2,487 matches
-
apară cu regularitate. În aceste cazuri se vorbește clar de ruperea logodnei, tinerii sunt numiți logodnici, iar biserica intervine prin punerea în scenă a unui proces de desfacere a logodnei. La acestea s-ar putea adăuga cele 210 cazuri de seducție, în care fetele susțin că au schimbat, cu băieții, promisiuni de căsătorie înainte de a accepta o relație sexuală. Deși reclamă promisiunile de căsătorie, nici jeluitoarele, nici acuzații nu vorbesc de logodnă și nici nu folosesc termenii de logodnică sau logodnic
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
trebuie să și-o asume reciproc și înseamnă, în mod concret, aport economic și înțelegere față de celălalt. Sintagmele „a cădea în dragoste“ și „s-au îndrăgit“ apar destul de rar și au ca protagoniști tinerii înainte de căsătorie, implicați în procesul de seducție. „Amărâtă viață“ Viața în comun presupune o serie de aș tep tări din partea fiecăruia, așa cum remarcă A. Far ge și M. Foucault în cartea lor despre dez ordinea familiei în Franța secolului al XVIII-lea. Cuplul așteaptă de la viața comună
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și, întorcând capul, făcu semn chelnerului. [G.P.] Nu mi mulțumi, spuse, pentru că nu știi ce urmează... Zâmbind misterios, [P.M.] își scoase fularul, apoi își caută batistă și își șterse ochelarii." Martor la această scenă, chelnerul intra și el în jocul seducției acordându-i lui Antim un respect deosebit. El va acționa în continuare cu complicitate masculină, întrerupând din când în când în discuția celor doi, așa încât să nu uităm că ea are loc într-o cafenea. "[P. I.] Chelnerul voi să
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a bea și sfârșesc prin a plânge și a bea (...)."143 Respins la început de clasă medie, dat fiind că tangoul se cântă și dansează de către artiști și balerini populari în bordeluri și în curțile interioare ale caselor comune, misterul, seducția și faptul că este prima manifestare de artă națională populară îi vor deschide apoi toate porțile, ca reprezentant al creolului în epoca amploarei imigrației de europeni în Río de la Plata. Din 1910, tangoul începe să se cunoască în Paris, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
inocente, prin farmecul neegalat al limbajului și prin umor-. Așadar opera lui Creangă este rodul muncii și talentului unui om dotat, superior, prin care „poporul întreg a devenit artist individual-. Tudor Vianu Umorul din Amintiri din copilărie : Marea putere a seducției a operei rezultă din starea de permanentă bună dispoziție a autorului, care este un jovial, pus mereu pe glumă, ba chiar de a face haz de necaz. Umorul lui Creangă este expresia optimismului funciar, a vitalității poporului nostru sublimat în
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
deosebit Franța și Marea Britanie. În numele unei ipotetice radicalizări a maselor, cotitura la stînga asimilează social-democrația burgheziei, în curînd fascismului și va exclude de acum înainte orice alianță electorală. Frontul unic este dat uitării. Îndepărtînd astfel clasele mijlocii, IC le abandonează seducției fascismului, accentuată în curînd de criza care izbucnește în 1929. Această orientare întîlnește o mare opoziție în Franța. Purtătorul de cuvînt al IC în această bătălie, Maurice Thorez, se afirmă atunci cu sprijinul grupărilor comuniste de tineret, profitînd de întemnițarea
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
inegalabilă seduc fără îndoială lectorul. Citit prin lumile pe care le creează, personajul blecherian este un seducător care ,,seduce prin lumea pe care el o deschide și care este o lume ieșită din comun"228. Interpretând eseul lui Liiceanu, Despre seducție, Sorin Lavric observa că în realitate, seducția are un înțeles mult mai adânc și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvântului, seducerea este se-ducere, adică ,,ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
lumile pe care le creează, personajul blecherian este un seducător care ,,seduce prin lumea pe care el o deschide și care este o lume ieșită din comun"228. Interpretând eseul lui Liiceanu, Despre seducție, Sorin Lavric observa că în realitate, seducția are un înțeles mult mai adânc și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvântului, seducerea este se-ducere, adică ,,ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
