1,949 matches
-
iad și groapă în care am fost aruncat? Ți-au povestit-o iscoadele tale? Flăcările iadului dau căldură, te fac să te sufoci. Aici ai impresia că nu te sufoci? De patru ani nu mai văd lumina soarelui. Câte-o sclipire de zori sau de asfințit scapă de supravegherea temnicerilor amintindu-mi că nu sunt îngropat de viu; încolo, la ce bun să mă plâng? Nu-mi duc lipsă de prieteni: gândacii dorm cu mine, își aleg un loc unde să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
că nu văd și că nu-și dau seama de ceea ce avea loc în temniță; cazurile de vindecare sporeau de la o zi la alta. Într-o seamă, când candelele fuseseră stinse și doar din celula lui Tommaso se întrevedea o sclipire de lumină, se auziră scârțâind grilajele și răsunând pași apăsați. La ora aceea? Ce eveniment extraordinar ar fi urmat să aibă loc? Călugărului îi îngheță sângele în vine. Nu cumva voiau să-l transfere din nou, să-l înlăture dintr-
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
răspunse Cosmina, deși se vedea că ăsta nu era răspunsul ei. Se priviră câteva clipe, încurcați. Papi găsi, ca de obicei, soluția, răspunsul ei la situațiile neelucidate. Își dădu capul pe spate, izbucnind în râs, lumina îi tăie cu o sclipire buzele, lăsând verdele părului să se întunece. Nu ne rămâne decât să dansăm, spuse Filip, luând mâna Cosminei, pe care fata i-o lăsă moale în palmă și îl urmă. Papi se luă după ei, legănându-se. Deși muzica nu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
mortului, care, la rândul ei, își aminti de ei, dar nu-i ajută cu nimic, căci arăta, simultan, spre toate cele cinci dimensiuni. Apoi priviră la muntele de gunoi care începea cu mâna aceea, urca negru, în bătaia lunii, cu sclipiri de obsidian, și se termina, în vârf, cu crucea pe care flutura eșarfa Magdalenei. Calu trecu, pe rând, încurcat, din om în cal și se opri la jumătate, răspunzând sibilinic, precum centaurul Chiron : — Ce e, ce nu e, în orice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
-se de după granițe, ziduri, porți zăbrelite, garduri de sârmă ghimpată sau valuri de pământ. Și luna lumina diferit. Unele umbre întunecate veneau de acolo de unde trupul și umbra sunt totuna, având culoarea sângelui închegat și a rădăcinilor uscate. Altele aveau sclipirile argintii ale țevilor de pușcă purtate pe cărările munților. Unele erau brăzdate de hainele vărgate ori de luminile privite dindărătul gratiilor. Altele nu aveau nici formă, nici culoare, cum nu pot avea decât umbrele spaimelor și durerilor. Bătrânul simți împrejur
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
altuia. Avariția prezumată a celuilalt îl surprindea. Imaginîndu-și însă că Hagienuș ar fi refuzat moneda, simți un fel de jenă de a o relua. Era a lui, însă Hagienuș nu văzuse poate căderea ei. I se păru a zări o sclipire ironică și cupidă în ochii bibliofilului, care avea aerul a refuza să reclame piesa dintr-un sentiment de decență, socotind că și el ar proceda la fel. Însă cum, se gândi Ioanide, să las moneda pe masă, s-o arunc
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
ție în cafea azi? - Ce? zise Hagienuș plin de curiozitate și tremurîndu-șiîn râs fălcile căzute. - Îți iese c-ai să faci o afacere minunată, pe onoarea mea. Orientalistul păru încîntat, deși un expert ar fi semnalat în pupilele lui unele sclipiri de inteligență. - Ce fel de afacere? - Păi, spuse ofițerul alunecând firesc de la planul misticla cel real, cafeaua spune adevărul. Ți s-a oferit o afacere bună prin mine. G. Călinescu Hagienuș se uită la toți interogativ. Petrișor își mută scaunul
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
cu lături peste toate casele familiilor zero peste toate zilele de sărbătoare peste părul pestriț ale ultimului sfânt părinte (încet încep toți să se legene în ritmul muzicii) PIANISTA: Muzica ridică un braț gol într-un salut agitat ce mai sclipire în ochii bucății de sunet și un prim râset este prins porcul va fi ținut în munți și reprodus printr-un ecou apoi mușcat total și eliberat (râde tare și răutăcios) COMPOZITORUL: Aruncăm primele brațe peste cap îmbăiem în valurile
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
Ea aparține unei familii dintre cele mai cinstite și respectate care se găsesc pe la noi. A dus o viață neîntinată, dar a fost crescută În casa unor oameni simpli, de la țară. Când coboară În locul profetic, nu aduce cu sine nici o sclipire de artă, deoricare altă cunoștință sau de talent. După cum, conform părerii lui Xenofon, tânăra mireasă n-ar trebui să vadă aproape nimic și să nu audă nimic când intră În casa soțului ei; tot așa lipsa de experiență și naivitatea
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
