1,554 matches
-
extins aria de locuire și stăpânire-ei puteau bate monede, cu acordul regelui. Cavalerii se pun pe lucru, acționează eficient și, până în 1218, ei prefac prin luptă o simplă concesie regală într-o "frumoasă stăpânire" (Iorga) pe teritoriul Țării Bârsei. Astfel, secuii și ungurii din sate aleargă la dânșii, găsind ordinea lor mai sigură, ceea ce îngrijorează pe episcopul Transilvaniei, Wilhelm, care-și rezerva supușii, dijmele lor, judecata, mai ales în ceea ce privește crimele, și chiar un număr de feude de cavaleri. În noul act
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
este mai veche decât instalarea cavalerilor teutoni; la 1210, după revolta dela Vidin, în Bulgaria apuseană, țarul Asan Borilă cere ajutor regatului ungar, iar în sprijinul său este trimis comitele Ioachim de Sibiu cu o oaste alcătiută din sași, români, secui și pecenegi. Diploma regală ce menționează această expediție precizează: " Când a ajuns la râul Ogost (Olt), i-au ieșit în cale trei căpetenii (duces) din Cumania și a dat lupta cu ei, doi au fost uciși, iar al treilea, Karaz
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sud de Carpați. Astfel, învingător nu o dată asupra tătarilor, regele Ludovic s-a grăbit să întemeieze un zăgaz militar împotriva lor, el a unit, sub un conte, Andrei, fiul lui Lațco, Maramureșul, Sătmarul, comitatul Bistriței și cea de șpan al secuilor. Concret, în 1345, în momentul în care tătarii se aflau în conflict cu negustorii italieni de la Marea Neagră și erau angajați în război cu Polonia, regele ungur a organizat o mare expediție împotriva lor. Operațiile militare propriu-zise au fost încredințate lui
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conflict cu negustorii italieni de la Marea Neagră și erau angajați în război cu Polonia, regele ungur a organizat o mare expediție împotriva lor. Operațiile militare propriu-zise au fost încredințate lui Andrei, fiul lui Lack (Lackfi), o familie nobiliară transilvană, comite al secuilor, ajutat de oști din Țara Românească. El a atacat pe tătari "în țara lor" (sălașele lor), probabil în Bugeac, principele mongol Othlam, "al doilea după han", a fost capturat, apoi decapitat, a fost luată o pradă bogată. În anul următor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
reînființare a vechii episcopii teritoriul din sudul Moldovei pe care se afla aceasta fiind tocmai eliberat de oștile creștine. În anii următori, au fost organizate alte expediții războinice dinspre Transilvania spre Moldova, cronicile ungurești precizează: "După aceasta (expediția din 1345), secuii au năvălit adesea asupra tătarilor și se întorceau cu pradă mare...aceia care rămăseseră în sudul Moldovei au fugit la ceilalți tătari, departe spre mare (Bugeac)". Expedițiile militare ungurești repetându-se, fiind tot mai frecvente, în cele din urmă, tătarii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
în opera lui Ottokar de Styria: o nouă interpretare, în Studii 25, 1972, 3, p. 463-483. Arion C., Cnejii români, București, 1938. Auner C., Episcopia Milcoviei, Revista Catolică, București, I, 1912, p. 533-551. Bako G., Evoluția socială și economică a secuilor în sec. XIII-XIV, în Studii și articole de istorie, 1957, p. 39-56. Idem, Contribuții la problema originii ceangăilor, în SAI IV, 1962, p. 37 și urm. Baraschi S., Observații asupra necropolelor din epoca feudală timpurie în Dobrogea, în SCIVA 28
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
românești, București, Editura Academiei, 1980. Popa Oct., Radu Negru și Negru Vodă, în Blajul, 1935, nr. 4, p. 147-150. Idem, Ugrinus. 1291, Brașov, 1935 (extras din revista Țara Bârsei). Popa-Lisseanu G., Izvoarele istoriei românilor, vol. I-XII, București, 1935-1938. Idem, Secuii și secuizarea românilor, București, 1932. Idem, Izvoarele istoriei românilor, XII, Brodnicii, București, 1938. Popescu Em., Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII pe teritoriul României, București, 1976. Idem, Organizarea eclesiastică a provinciei Scythia Minor în sec. IV-VI, în S.T.
