1,848 matches
-
vidul interior, singurătatea etc. A uita fără a uita, aceasta pare să fie principiul după care Anton Petrovschi Bacopiatra se conduce în elaborarea acestui roman existențialist, de percepție abisală, bacoviană, a lumii înconjurătoare, ce ascunde canonul de umanitate în codul semanticii kafkiene menită să reînnoiască neliniștea, angoasa, să domine mereu condiția umană. În mod paradoxal, pentru a nu se îneca în Fluviul Uitării, un critic nu trebuie să spună tot, încât lăsăm intactă plăcerea cititorului de a deschide cele cinci fermoare
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
în poemele de început - cantonul, cantonierul, șinele, terasamentul, liniile de cale ferată etc. -, punctează un areal cu o simbolistică densă, cuprinzând între semnificații și pe cea a libertății genuine, fruste, pe care o reliefează, prin contiguitate spațială, în primul rând, semantica rusticului, a campestrului, liantul fiind copilul / copilăria. Pe de altă parte, în atare contexte, linia de demarcație dintre mit și realitatea banală este îngustă, încât trecerea dintr-o parte în alta se face pe nesimțite și, de aceea, paradoxal, gesturi
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
indiscutabil, să aprecieze, întru fermitatea unicității, stimulii personalității domnului Aurel Avram Stănescu, de a reconstrui și îngădui memorii fapte și trăiri ale unor tineri de pe un șantier, cândva, celebru. Autorul se pare c-a fost, după o logică vie a semanticii, martor ocular, participant nemijlocit la aceste evenimente, care i-au marcat, într-o formă cosmotică și ‚atonală‛, destinul. Ori, de pildă, în paradoxul ,,Un alt fel de membri’’ pe lângă cele două personaje de mai sus, apare în toată concretețea, rezistent
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
al XV-lea, semnificând modul de utilizare, de comercializare și de producție de îmbrăcăminte (C. Buffa, 2004, 300). Isteria modei, etalarea opulenței, parada exagerată, luxul devin evidente în Europa secolului al XVIII-lea, timp în care cuvântul "modă" își dezvoltă semantica, căpătând o nouă semnificație: a urma, a fi în pas cu actualitatea. Și de atunci, constata istoricul Fernand Braudel (1979/1984, 65) în Les structures du quotidien: le possible et l'impossible (1979), "totul capătă alura modei în sensul de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
bogat-sărac) al indivizilor, opoziții denumite de sociologul american "ambivalențe" (ambivalences). Fashion, Culture and Identity valorifică, de asemenea, concepte din semiologia lui Umberto Eco, Roland Barthes și Basil Breinstein, arătând că stilurile vestimentare reprezintă un cod caracterizat în principal de o semantică ambiguă și redundantă (F. Davis, 1992, 5-8). Chiar dacă respinge ideea modei de clasă exprimată de Georg Simmel, Thorstein Veblen și Pierre Bourdieu, sociologul american ajunge la concluzia că "este prematur să abandonăm vreunul dintre modelele sociologice explicative din moment ce traseul fluxului
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
atunci când lasă în urmă nesiguranța corpului și se lasă inițiată de Miller în limbajele primitive ale dorinței. Asemeni unei emanații halucinogene, textul confesiv este produsul ultim al experiențelor ce definesc unicitatea unui personaj în termenii explorărilor sale erotice. Eliberată de semantica severă al metaforelor aluzive, Anaïs Nin numește direct gesturile și fantasmele itinerariilor sale carnale. Frust și incisiv, limbajul se armonizează cu tensiunea înaltă a trăirii și expune nuanțele tari ale unei revoluții subiective. Nu doar jurnalul, ci și psihanaliza caută
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
umbră, evadații înșelau câinii de pază și gloanțele. Când tăcem, sîntem dezagreabili, când vorbim, devenim ridicoli spun, animați doar de existența lor ficțională, prietenii de atunci, demult dispăruți. Această frază are rolul unui laitmotiv obsedant. Dialectica tăcere/ vorbire, presupune, în semantica acestui text, doar înțelesuri negative. Transferând temporal aceste două semnificații, e important de menționat faptul că Animalul inimii răspunde întrebării deplin legitime, încă valabilă în cultura română, Cum poate fi redată experiența subiectivă a comunismului, fără excese dramatice, onest, convingător