dura decât patru ani. e. Tranzitele lui Neptun la Marte Conjuncție Dispoziție: Individul se simte profund motivat, simte nevoia de a se lupta pentru un ideal, de a apăra o cauză. Evenimente: Acțiunea este inspirată, strategiile - excelente. Pot apărea adevărate sclipiri de geniu, ca și când o intuiție superioară ar fi deasupra tuturor lucrurilor. Dar energia depinde de credință. Sens: Pentru ca energia să nu se piardă, este necesar să alegi o bătălie inteligentă, adaptată posibilităților și purtătoare de progres. Capcană: Valurile neptuniene peste
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
despre inteligența care se ocupă de relațiile sociale, ci de inteligența generată de acestea. Am putea spune că este vorba despre o inteligență conversațională. Atunci când două persoane discută, fiecare din ele vine cu bagajul său de informații, cu capacitatea sau „sclipirea” sa, Însă conversația nu va fi o sumă a acestora. Interacțiunea sporește sau reprimă aceste calități. Cu toții am descoperit că unele relații ne creează o mai bună dispoziție, ne dau mai multe idei, ne pun În mișcare raționamente nebănuite. În
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
prezint o fată:/ Cocul blond o glumă pare / Prins pe capul ei superb.../ Ochii, ca o‐ nchipuire / Inima devine verb/ Conjugat în i și ire / Fata superfinisează / Și în juru‐i /Turnuri zvelte de inele / Cresc jucându‐ se cu cerul / În sclipiri de albe stele... / În oglinda lor tăcută / Văd subțirele‐i contur / Trepidând de energie / Și de freamăt proaspăt pur. Lângă dânsa ca o vrajă / Pe cărarea apei vii / Un voi nic spre ea se urcă/ Din adâncuri străvezii / Întâlnindu‐se
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
1924. * 256 Aripi tinere, revista Liceului nr. 1 „Gheorghe Gheorghiu Dej” din Bârlad Apare în 1969 - 1971 ca „expresie fidelă a râvnei școlărești, cu febrilitatea ei caracteristică - grea dar și plăcută - „dureros de dulce”, cum ar spune poetul - pentru atingerea sclipirii astrale. „Alături de sfatul magiștrilor, ne vom stră dui, aici, pe băncile celui mai interesant laborator, „a dezv olta aripi la cei ce au mâini și mâini la cei ce au aripi!”. Comitetul de redacție alcătuit din elevii: Ciorăscu Gh., Ibănescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
biseri cii noastre că este deci de ordin național și are legătură cu problema creșterii populației... ...Mama este singura educatoare. De la ea primim, precum trupul așa și sufletul. Ea ne strecoară pe nesimțite și în desmerdările ei dulci, cele dintâi sclipiri de lumină în minte, cele dintâi sentimente în inimă și deprinderi d e viață... ... Aproape că nu este poet, care să nu‐și fi exprimat în versuri sentimentele de iubire și adâncă venerație față de mamă.” „O mamă, dulce mamă, din
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
difuzată prin căsuța poștală nr. 10 la Post‐restant - Bârlad în ianuarie 1912. Este, curios lucru, antemergătoarea finanțatoarei sale se numea - revista Spiritismul apărută la 15 octombrie 1914 și condusă de V.C. Nicolau, directorul prefecturii Tutova, na șul la amândouă. * Sclipiri de stele Sclipiri de stele este titlul revistei Școlii cu clasele I-VIII Bădeana, comuna Tutova, care are ca redactor responsabil pe Prisecaru Mihai, coordonator dar și tehnoredactor pe Adina Stratulat și Corneliu Florența, din colectivul de redacție făcând parte
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poștală nr. 10 la Post‐restant - Bârlad în ianuarie 1912. Este, curios lucru, antemergătoarea finanțatoarei sale se numea - revista Spiritismul apărută la 15 octombrie 1914 și condusă de V.C. Nicolau, directorul prefecturii Tutova, na șul la amândouă. * Sclipiri de stele Sclipiri de stele este titlul revistei Școlii cu clasele I-VIII Bădeana, comuna Tutova, care are ca redactor responsabil pe Prisecaru Mihai, coordonator dar și tehnoredactor pe Adina Stratulat și Corneliu Florența, din colectivul de redacție făcând parte elevi și cadre
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
coperțile, revista este o promisiune. Marcată, deocamdată, de articolele “File de monografie”, “Unirea principatelor”, “Noul dicționar...”, rubrici precum “Curiozități”, “Credința în forțe miraculoase”, “Cerul văzut de noi...” Răsfoind reviste surori, împrumutând experiență, cerând consilierea celor avansați, redacția poate face ca “Sclipiri de stele” să fie la nivelul așteptărilor. * tatea, data apariției numerelor, 422 Scrisul nostru Scrisul nostru, revistă literară, cu apariție lunară, primul număr în ianuarie 1929, s‐a tipărit la Tipografia Lupașcu, apoi la N. Peiu și ulterior la frații
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
