2,270 matches
-
artistic. Ion Vartic, Marta Petreu, Roxana Croitoru ș. a. ne-au oferit un volum cutremurător prin subtext (eroul lui Will dispare odată cu regizorul), dar și interesant prin propunerile, chinurile, dubiile, întristările, renunțările și efuziunile creatorului. Filmul devenirii importantei reprezentații clujene e seducător. Pentru spectatori, interpreți și alți oameni de teatru. O să punctez aici întîmplări, soluții, sfaturi, propuneri, idei care mi s-au părut antologice: Horatio ar trebui să fie... un cîine! (regizorul a renunțat foarte greu la idee!); Hamlet, Laertes, Fortinbras sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
devoțiune totală, până într-o zi când l-a revăzut pe Cellino, se întoarce cu gândurile în trecut, scoate inelul de pe deget, îl sărută și îl aruncă în mare, pentru că "i s-a împlinit sorocul". La început îl respinge pe seducătorul care îi răvășise viața în copilărie, dar când acesta vrea să plece, îi aruncă pumnalul, îi cere să moară pentru o clipă de iubire. După ce și-a înjunghiat soțul, ea îi cere lui Pietro s-o ucidă cu mâna lui
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Preda a reușit să reliefeze "realismul social și psihologic" și prin valorificarea resurselor moralității, alternarea planurilor narative, dar mai ales prin tipologia personajelor, care se definesc prin mișcare și limbaj. Portretul protagonistului este o sumă de detalii vizând caracterul țăranului seducător, prestigiul de care se bucură în sat, inteligența, umorul, ironia, talentul de povestitor; unul care "simbolizează lumea țărănească în valorile ei durabile". Ilie Moromete "vede" acolo unde alții nu observă nimic. Vede, descoperă farmecul, vorbește de unul singur, impresionează la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
altă soluție, mai puțin onestă, o constituie acceptarea unei relații premaritale pentru a avea o zestre sau chiar un soț. Spre sfîrșitul secolului, multe fete sărace acceptă o astfel de relație în speranța realizării unei căsătorii fără zestre. Tot odată, seducătorul dovedit are obligația de a înzestra fata sedusă după starea și posibilitateasa, dar ținând cont întotdeauna și de poziția ocupată de fată în ierarhia socială. Din 210 cazuri descoperite în ar hive pentru pe rioa da 1750-1830, doar 21 s-
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ușoară pentru un țăran nu prea avut și nici chiar pentru un meșteșugar. Ajunși în fața instanței, părinții și f ciorii se eschivează, inventează, mint, jură fără frică și fără prea mare remușcare pe Sfintele Icoane. Atunci când nu reușesc să convingă, seducătorii sunt obligați să-și plătească greșeala. zestrea se negociază cu ajutorul mitropolitului și al celorlați clerici din consiliu. Tânărul dă o rochie, părinții fetei vor și o vacă, intervenția părinților amplifică neînțelegerile, crește tensiunea deja existentă, se proferează amenințări sau se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la un compromis. Zamfira îl încarcă pe Ion holteiul cu „o roche de alagea și să plăteas că și o căldare“, pu nân du-i soroc până la Paște să achite toate acestea; Dragomira din satul Buftea, județul Ilfov, pretinde de la seducătorul fiicei sale, Neagu holteiul, taleri 20 și o vacă, considerate a fi „spre ajutor fii-mii de a se puteamărita“; Du mi tra na, fata din satul Cră sani, județul Ialomița, se învoiește cu Barbu flăcăul, fiul popii Dumitru din
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și disperare. Mizeria există și acum, după atâta timp de la Revoluție, aspecte triviale se pot întâlni încă peste tot, numai disperarea face loc, vizibil, unei atitudini mai tonice, mai active, ceea ce conferă acestei metropole, centrului său îndeosebi, ceva din însușirile seducătoare din vechiul cântec. De trei săptămâni, inima centrului, care e Piața Universității, a devenit chiar un simbol al dorinței de înnoire, simbol reprezentat mai ales de tineri. Vasta piață, cu deschideri tentaculare, stă zi și noapte sub veghea celor care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