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
general, cuvântul casă, dându-i, premental, o anumită semnificație. Acestui tip de sens i se adaugă sensul gramatical, provenit din reguli sintactico-semantice. Totalitatea posibilităților combinatorii ale unității lexicale, cu diferitele sale sensuri și forme stabilite de vorbitori, alcătuiește paradigma cuvântului. Semantica distribuțională sau o semantica interpretativă consideră că sensul este obținut din interpretarea structurilor sintactice. De exemplu, același cuvânt casă, implicat în nexul Melcul s-a ascuns în casă, are ca trăsătură diferențiatoare sensul de cochilie. Dacă procedăm la substituția cuvîntului
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
-i, premental, o anumită semnificație. Acestui tip de sens i se adaugă sensul gramatical, provenit din reguli sintactico-semantice. Totalitatea posibilităților combinatorii ale unității lexicale, cu diferitele sale sensuri și forme stabilite de vorbitori, alcătuiește paradigma cuvântului. Semantica distribuțională sau o semantica interpretativă consideră că sensul este obținut din interpretarea structurilor sintactice. De exemplu, același cuvânt casă, implicat în nexul Melcul s-a ascuns în casă, are ca trăsătură diferențiatoare sensul de cochilie. Dacă procedăm la substituția cuvîntului melc cu substantivul băiatul
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
împotriva unui imperiu galactic a unui individ în care se întrupează o entitate. Pentru eroul însuși, este vorba de o căutare a identității. Trebuie știut, de asemenea, că în perioada scrierii romanului, Van Vogt descoperea, prin intermediul operei lui A. Korzybski, semantica generală, sistemul de gândire non-aristotelic. Din cauza elogiului adus și practicării hipercomplexității intrigilor, a fost ridiculizat și numit "risipitorul cosmic" de către Damon Knight, dar l-a inspirat pe Philip K. Dick la începuturile carierei. Arthur C. Clarke (1917)143 este un
by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
Eseistică) Forme espressive e radici nella narrazione di Gina Lagorio, Catania, 1985. I colori della vita nella narrativa di Giorgio Saviane, Catania, 1985. Antonio Altomonte narratore, Salerno, 1989. Quasimodo interprete della poesia di Leonida da Taranto, Manduria, 1990. La barriera semantica, scritti sulla poesia in dialetto del Novecento, Roma, 1996. Lo sport al femminile in Italia, Benevento, 1999. Pittura e letteratura, Roma, 1999. La poesia italiana verso il nuovo milennio, Napoli, 2001. Poeti italiani verso il nuovo milennio, Roma, 2003. Risalendo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Nu și Aerul și visele până la Poetica spațiului și Flacăra unei lumânări, Bachelard restituie funcția simbolică a imaginii care determină apariția unei coerențe de alt grad. Asistăm la o modificare substanțială a logicii Imaginarului care concepe simbolul ca resort al semanticii, având un sens profund. Contrapunând imaginea simbolului și asociind-o memoriei, Bachelard propune o teorie pe care Durand o va respinge categoric. În opera sa testament, Flacăra unei lumânări, fenomenologul, apropiind imaginea de planul memoriei, disociază categoria imaginii care inaugurează
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
1998. Cornea, Paul, Interpretare și raționalitate, Iași, Editura Polirom, 2006. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Stil, stilistică, limbaj, București, Editura Academiei, 1973. Coteanu, Ion, Stilistica funcțională a limbii române. Limbajul poeziei culte, București, Editura Academiei, 1985. Coteanu, Ion, Semantică și semiotică, București, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981 (în colaborare cu Lucia Wald). Cornilă-Norocea, Ana-Maria, Diferențele identității fenomenul titrării poetice între repetabilitate și originalitate, în "Saeculum", 3 (2008). Crăciun, Gheorghe, Marineasa, Viorel, Generația '80 în proza scurtă. Pitești, Editura Paralela
