2,609 matches
-
a rămas, Că aci e-nvăpăiat, Ș-aci rece Înghețat, mă-nfiorez ceas pe ceas. Simț un prea dulce leșin, toate vinele-mi slăbesc, Niște sfîrșituri Îmi vin, De nici nu poci să suspin pînă de tot amorțesc.” Erotocritul a fost sedus prin vedere, Areti este sedusă pin cîntec. Neștiutoarea fată ascultă șase seri la rînd cîntecele Întristatului Orfeu și se Înspăimîntă, somnul Îi piere. Insomnia este, știm bine, primul semn al dulcei maladii. O comparație mai puțin obișnuită În poezia epocii
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
o mină ține chitara, semnul inspirației, și În alta lancea, semnul curajului viril. Două arme care deschid drumul spre inima Stăpînei. Doamna lui Erotocrit este Însă o copilă care nu cunoaște ceremonialul erotic. Ea se adresează doicii a se lasă sedusă de cîntec. Ce urmează iese din sfera liricii propriu-zise. Intră În cîmpul poeziei eroice și al moralei. CÎteva versuri dezvoltă tema mesagerului: „O, cer! o, soare și lună, O, stele! de sus priviți, Și patima, mea-mpreună, Pretutindenea vestiți”... iar
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
an, un pîrțag. PÎrțagul Învinge arțagul și văduva se cumințește după o bătaie bună. Povestea este Întretăiată de versuri independente, cum sînt cela de mai jos, vizînd condiția femeii instabile. Moralistul le precede de o explicație despre o femeie, care, sedusă de vorbele curtenitoare ale cuiva, Își lasă bărbatul, copiii și fuge. Pann reia, aici, tema lui privilegiată: prostia și răul caracter al femeii. Bărbatul, zice el, nu-i amorez, nu umblă să-și „giugiulească” nevasta, e serios și apăsat de
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care decide. Pe lângă aceasta, interesele comerciale într-o economie capitalistă caută piețe largi care devin adesea cel mai mic numitor comun la nivel cultural. Unii cred că doar prin puterea marketingului și prin promisiunea divertismentului ajunge cultura populară americană să seducă.45 Mulți intelectuali și critici disprețuiesc cultura de masă din pricina comercialismului ei brut. Ei o privesc ca pe o sursă de divertisment în masă, și mai puțin de informație, având în felul acesta efecte neglijabile la nivel politic. În opinia
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
a unei alterități salvatoare, îndeosebi în comparație cu viziunile precedente din lumea muncii, polarizate în jurul opresiunii și exploatării. Înzestrată cu o relativă virginitate teoretică în fața unei modernități pe care ar descoperi-o ca un exploatator venit de la tropice, etnologia este îndemnată să seducă întreprinderea ca un fel de rețetă în același timp pragmatică, inofensivă, lejeră, posedând toate atracțiile necunoscutului. Interacțiunea dintre aceste concepții ale întreprinderii și etnologie al cărei cadru central de acțiune este medierea mitică a comunității se prezintă deci înainte de toate
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
angajarea acestora în mod individual de către întreprindere într-un post dat, pentru a fi în contact cu populația uzinei. Această soluție, care nu poate să nu îmbrace un aspect "misionar", după ce a fost mult timp un itinerar militant, tinde să seducă cu ușurință comunitatea antropologilor, dispuși să vadă în ea în mod spontan o reluare fidelă a modelelor fondatoare ale disciplinei: a decide să "se stabilească" la uzină ar fi ca și când ar pleca să împărtășească viața unui sat african sau a
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
obține lucrul dorit în mod indirect, fără a formula o solicitare, și constrânge subiectul să se concentreze asupra partenerului cu riscul de a pierde din vedere propria nevoie. Manipularea la nivel sentimental se observă în special în încercarea de a seduce a partenerului; la nivelul rațiunii prin confuzia mintală, imposibilitatea de a gândi clar (fraze prea lungi, fraze neterminate, vocabular greu accesibil), iar la nivelul acțiunii, prin încercarea de a-l face pe partener să ia o decizie (de acceptare fără
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lucruri deodată; limbaj prea tehnic (neinteligibil); reformulează în mod tendențios sau ambiguu; face afirmații gratuite; știe să lingușească; știe să răstălmăcească; știe să argumenteze potrivit intereselor sale. Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • privire menită să seducă (fixă, însoțită de zâmbet); zâmbet forțat; neadecvat, inadvertență între gersuri și vorbe; inadvertență între gesturi; • gesturi cu dublu sens; gesturi repetitive (care distrag atenția); • își atinge prea mult partenerul; • trage cu ochiul; nu respectă distanța față de celălalt, stă prea aproape de