408 Revista umoristică - literară...............................408 Revista cinematografică .....................................409 Revista cursurilor de la doctoratul în drept ........409 Răstriștea răscoalelor ........................................409 Revista România Financiară...............................416 Revista clasei a III-a B........................................417 Revista Matematica bârlădeană..........................418 România administrativă................................. ....419 Să fie lumină ............................................... ......421 Sclipiri de stele ............................................... ...421 Scrisul nostru......................................... ...........422 Steaua Tutovei........................................ ...........426 Școala Bârlădeană .............................................42 6 Școala noastră ............................................... ....427 Tecuciul cultural ............................................... 427 Tinereță ............................................... ..............430 Tribuna pedagogică ...........................................430 Tribuna liberă......................................... ...........431 Revista critică ............................................... .....409 Răzesul ...., ............................................... ..........410 471 Țara de Jos............................................ ............431 Varia Matematica..................................... ..........435
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
însuflețită adunare națională, patriotică și populară care amintește adunarea revoluționară de la Blaj din 1848. Poporul cânta "Hora Unirii" ca în 1859. Cu mare entuziasm, adunarea a hotărât într-un glas Unirea Transilvaniei cu România. Unitatea țărilor române, înfăptuită printr-o sclipire de spadă de Mihai Viteazul în 1600, se închega acum la 1 decembrie 1918, pentru totdeauna (s.n. C.M.)"329. Povestirea selecta abil elementele compatibile cu o istorie retroactiv "democrat-populară", reconstruind, prin simplificări, o continuitate indestructibilă între evenimentele din anii 1600
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
o duc de pe o zi pe alta. La condițiile economice, materiale, sociale puse la dispoziție de o șleahtă de persoane infantile, dar lacome până la dezumanizare, ar fi imposibil de rezistat dacă nu ar sări în ajutorul psihicului meu torturat, acea sclipire dumnezeiască a umorului, care să-mi producă automat tresărirea binefăcătoare a râsului în toată ființa mea. Și credeți-mă, că umorul cel mai gros, mai suculent și gâlgâitor vine din partea oamenilor Puterii, adică din partea celor care au fost numiți la
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care s-au dat temători la o parte și am fugit. Nimeni nu a zis nimic, nici chiar cei cu targa, care acum mergeau în continuare spre mașina Salvării. Omul se ridică sprijinindu-se cu mâinile de masă, cu o sclipire ciudată, neguroasă, în ochii săi cafenii și mai puse câteva lemne în gura largă a sobei. Suflă de câteva ori umflându-și obrajii în focul ce dădea să se stingă, apoi când flăcările crescură trosnind, se lăsă iar pe scaunul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
îmbrăca el mergea cu pași din ce în ce mai repezi prin cameră scoțând frânturi de cuvinte, sau de cântec, cu intonații barbare, nedeslușite. Străinul deschise ușa spre zorii care năvăliră înăuntru învăluiți într-un nor de abur tivit cu sclipirea albăstrie a zăpezii. Se scutură ca de un fior în frigul ce-l învălui deodată din toate părțile. Parcurse repede o bucată de drum pe urma lăsată de plugul de zăpadă. Cantonul rămăsese în urmă sub străjuirea stejarilor din mica
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de fiecare dată momentele acelea și de fiecare dată le simțea de parcă s-ar fi derulat acum aievea. Sărise din pat și alergase la ușă trăgând zăvorul cu o mișcare febrilă, ieșind apoi în aerul nemișcat, în adormirea zăpezii cu sclipiri de platină, în raza molatecă trimisă complice de luceafărul de ziuă. Dar totul în jur era adormit, liniștit și calm până la exasperare, nu lătra nici măcar un câine și trebui să treacă un timp destul de lung până să-și dea seama
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pufoși, inofensivi, ca semn că le dorește numai bine mirilor. Tresări deodată, arma se auzi aievea și nu el trăsese. Detunătura fusese puternică, mult mai puternică decât se aude de obicei un foc de armă de vânătoare. Văzu într-o sclipire de o clipă, foc ieșind pe amândouă țevile armei ridicate spre cer de cineva pe undeva pe lângă poarta de la intrare. Se auzi un vaiet de femeie și mulți se buluciră într-acolo, apoi se întoarseră ca valul după ce izbește țărmul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
sărace și încețoșate ale copiilor ca în niște încăperi slab luminate, își încălzește propriul suflet la lumina incandescentă emanată de zecile de ochi ațintiți asupra sa, se străduiește să descifreze de pe chipurile contorsionate ale copiilor mirarea, nedumerirea, neputința, ca și sclipirea scânteietoare a înțelegerii. Cred că astfel de momente de tensiune intelectuală, în care fluxul emoțional și spiritual circulă intens, în ambele sensuri (de la învățător la clasă și invers), reprezintă mirajul profesiei de învățător. Dascălii cu vocație - făuritori de personalități - construiesc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]