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
angrenajul de sensuri derivate sau congenere. Sunt toposuri pe care Alina le va identifica, pe rând, perseverent, în toate volumele publicate de Ana Blandiana. În cazul ploii, comparația cu Bacovia este pertinentă, deși, la poeta șaizecistă, acest simbol impune o semantică a metamorfozabilului. Dincolo de metaforă este și ironie, sarcasm și-o imensă tristețe, a neputinței de-a înainta. Revoltă, spaimă, curaj și foarte puțin umor. Râsul e expulzat din lumea ideală, puternic estetizantă, a poeziei blandiene. Caracterul aforistic al poeziilor sale
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cele două scriitoare și-au făcut apariția în peisajul literaturii române este diferit. Ileana Mălăncioiu, la debut, a trecut neobservată. Generația '60 era deja consolidată și suficientă sieși, promovată prin voci ale criticii extrem de autoritare. Un alt aspect ține de semantica textelor Ilenei Mălăncioiu. Poeta cultivă macabrul, atmosfera sumbră, funebră, bacoviană, ceea ce-l face pe Nicolae Manolescu să afirme, în Istoria critică a literaturii române. 5 secole de literatură: "Cenzura ar fi trebuit să închidă amândoi ochii spre a nu vedea
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Editions Flammarion, 1971. 37Vezi și Ion Pop, Interviu: Michael Riffaterre: Textul literar nu e niciodată desuet, în "România literară", nr.6 (2002), p.12, în format online la: http://www.romlit.ro/michael riffaterre textul literar nu e niciodat desuet/accesat iulie 2012. 38Iasmina Petrovici, Locul metaforei: semantica cuvântului versus semantica frazei, în format electronic la: http://www.roslir.goldenideashome.com/archiv/2003 1-2/12IasminaP2003.pdf/accesat iulie 2012. 39Hugo Friedrich, Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. În românește de
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
37Vezi și Ion Pop, Interviu: Michael Riffaterre: Textul literar nu e niciodată desuet, în "România literară", nr.6 (2002), p.12, în format online la: http://www.romlit.ro/michael riffaterre textul literar nu e niciodat desuet/accesat iulie 2012. 38Iasmina Petrovici, Locul metaforei: semantica cuvântului versus semantica frazei, în format electronic la: http://www.roslir.goldenideashome.com/archiv/2003 1-2/12IasminaP2003.pdf/accesat iulie 2012. 39Hugo Friedrich, Structura liricii moderne de la mijlocul secolului al XIX-lea până la mijlocul secolului al XX-lea. În românește de Dieter Fuhrmann, ELU
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
al grandiosului și un impuls imaginativ cu sens exclusiv ascensional, manifestat chiar și acolo unde teritoriul de meditație poetică pare a fi unul de semn opus (ca dovadă, aproape în fiecare text din volumul de debut există structuri axate pe semantica solarității, a luminii, a idealului: "Sorii din adâncuri",, "aurori boreale", "jocul/ vinovat al luminilor din întuneric", "fântâni crepusculare" "ochiul soarelui alb simptomatic", "zori adorați de mine-n intermundii" etc.). Într-un studiu remarcabil, intitulat Un demonic, Gh. Grigurcu observa că
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
formele de "răzmeriță a eului creator împotriva disciplinei ce și-a impus-o printr-un orgolios exces volițional", Gheorghe Grigurcu pomenește de altfel "demența cosmică", specific romantică. Oricât de puțin probabil ar părea, ținta ironiei nu este totuși retorica romantică. Semantica celor două motive din al doilea vers, și în special marcarea lor prin majusculă trimite mai degrabă la retorica celei mai extremiste dintre mișcările de avangardă, futurismul, ale cărui manifeste semnate de Marinetti, și în special Să ucidem clarul de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de Gestiune a Bazelor de Date - SGBD); • alte componente - proceduri manuale sau automate, inclu siv reglementări administrative, destinate bunei funcționări a sistemului, dicționarul bazei de date (metabaza de date) care conține informații despre date, structura acestora, elemente de descriere a semanticii, statistici, documentații, mijloacele hardware utilizate, personalul implicat. 1.3. Nivelul de organizare a datelor într-o bază de date Datele dintr-o bază de date pot fi structurate pe 3 nive luri, în funcție de categoria de personal implicată: • nivelul conceptual (global