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
la Dunărea de Jos 297 Românii din sudul Dunării-Statul Asăneștilor 304 Structurile politice din nordul Dunării-voievodate, cnezate și țări 314 Situația social-politică la sud de Carpați Diploma Ioaniților 317 Transilvania sub regii unguri 322 Așezarea coloniștilor străini în Transilvania 330 Secuii 330 Sașii 333 Instalarea cavalerilor teutoni în Țara Bârsei 338 CAPITOLUL X ULTIMUL VAL MIGRATOR ( SECOLELE X-XIII) 343 Pecenegii 343 Uzii 348 Cumanii 349 Marea invazie mongolă (1241) 353 Alți migratori 364 Simbioza româno-pecenego-cumană 367 Năvălirea tătarilor și românii 371
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
să devină, după cum vom vedea mai încolo, o problemă majoră. Situația din Transilvania era cu totul diferită. Aici, românii, majoritatea ortodoxă a populației, nu aveau efectiv nici un drept politic. Controlul asupra provinciei se afla în mîinile ungurilor, în cele ale secuilor, înrudiți cu ungurii și vorbind o limbă asemănătoare, și în cele ale germanilor, cunoscuți sub numele de sași, descendenți ai imigranților din secolul al XII-lea. Erau recunoscute bisericile catolică, luterană, calvină și uniată, dar nu și cea ortodoxă. În
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
sfere ale activității politice. O situație asemănătoare se instituise și în Dalmația și Bucovina, care aveau și ele Diete și reprezentare națională. În schimb, după Ausgleich, Transilvania a devenit parte integrantă a Ungariei. Nu numai românii, ci și sașii și secuii și-au pierdut drepturile provinciale și nu mai aveau decît o reprezentare limitată în legislativul de la Budapesta. Franz Joseph cedase în 1865 în fața cererilor ungurilor. În Transilvania fusese reintroduse vechile drepturi de vot, ceea ce a dus la alegerea unei diete
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
unirea cu Ungaria, act aprobat ulterior atît de Budapesta cît și de Franz Joseph. Anexarea aceasta afecta profund poziția românilor. Cu toate că alcătuiau o majoritate în Transilvania, ei constituiau doar 15% din populația totală a regatului Ungariei. Influența sașilor și a secuilor era și ea diminuată. După unire, Transilvania a fost împărțită în districte conduse de prefecți și subprefecți. Acești oficiali ai sistemului centralizat reprezentau bineînțeles interesele guvernului budapestan și de multe ori nici nu cunoșteau limba regiunii respective. În 1874, o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
situație nu mult diferită exista și în monarhie. Două relații majore aveau să aibă pe viitor o semnificație aparte: cea dintre ungurii și românii din Transilvania și cea dintre sîrbii și croații din Croația și Dalmația. În Transilvania, ungurii și secuii erau uniți împotriva românilor, care erau de obicei sprijiniți de germani. Aceste dezbinări naționale nu s-au atenuat niciodată. Problema sîrbilor și croaților era de departe mai dificilă din cauza similarității, dacă nu a identității celor două populații. În secolul al
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
urmă, așa-numiții moscoviți, s-au întors în momentul acesta în România. Figurile de frunte erau Ana Pauker, al cărei tată era rabin în Moldova, Emil Bodnăraș, care provenea din Bucovina și era de origine ucraineană, și Vasile Luca, un secui din Transilvania. Luca se afla în Bucovina în perioada anexării acesteia de Rusia, înrolîndu-se ulterior în armata sovietică. După ce a revenit în România, el a devenit redactor-șef al ziarului partidului, Scînteia. Marea slăbiciune a acestui trio era originea lui
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
i-a fost străină ideea că asprul conflict între unguri, români și germani era rezultatul rivalității între clasele diriguitoare ale acelor naționalități. Mai presus de toate, Bem dorea însă să adune într-o armată populară nu numai pe unguri și secui, ci și pe români și sași. El înțelegea și aproba aspirațiile naționalităților, dar copleșitoarea răspundere cu care fusese investit militarul Bem îl determina să dea prioritate exigențelor războiului, care impuneau, printre altele, disciplină, ordine și asigurarea spatelui. El dorea și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țariste dinspre Brașov spre Valea Mureșului, tăierea legăturilor trupelor țariste aflate în Transilvania, silirea acestora de a părăsi Transilvania, împiedicarea aprovizionării trupelor țariste prin capturarea depozitelor din Moldova, răscularea ciangăilor din Moldova și chiar a moldovenilor, apărarea ținutului locuit de secui, deschiderea drumului lui Bem spre Galiția, la care sunt de adăugat observațiile altor istorici: mutarea războiului pe terenul inamicului, zdrobirea rezervelor generalului Moller. Obiectivele erau, evident, foarte importante și greu de atins. Totul depindea de forțele angajate în luptă: armata
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca fiind o "teorie". Conjunctura politică este determinantă. Monarhia Habsburgilor incorporează Transilvania în 1699 și confirmă o ordine, privilegii și excluderi sociale care coboară pînă în secolul al XV-lea. Privilegiile definesc statutul a trei națiuni recunoscute maghiarii, sașii și secuii și a patru Biserici luterană, calvinistă, unitariana și catolică. Excluderea se îndreaptă asupra comunității românești și a Bisericii sale ortodoxe, o comunitate ce reprezintă, spre mijlocul secolului al XVIII-lea, cel puțin 50% din populație. Or, influența filosofiei Luminilor și
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