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea care adoptă o asemenea atitudine arată (limbaj nonverbal): • gesturi menite să seducă; se lasă pe spate când stă pe scaun; se așează în spate; cască; privește în altă parte; neatent; distanță mare față de partener; • se uită la ceas sau la altceva; ține partea celui care are puterea de decizie; își încrucișează brațele
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Putem redescoperi oricând măsura... 61 În cele mai frecvente situații, invidioșii sunt sensibili la lingușire și dețin arta lingușirii. Nimic nu le domolește patima de elogii (Braud, 2008). Adevărata lingușeală presupune "calcularea deliberată a cuvintelor și a gesturilor pentru a seduce, oricare ar fi prețul ce trebuie plătit. Este vorba, în primul rând, de prețul adevărului, bineînțeles, pentru că nu contează decât satisfacția vanitoasă a personajului tămâiat", scrie Ph. Braud (2008, p. 164). Majoritatea ființelor umane au o sete nepotolită de laude
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Zarifopol interpretează schimbarea pe care o semnifică în scrisul lui Caragiale mai multe texte adunate în Schițe nouă, având în vedere numai considerentele de ordin biografic și tehnic. Prin îndemnuri prudente, Luca Ion, fiul, și autorul acestor rânduri reușisem a seduce pe îndărătnicul Caragiale să citească câteva colecții de povestiri ale lui France. Lectura umanistului arhaizant, în care pitorescul este condus cuminte de prudențe clasiciste, nu putea să scandalizeze nici să irite pe << moralistul>> român: această lectură a și operat o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
extraordinar. Ideile și sentimentele sunt rapide și dense ca și stelele căzătoare și le urmezi până când găsești altele mai bune și mai strălucitoare. Timiditatea dispare, cuvintele și gesturile potrivite sunt dintr-o dată mai ușor de găsit iar puterea de a seduce și captiva pe ceilalți este o realitate. Găsești lucruri interesate despre oameni neinteresanți. Senzualitatea este permisivă iar dorința de a seduce și de a fi sedus, irezistibilă. Sentimentele de ușurare, intensitate, putere, bunăstare, omnipotență financiară și euforie, le pătrund adânc
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
mai strălucitoare. Timiditatea dispare, cuvintele și gesturile potrivite sunt dintr-o dată mai ușor de găsit iar puterea de a seduce și captiva pe ceilalți este o realitate. Găsești lucruri interesate despre oameni neinteresanți. Senzualitatea este permisivă iar dorința de a seduce și de a fi sedus, irezistibilă. Sentimentele de ușurare, intensitate, putere, bunăstare, omnipotență financiară și euforie, le pătrund adânc în măduvă. Dar, undeva, totul se schimbă. Ideile rapide se succed mult prea rapid și sunt prea multe; o confuzie copleșitoare
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și gesturile potrivite sunt dintr-o dată mai ușor de găsit iar puterea de a seduce și captiva pe ceilalți este o realitate. Găsești lucruri interesate despre oameni neinteresanți. Senzualitatea este permisivă iar dorința de a seduce și de a fi sedus, irezistibilă. Sentimentele de ușurare, intensitate, putere, bunăstare, omnipotență financiară și euforie, le pătrund adânc în măduvă. Dar, undeva, totul se schimbă. Ideile rapide se succed mult prea rapid și sunt prea multe; o confuzie copleșitoare înlocuiește claritatea. Memoria se deteriorează
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Charles Coquelin, Gustave de Molinari, Joseph Garnier și Alcide Fonteyraud a întemeiat chiar un bisăptămânal cu acest nume, care a apărut între lunile iunie-iulie și care avea ca obiectiv creșterea gradului de educație economică în rândul unui public tot mai sedus de mișcarea socialistă (n. tr.). 9 Adunarea Constituantă reunită în data de 4 mai, în urma Revoluției franceze din februarie 1848, care va redacta Constituția celei de-a Doua Republici franceze, votată în data de 4 noiembrie 1848 și care va
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
să poți (și să știi) alege ceea ce merită cu adevărat de reținut din noianul de referiri aflate în bibliotecile lumii selecție care, prin ea însăși, expri-mă o atitudine, un punct de vedere. În cazul de față, al unui moralist erudit, sedus de jocul sclipitor al ideilor, tentat să cearnă prin sită proprie atât de bogata recoltă a gândirii veacurilor, pe care o presară, ici-acolo, cu originale contribuții. De remarcat continua tentativă de a zgândări coaja pe care rutina, obișnuința, indiferența