și mult mai uman. Cum ne sugerează etimologia latină a cuvântului, seducerea este se-ducere, adică ,,ducere la o parte", trecerea într-un alt orizont de viață, pe scurt schimbarea regimului de existență. Cu alte cuvinte, cel care este supus seducției este dus în altă parte decât cea în care se afla înainte să-și întâlnească seducătorul. Prin urmare, seducătorul trage după el ființa pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
pe care a sedus-o, dându-i posibilitatea să participe la o lume pe care, în lipsa seducătorului, nu ar fi cunoscut-o poate niciodată. Seducătorul este mesagerul unei noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui229. Plecând
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
noi lumi și în același timp fermentul care declanșează reacția sufletească a seducției. Și stă numai în puterea lui ca lumea spre care îl deschide pe cel sedus să fie una bună sau rea. Depinde așadar numai de seducător dacă seducția se petrece în folosul celui sedus sau, dimpotrivă, în dauna lui229. Plecând de la această ipoteză, putem observa traseul pe care personajul blecherian, aflat în ipostaza seducătorului îl parcurge pentru a comuta regimul existențial dat, într-un alt orizont de existență
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
de Kjeld Jensen și Elena Dan, București, Editura Scripta, 1992. Lama, Denys, ,,A învăța moartea pentru a trăi mai bine", în Nicolescu, Basarab, Moartea azi (editor), traducere din limba franceză de Mihaela Fătu, București, Curtea Veche, 2008. Liiceanu Gabriel, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013. Maingueneau, Dominique, Discursul literar. Paratopie și scenă de enunțare, traducere de Nicoleta Loredana Moroșan, prefață de Mihaela Mîrțu, Iași, Editura Institutul European, 2007. Maingueneau, Dominique, Pragmatică pentru discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
nr. 146 din 1-15 octombrie 2008. Goldiș, Alex, ,,Note despre poetica lui Max Blecher", în Cultura, nr. 378 din 14 iunie 2012. Ionescu, Eugen, ,,Anul literar 1936", în Facla, nr.1780 din 2 ianuarie 1937. Lavric, Sorin, ,,Cronica Ideilor: Fatalitatea seducției", în România literară, nr.7 din 2007. Mihailov, Mihaela, ,,Inimi cicatrizate: abces afectiv", în Suplimentul de cultură, nr. 101 din 4 noiembrie 2006. Peftiți-Dobre (Ciobotaru), Anamaria, ,,Transdisciplinaritatea necesitate a educației contemporane", în Filologie și didactică. Lucrările Colocviului Societății de Științe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 50. 223 Søren Kierkegaard, Boala de moarte, ed. cit., p. 95. 224 Max Blecher, op. cit., p. 52. 225 Ibidem. 226 Ibidem, p. 58. 227 Ibidem, p. 54. 228 Gabriel Liiceanu, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013, p .23. 229 Sorin Lavric, ,,Cronica Ideilor: Fatalitatea seducției", în România literară, nr.7 din 2007. 230 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 19. 231 Søren Kierkegaard, Jurnalul seducătorului, ed. cit. p. 2
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Boala de moarte, ed. cit., p. 95. 224 Max Blecher, op. cit., p. 52. 225 Ibidem. 226 Ibidem, p. 58. 227 Ibidem, p. 54. 228 Gabriel Liiceanu, Despre seducție, București, Editura Humanitas, 2013, p .23. 229 Sorin Lavric, ,,Cronica Ideilor: Fatalitatea seducției", în România literară, nr.7 din 2007. 230 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 19. 231 Søren Kierkegaard, Jurnalul seducătorului, ed. cit. p. 2 232 Max Blecher, op. cit., p. 20. 233 Ibidem, p. 27. 234 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cercetarea pînă la limitele lumii interioare, pînă în punctul în care elucidarea introspectivă se confruntă cu misterul. Vanitatea are raporturi cu misterul și cu spaima provocată de acesta. Ea reprezintă spaima refulată, calmată prin intermediul perversului (de unde provine puterea ei de seducție), greșeala vitală (culpa) care, în urma refulării, se dispersează în culpabilități și angoase multiple, neputînd adesea să se mai exprime decît subconștient, prin limbajul viselor, prin simbolism patologic (de unde suferința provocată de ea), înțeleasă în sensul ei profund: vanitas, deșertăciunea, vidul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
sa simbolică misterul -, imaginea devine cu timpul o convenție fără nici o forță sugestivă, ceea ce are drept consecință faptul că și contraimaginea sa, cea a Răului în sine, nu-și mai îndeplinește funcția sugestivă, nu mai inspiră decît aversiune, astfel încît seducția reală a Răului este cea care o înlocuiește în cele din urmă. Numai spaima sublimată în fața misterului le asigură imaginilor metafizice forța de sugestie morală. A ANALIZA ÎN AMĂNUNȚIME PROIECT ACTUAL SEMNIFICAȚIA SIMBOLULUI METAFIZIC AL "DUMNEZEULUI UNIC" ESTE DECI SINGURUL