noua structură transilvană, aflată sub suzeranitate otomană. În 1541, Ungaria turcă formează pașalîkul de Buda. Transilvania este un stat autonom al Imperiului otoman. Suveranul său, care poartă titlul de principe (voievod), este ales de dieta Transilvaniei, formată din nobili unguri, secui și sași, sultanul dîndu-i învestitura... Reforma luterană, înlocuită de marea pătrundere calvinistă din 1550, pătrunde în Ungaria și în Transilvania. Ortodocșii români își află un loc în acest spațiu cucerit de Reformă. Ei sînt aliații de drept ai catolicilor împotriva
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ordinea feudală stabilită de coroana ungară în secolul al XIV-lea: statutul nu mai este legat de credința religioasă. Unirea este constrîngătoare, fiindcă face dependente populațiile românești de autoritatea împăratului, însă ea eliberează, afectînd ordinea nobiliară instituită de privilegiații maghiari, secui și sași. Rezistența unei părți a ortodocșilor exprimă mai curînd o nouă libertate a alegerii. Se decid devotamentul și obligațiile care apar de aici. Acest devotament este negociabil. Mișcarea elitelor care decurge din evenimentele de la 1697-1701 implică o transformare a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe cadru, adică pe voința și intențiile politice ale Habsburgilor și, de asemenea, invers, pe consecințe și pe receptarea inițiativelor centrale la nivelul fiecărei ordini constitutive a Transilvaniei. Aceasta este cînd în întregime transilvană, cînd subliniază evoluțiile comunităților conducătoare sași, secui sau maghiari -, cînd se concentrează asupra romanității și luminează, prioritar, procesul evolutiv național și social. Global, aceasta este o epocă ce împărtășește aceeași filosofie și aceeași nevoie de ordine, fondată rațional și regenerată. Influența mediilor francmasoneriei este puternică în Transilvania
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
19 august Deschiderea Conferinței de la Craiova: frontiera României cu Bulgaria este restabilită pe traseul său din 1912 30 august La Viena, Ribbentrop și Ciano impun ungurilor și românilor un arbitraj: toată Transilvania de Nord, cu Oradea Mare, Clujul și regiunea secuilor este atribuită Ungariei 4 septembrie Generalul Antonescu este chemat la Palat. La 5 septembrie îi este atribuit titlul de Conducător al Statului, în același timp, legionarii manifestă împotriva regelui 6 septembrie Regele Carol renunță la putere în favoarea fiului său Mihai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și în spațiul daco-roman-secui-sas (în secolele X-XII). Adică spațiul daco-roman constituia de acum Transilvania (intracarpatică), Banatul, Crișana și Maramureșul, unde dacoromanii, ungurizându-se cu secuii și germanizându-se cu sașii, au format etnia ARDELEANĂ (așa în text), reprezentații săi având culoarea pielii portocalie-tutunie”. „Reiese că „națiunea română” are trei culori: roz-alb-gălbuie (moldovenii), brună palidă (muntenii) și portocalie-tutunie (ardelenii). Este un fapt pe care-l atestăm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
limba getică, prin cultura, obiceiurile și religia geților. (Zamolxis devine și zeul suprem al dacilor. Focarul culturii geților a fost Dunărea de Jos: Dobrogea și partea de Sud-Est a Moldovei istorice (Tyras) până la Burebista) (...). Tema 5.1. Daco-romanii și coloniștii secui și sași, cu care reciproc s-au ungurizat și germanizat (...); Tema 5.3. (...) În secolul VIII, slavii se așează cu traiul sedentar în Moldova, pe lângă așezările populației băștinașe, geto-romanii (romanizați numai prin limba romană vulgară), care îi asimilează în ritm
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
miercuri și vineri. De asemenea, convocarea sinodului se făcea cu avizul superintendentului calvin care participa la sinod adus fiind pe umeri de patru protopopi români. Umilința românilor și a bisericii lor avea să culmineze în 1566 când ungurii, sașii și secuii reuniți în Unio Trio Naționem aveau să decreteze că drepturile cetățenești nu aparțin naționalităților ci unor anumite confesiuni religioase, adică numai catolicilor și protestanților (calvini, luterani și unitarieni) excluzând astfel pe români de la treburile statului, iar ortodoxia avea doar statut
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Micu-Klein, influențat de scrierile lui Dimitrie Cantemir (al cărui Hronic l-a cumpărat în jurul anului 1730 din Viena). Situația românilor din Transilvania era aceea de națiune tolerată, deprivată de drepturi politice, de care beneficiau doar națiunile nobililor (maghiari), sașilor și secuilor. O succintă trecere în revistă a principalelor momente istorice care au dus la crearea acestei situații merită a fi punctate: Transilvania a fost cucerită de ungurii stabiliți în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în Câmpia Panonică în multiple stadii, începând cu sfârșitul secolului al IX-lea și prelungindu-se până spre anul 1200. Mărimea suprafeței teritoriului transilvan, pe fondul deficitului demografic al ungurilor, a determinat regalitatea ungară să apeleze la serviciile sașilor și secuilor, populații care au primit pământuri (și privilegii) în zonele de frontieră cu scopul de a consolida militar noile achiziții teritoriale. Afirmarea independenței Țării Românești față de coroana maghiară în urma pierderii bătăliei de la Posada (1330) de către regele Carol Robert de Anjou, suplimentată
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]