cu grijă, și al tuturor dezvăluirilor, personajul categorial se construiește gradat că un personaj-emblemă creat în subtext, un personaj-fantasmă care se conturează fără voia autorului. Imaginile astfel narate aparțin deopotrivă eului care se povestește, dar și eului care se ascunde, seducător și plin de patimă, în scriitura-refugiu că într-o lume aproximativa, suficientă sieși, irelevanta pentru "orizontul de așteptare" al textului. Este și acesta un mod de a concretiza raporturile sale cu emoția inofensiva, în favoarea inteligenței emoționale de care dispune, cognitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
puterea de a lupta contra debilitaților, a sănătății contra bolii, desfășurarea unei mușcătoare ironii (mult diferită de sistematică și dialectica ironie și sobrietate prezente la Kierkegaard), preocuparea pentru lupta contra vulgarității și a dezgustului, atitudinea ambivalenta față de vocația poetica, atracția seducătoare, dar căreia îi rezista, pe care o are asupra lor conștiința religioasă, ostilitatea față de istorie și față de mare parte din aspectele vieții moderne. Ceea ce lipsește în opera lui Cioran este efortul disperat al lui Nietzsche de a depăși nihilismul (doctrina
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
ca preț viață", spun tânguirile tangourilor. Carlos Gardel a pus bandă sonoră culturii argentiniene din Río de la Plata, creând ceea ce se numeste "cele o mie de fete ale tangoului". Tangoul este vocea prietenoasă a confidentelor, el trezește pasiuni, este un seducător care are oroare de stridente, de excesul de exteriorizare și de lumină. Tangoul nu este numai o formă muzicală, ci cuprinde în el "o întreagă atitudine a omului, existențiala, filosofica, este interlocutorul sau: " Spune, tu, tango, emoția, / tu, suflet al
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
și desfășoară dinamică sub propriii ochi. Suntem, în acest sens, de acord cu Sorin Alexandrescu, care, în amplul capitol ce-l dedică "exilatului Cioran", afirmă că un Cioran angoasat, disperat în fața nevolniciei condiției umane "ar fi, într-adevăr, o imagine seducătoare, dar, cred, înșelătoare: examinarea operei sale românești ne face să descoperim nu numai un Cioran înainte de Cioran, ci și un Cioran secret, chinuit de istorie, încântat într-o vreme de o utopie pe care o va abjura mai tarziu, obsedat
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
pe de o parte arta metamorfozei, iar pe de altă parte tendința fiecăruia de a explica condiția umană. Toți trei și-au trăit adevărul subiectiv, dar n-au reușit să găsească niciodată echilibrul într-o lume obiectivă 220. În Jurnalul seducătorului, Kierkegaard încearcă să găsescă acel ceva care-l reprezintă, afirmând că problema este de a mă înțelege pe mine, de a vedea ce vrea Dumnezeu să fac; trebuie să găsesc un adevăr care să fie adevăr pentru mine, să găsesc
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nu pot fi șterse, conturul acesteia rămânând întipărit în însăși existența personajului. ,,Sfidarea" de care vorbea Kierkegaard o întrezărim la personajul Întâmplărilor... în momentul în care încearcă să surprindă prin soluții neconvenționale, șocante, kafkiene ceea ce filosoful danez numea, în Jurnalul seducătorului, "interesantul vieții", acel moment critic care, în plan estetic, produce autenticitate. ,,Interesantul vieții" rezidă în posibilitatea proiectării de către personaj a altor identități decât cea dată. Aceste proiecții iau naștere sub tirania formelor și obiectelor din real. În fragmentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
sine, dorință generatoare de lumi fantastice, se poate decoda și un alt rol, proiecțiile imaginare pe care personajul narator le creează cu o măiestrie inegalabilă seduc fără îndoială lectorul. Citit prin lumile pe care le creează, personajul blecherian este un seducător care ,,seduce prin lumea pe care el o deschide și care este o lume ieșită din comun"228. Interpretând eseul lui Liiceanu, Despre seducție, Sorin Lavric observa că în realitate, seducția are un înțeles mult mai adânc și mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decât cea în care se afla înainte să-și întâlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decât cea în care se afla înainte să-și întâlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