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
înțelegem cu acurateță unul pre altul, pentru ca să facem de rușine viclenia inamicilor noștri comuni, a căror țintă rămâne totdeuna aceeași și cari nu vor nimica mai puțin decât de a ne dezbina întotdeuna. Nici un popor să nu se mai lase sedus de la flamura comună prin promisiuni cari se inspiră doar conducătorilor săi. Să ne aducem aminte de trecut, care ne-a învățat cu mii de fapte atât de umane cumcă numai o solidaritate tare poate să ne îndestuleze și să îndeplinească
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
directorii de școală și presă, care văd în familie marea cauză a violenței școlare: "Familia este așadar principala instituție acuzată pentru incapacitatea de a-și asuma educația copiilor și pentru raporturile de violență care se produc". Putem fi scârbiți sau seduși de simplitatea acestor analize care stigmatizează câteva categorii de vinovați, evitând să privească mai departe. Fie că-i vina pedagogilor sau a părinților, civilizația geme în fața barbariei care renaște în sălile de clase. Va trebui totuși să răspundem: joacă pedagogia
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
și gata cu violența! Firește că autorul nostru nu e un fascist, iar discursul lui e sincer, ceea ce, la urma urmei, e poate cel mai dificil. În fine, în loc să fie trimiși delincvenții în "taberele de reeducare" în stil american care seduc atât de mult televiziunile noastre, se începe măcar o dată cu absolvenții de administrație ori politehnică. Ideea nu-i lipsită de strălucire! Dar mă-ndoiesc că Barreau, în elanul său reeducator, și-a dat seama de comicul involuntar al propunerii sale. Dar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în mijlocul soarelui înapoi în casă. Mama e bună. Mama e o bucată de carne caldă mai bună decât poate fi tata. TATĂL LUI MARIEDL (O aruncă pe Mariedl de pe bancă. Către Mariedl): Ești ca munca omenească la negru. M-ai sedus și m-ai jefuit, m-ai uscat și amuțit pe veci... Ar fi trebuit totuși s-o sufocăm pe Mariedl, pe vremea când mai înota în burtoiul tău popular plin cu sos ca o groapă, mamă! La vremea lui a
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
deoarece se mișcă doar pe tărâmul pasiunii mundane. Troiolo, ca și Florio, eroul din Filocolo, este tânăr, romantic și nobil în tot ceea ce face; dar în același timp este portretizat ca fiind labil și nehotărât. Ar fi incapabil să o seducă pe Criseida dacă ar fi lăsat singur. Din fericire, îl are pe prietenul și confidentul său, Pandaro. Acesta, viclean, cunoaște bine lumea în care se mișcă (deși nu este un cinic, așa cum va deveni la Chaucer și la Shakespeare), însă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
n ips, Helen, m”, spring , Daniel F. ' and 'Retra , vol. 31, n , Tison, Q lus and Cri 7-36. igh, Walter 229. in, David, ciple's Tale , vol. 95, n , David S. Chaucer R 9. , The Knigh oronto Qu hy D., Sedu ure”, sprin s problem r. 2, pp. 125 A., The Cr and Sym LII, nr.. 3, D., Interp nd The Me r. 2, pp. 133 Anglo-nor m”, fall 200 ., Provide s Man of L r. 2, pp. 132 Chaucer a
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
parfumeze, fără să Îmbrace veșminte de purpură și, În loc de scorțișoară, laudanum și tămâie, nu arde decât foi de dafin și făină de orz2. Nu vezi tu oare ce farmec au versurile poetei Sappho, menite să-i Încânte și să-i seducă pe ascultători? Dar Sibylla, după spusele lui Heraclit 3, grăind sub imperiul delirului, ea nu surâde, nu cochetează și nu se parfumează, iar vocea ei sosește de dincolo de pragul unui mileniu. Și toate acestea datorită Zeului. În ceea ce-l priveștepe
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
arată/ Pe vânători, o ceapă degerată”557. Spirit la fel de dezinvolt, pantahuzar și hâtru, „mare meșter cu gura”558, având o „vorbă mieroasă”559, fratele din suita călătorilor se ocupa cu găsirea unor soți potriviți pentru femeile pe care el le sedusese anterior, spovedea doamnele cu multă pricepere, canonul dat fiind de fiecare dată mic, dacă era plătit bine, căci îi ierta ușor pe cei darnici. Asistăm la o denaturare a tainelor, la o pervertire a elementelor sacre sub imperiul dorințelor de
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]