (1744); - m. arh.: biserica „Buna Vestire” (Iernateu, cu pictură); - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, Poeni, cu pictură; - m. n.: peșteră; - centru etnografic și focloric: port popular și
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
costumelor” - parada costumelor populare În luna aprilie; - festivalul „Brîul de aur”, luna septembrie, o trecere În revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
revistă a formațiilor de dans din județ; - muzeu sătesc - colecție școlară; - pensiuni turistice. BERISLĂVEȘTI. - rezervație arheologică: castru roamn În satul Rădăcinești; - m. arh.: biserica schitului Berislăvești (1751-1756); - m. arh.: biserica „Buna vestire”, DÎngești, cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
cu pictură 1820; - m. arh.:biserica fostului schit „Scăueni” 1799-1810, sat Scăueni; - centru etnografic și folcloric: formație de dansuri laureată. CĂLIMĂNEȘTI-CĂCIULATA. - m. arh.: castru roman Arutela, sec. II-III; - m. arh.: ruinele bisericii Cozia Veche; - m. arh.: rezervație arhelogică; - m. arh.: Schitul Ostrov - anul 1521, cu pictură interioară, ctitorit de Neagoe Basarab; - m. arh.: Mănăstirea Stînișoara; - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1712, cu pictură interioară; - m. arh.: mănăstirea Cozia cu tot complexul: picturi și muzeu, 1388 ctitor Mircea cel Bătrîn (mormîntul lui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
-colecția de artă „Gh. D. Anghel”; - m. arh.: mănăstirea Arnota (1634), cu pictură interioară, sec. XVII, avînd mormîntul lui Matei Basarab și a tatălui său Donciul Vornicul; - m. arh.: biserica Scitul Pan (1680), ci pictură interioară; - m. arh.: biserica fostului schit Păpușa (1711), cu pictură; - m. arh.: biserica de lemn „Adormirea Maicii Domnului” - Cromănești (16641666), ctitor Mitropolit Ștefan, În sat Pietreni; - m. arh.: biserica „Intrarea În biserică” (a doua jum. a sec. XVIII), cu pictură, sat Pietreni, cartier Ciorbești, - centru etnografic
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Biserica „Sf. Nicolae”, sec. XIX, În Muereasca de Jos - Mănăstirea Frăsinei, sec. XIX, Bolnița, sec. XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i. arh.: schitul Bradul, cu pictură, Începutul sec. XIX, satul Gurguiata; - m. arh.: biserica din lemn „Sf. Pantelimon” sau Biserica lui Horea (Nicolae Urs); - m. arh.: biserica „Sf.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
XVIIII, pictură; - etnografie și folclor: - vatră folclorică, - formație de fluierași. OLĂNEȘTI. - m. arh.: biserica „Sf. Voievozi”, 1778-1789, cu pictură, În satul Cheia; - m. i. arh.: schitul Iezeru, construit Înainte de 1500, cu pictură din sec. al XVIII-lea; - m. i. arh.: schitul Bradul, cu pictură, Începutul sec. XIX, satul Gurguiata; - m. arh.: biserica din lemn „Sf. Pantelimon” sau Biserica lui Horea (Nicolae Urs); - m. arh.: biserica „Sf. Nicolae”, cu pictură, 1732, la Olănești; - m. arh.: biserica din satul Cormoșești, construită În 1820
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mondial și crucea locotenentului poet Dimitrie Stoil; - etnografie și folclor: vatră folclorică. RACOVIȚĂ. - săpături arheologice: două case romane (Pretorium I și II) și un castru roman În satul Copăceni; - m. arh.: biserica cu pictură interioară (1819-1820); - m. i. și arh.: schitul Cornetu (1666), avînd ctitor pe marele vornic Mareș Bojescu; - m. arh.: biserica de lemn din satul Copăceni; - m. m.: monument al eroilor neamului; - etnografie și folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
folclor: vatră folclorică, formație de fluierași. STOENEȘTI. - m. arh.: biserica de lemn, sec. XVIII; - m. arh.: biserica de lemn din satul Budurești, sec. XVIIII; - m. arh.: biserica „Sf. Ioan Botezătorul” (1820), cu pictură interioară și exterioară; - m. i. și arh.: schitul Igneabu, 1820, cu pictură, În satul Piscu Mare; - m. arh.: biserica de lemn din satul Popești, sf. sec. XVIII; - m. m.: monument al eroilor neamului; I - etnografie și folclor: port popular și confecționarea de costume, vatră folclorică. VOINEASA. - m. arh.
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
vacanțele. Părintele Ioan Petraș, discipol al monahului Bartolomeu, este cel care mi-a pus atunci în brațe un teanc din numerele buletinului Mitropoliei Olteniei în care apăruseră, în serial, o serie de narațiuni stranii, surprinzător de bine stăpânite literar, despre schiturile de pe Valea Oltului. Și astăzi consider aceste povestiri ale "peregrinului Apter" nu numai drept o reușită de vârf a scriitorului, dar, mai important cred, drept probe de rafinament hermeneutic și de întrețesere subtilă a unor teme profunde de meditație creștină
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Academiei, au participat câțiva discipoli și prieteni ai filosofului. Din ce îmi aduc aminte, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Alexandru Paleologu, Mihai Șora, Petru Creția, alături de alți câțiva apropiați și ceva gură-cască, l-au petrecut pe Noica pe ultimul drum, la Schitul Păltiniș, împreună cu Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, cel care a săvârșit slujba ortodoxă de înmormântare și care a ținut un cuvânt de rămas-bun, publicat apoi în Telegraful Român, mensual al Mitropoliei Ardealului care era distribuit doar credincioșilor, în circuit închis, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
devenit preot imediat. A fost o alegere de slujire, de dedicare. Această dedicare putea să ia forma monahismului. Într-un fel a luat-o: sunt preot celibatar, am stat în mănăstiri, la muntele Athos, am stat aproape un an la schitul Almas din județul Arad. În viață îți spui că faci un lucru bun și, dacă teoretic pare așa, poate nu-i chiar ce-ar trebui. După mai multe peregrinări, eram într-un moment de cumpănă în 2002, și atunci Înalt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]