seducției este dus în altă parte decât cea în care se afla înainte să-și întâlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în care se afla înainte să-și întâlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui229. Plecând de la această ipoteză, putem observa traseul pe care personajul blecherian, aflat în ipostaza seducătorului îl parcurge pentru a comuta regimul existențial dat, într-un alt orizont
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui229. Plecând de la această ipoteză, putem observa traseul pe care personajul blecherian, aflat în ipostaza seducătorului îl parcurge pentru a comuta regimul existențial dat, într-un alt orizont de existență. Astfel, ceea ce critica literară numea incipitul crizei identitității naratorului-personaj din Întâmplări în irealitatea imediată: Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
mă aflu. Simt atunci lipsa identității mele de departe ca și cum aș fi devenit, o clipă, o persoană cu totul străină. Acest personagiu abstract și persoana mea reală îmi dispută convingerea cu forțe egale 230 este de fapt începutul ,,jurnalului unui seducător"231 care va încerca să-și schimbe existența dată, creând multiple lumi imaginare și tot atâtea ipostaze fascinante al căror rol va fi să-l ,,seducă" pe cititor, să-l ducă departe de realitatea care i-a fost dată. Ne
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
fi să-l ,,seducă" pe cititor, să-l ducă departe de realitatea care i-a fost dată. Ne depărtăm odată cu Blecher de statutul de bolnav din care aparent este imposibil de ieșit. Iar naratorul-personaj continuă, explicând identitatea ,,personajului abstract", a seducătorului: un corp în întregime nou, crescut în mine cu o piele și niște organe ce-mi sunt complet necunoscute. Rezolvirea ei este cerută de o luciditate mai profundă și mai esențială decât a creierului. Tot ce e capabil să se
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
ideea blecheriană de a metamorfoza realitatea pornind de la ceea ce inevitabil avem deja. De realitate nu putem scăpa, dar există în aceasta acel ceva, ,,interesantul de viață" de care vorbea Kierkegaard care ne ajută să mergem mai departe. Acesta este planul seducătorului Blecher. Naratorul-personaj al Întâmplărilor din irealitatea imediată va recunoaște în această transformare începutul metamorfozărilor care vor urma: ,, Urmarea cea mai surprinzătoare a acestei întâmplări avu loc peste câteva zile în mijlocul unei pieți"236. Astfel, ,,ieșind fantastic din aburii varului ca
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
reflecții, traducere de Daniela Ștefănescu, București, Editura Humanitas, 2010. Kierkegaard, Søren, Boala de moarte. Un expozeu de psihologie creștină în vederea edificării și a deșteptării, traducere din germană, prefață și note de Mădălina Diaconu, București, Editura Humanitas, 2006. Kierkegaard, Søren, Jurnalul seducătorului, traducere din daneză de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992. Lama, Denys, ,,A învăța moartea pentru a trăi mai bine", în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
în op. cit., p. 106. 219 Ada Brăvescu, ,,Întâmplări în irealitatea imediată sau modelul narativ al identității", în Tribuna, nr. 146 / 1-15 octombrie 2008. 220Adrian Majuru, ,,Eul chinuit din irealitatea imediată", în Ziarul Financiar, 4 iunie 2010. 221 Søren Kierkegaard, Jurnalul seducătorului, traducere din daneză de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992, p. 126. 222 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 50. 223 Søren Kierkegaard, Boala de moarte, ed. cit., p. 95. 224 Max Blecher, op. cit
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]