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în moarte, în autoimpunerea suferinței și a dorinței de a muri, în fuga de lume: falsa sfințenie ascetică, care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
care ține de patologie. Cu toate că o acceptă, sanctificatul nu-și dorește moartea. El nu fuge de lume, nici de amenințările, nici de seducțiile ei, simțindu-se suficient de sigur pe el, pe dorința lui esențială, ca să înfrunte fără probleme atît seducțiile, cît și amenințările lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și îi frecventează atît pe bogați, cît și pe sărmani. Sfîntul nu poate fi imitat. Ca să nu fie victima
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
lumii. Trăsătura aceasta este caracteristică eroului creștin, dar și celui al mitului hindus. Amîndoi participă la viața celorlalți și îi frecventează atît pe bogați, cît și pe sărmani. Sfîntul nu poate fi imitat. Ca să nu fie victima amenințărilor și a seducțiilor, orice imitator trebuie să fugă, iar fuga aceasta este ea înșiși dovada unei false motivații, oricît de secretă și de nemărturisită ar fi ea, a unui sentimentalism acuzator și a unei vanități culpabile. Sfîntul este inimitabil tocmai pentru că el nu
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
natural este aerul liber. Va trebui deci să fim de două ori mai prudenți în fața unei eliberări rău trăite, în fața unei adeziuni prea prompte la lecțiile aerului liber, ale mișcării aeriene eliberatoare."35 (s. a.) Sexualitatea (care include și spiritul de seducție) e o constantă a eroului: Are cele mai frumoase femei din București", îi spune un gazetar Autorului. În legătură cu nostalgia libertății, nu este exclus ca tocmai aceasta să fie o explicație a gestului de a o evita sistematic pe d-na
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
prostia... Fără îndoială, este un tip superior, dar se face vinovat de atâtea naivități, încât și nouă ne vine greu să i le iertăm."95 În ceea ce îl privește pe Fred Vasilescu, el este persona în spatele căreia se ascund mondenitatea, seducția, pedanteria, în totul, spiritul modern al prozatorului. Nu credem că doar rafinamentul, manierele sale elegante și acea calitate deosebită de a fi "campion", în tot ceea ce întreprinde, au fost motivele pentru care Autorul îl îndeamnă să-și scrie jurnalul. În
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
românești, impune un unghi puțin diferit. Bineînțeles că relația Maestru-Discipol nu se limitează nicidecum la domeniul religios, filosofic sau literar. Aceasta nu este circumscrisă de limbă sau de text. Ea ține de conviețuirea generațiilor. Pornirile de fidelitate afectuoasă, de încredere, seducție și trădare fac parte integrantă din procesul de predare și ucenicie. "Paradigma tripartită distrugerea discipolului de către Maestru, trădarea sau uzurparea Maestrului de către discipol, arcul electric al credinței împărtășite și al paternității este ubicuă."240 În cazul Maiorescu Eminescu, afirmația se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Intuiesc faptul că în științe apelurile își răspândesc propriul eros, dar pe căi mai greu de urmărit."243 (s. a.) Așadar, comunicarea și comuniunea presupun o coerență a sentimentelor, dar și a refuzurilor împărtășite. Într-un mod asemănător acestui proces de "seducție" și convingere, reînnodăm firul asocierilor, voite sau accidentale, teoretice, orientate spre abstract ori ezoteric. Ordonând în continuare afinitățile Camil Petrescu-Eminescu, zăbovim, poate speculativ, asupra cifrei sacre 33. Coincidența a mai fost, de altfel, sesizată. Eminescu se stinge spiritual la vârsta
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
Fred și Ladima sunt cele două personae prin intermediul cărora scriitorul își exhibă trăsăturile sale multiple și contradictorii. Ladima este avatarul spiritului polemic, al intransigenței, orgoliului și lucidității lui Camil Petrescu. Invers, Fred Vasilescu este persona în spatele căreia se ascund mondenitatea, seducția, pedanteria și, în general, spiritul modern al prozatorului. Anima, un alt element important al operei psihanalistului elvețian este un arhetip care proiectează în inconștient motivul diadei. Orice individ deține în inconștientul său personal o componentă masculină și una feminină, în
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]