BAZE DE DATE ŞI IMPLEMENTAREA LOR ÎN SISTEMUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT by Irina ZAMFIRESCU [Corola-publishinghouse/Science/298_a_611]
-
semantică finală construită). Această ajustare a sistemelor de reperare între enunțiatori poate fi astfel rezumată: Cunoștințe enciclopedice Referință virtuală colective (atestate) Structură semantică inițială Potențial Cunoștințele descriptarului anticipat de către PRODUCȚIE descriptor Convocate de descriptar ÎNȚELEGERE Referință actuală Structură Reprezentare descriptivă semantică finală Subliniem, la sfîrșit, că aceste două prime operații (ancorare și atribuire) sînt legate de structura macrosemantică, pe cînd celelalte (asimilarea, aspectua-lizarea și tematizarea despre care vom discuta în capitolul 3) afectează în mod direct suprastructura descriptivă. 2. Operativități interne
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și în alte realizări ale românei actuale, fenomene precum: alocutivele, cu realizările lor la nivel gramatical (interjecții alocutive și locuțiuni pronominale alocutive); pronumele personale, pronumele și adjectivele demonstrative, unele nehotărâte, cu valorile lor discursive noi; alunecările de sens explicabile discursiv (semantica unor pronume, a unor conjuncții copulative și adversative, a unor corelative etc.). 2.3. Volumul este constituit din șapte capitole. Exceptând capitolul final, dedicat utilității practice a cercetărilor de dinamică a limbii (concluziile rezultate din monitorizarea principalelor posturi de radio
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
se anulează. Cuvintele circulă și se leagă într-o manieră mult mai simplă și mai liberă. Transferată în spațiul cultural, creolizarea se referă la simplificarea structurilor culturale "morfo-sintactice" și "semantice", la subminarea și reducerea modelelor, convențiilor, ierarhiilor și ritualurilor. Astfel, ,,semantica culturală a țării de origine poate fi dislocată, permițând formelor și semnificațiilor culturale să interacționeze liber, dincolo de orice intervenție a autorității semantice din această țară".258 Așadar, popoarele de la marginea sistemului se-lectează și apropriază forme, simboluri sau structuri întregi din
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
impresia unui mélange ori prezintă aspectul unui colaj. Noile configurări de modele, însă, generează noi înțelesuri, identificate ca fiind americane și exportate ca atare. Kroes susține că ,,americanii nu numai că au dislocat sintaxa culturală europeană, dar au modificat și semantica culturală a Europei. Ori de câte ori europenii râdeau de entuziasmul american față de ceea ce europenii considerau că este vulgar și de proastă calitate, reacția acestora izvora din ignoranță. Ei cântăreau estetica americană după standarde europene, ca și cum acestea ar fi funcționat în egală măsură
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
propune să abordeze corelativ structura abstractă a sistemelor de semnificare (codurile grafice, iconice, limba naturală etc.) și procesul prin care utilizatorii aplică regulile acestor sisteme pentru a comunica. Dacă cele trei provincii sau dimensiuni ale semioticii (sintaxa studiul combinării semnelor, semantica raportul semn-realitatea denotată și pragmatica relația dintre semne și utilizatorii lor) ar rămîne într-o "parnasiană" izolare, ele s-ar transforma în discipline perverse; în schimb, dacă semantica (dedicată în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd procesul de
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]