1,859 matches
-
contră, e un ansamblu de posibilități de realizare: el cuprinde deopotrivă ceea ce n-a fost realizat, dar există în mod virtual, ceea ce e "posibil", adică ceea ce poate fi creat după regulile funcționale ale limbii." Pentru Coșeriu, nivelul de referință al semanticii structurale îl reprezintă sistemul (opozițiile funcționale), și nu norma, care poate varia în funcție de diverși factori extralingvistici. 4.1.3. Prin urmare, sistemul este acela care, grație opozițiilor distinctive, determină semnificatul lexical al unui cuvânt, care constituie tipul de "conținut" vizat
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ne lit pas au același semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu Coșeriu sunt patru la număr: "principiul funcționalității" (cu "corolarul semnificatului unitar" și "corolarul comutării"), "principiul opoziției" (cu "corolarul analizabilității unităților lingvistice în trăsături distinctive"), "principiul sistematicității" și "principiul neutralizării
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semnificat lexical, dar semnificate ontologice diferite ("afirmativ" vs. "negativ")249. Ultimul tip de semnificat este singurul care depășește nivelul propoziției; celelalte patru se opresc în fața acestui prag. Totuși, dintre ele, doar semnificatul lexical constituie obiectul semanticii structurale. 4.2. Principiile semanticii structurale pe care le identifică Eugeniu Coșeriu sunt patru la număr: "principiul funcționalității" (cu "corolarul semnificatului unitar" și "corolarul comutării"), "principiul opoziției" (cu "corolarul analizabilității unităților lingvistice în trăsături distinctive"), "principiul sistematicității" și "principiul neutralizării"250. Le vom prezenta în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a reprezenta valoarea comună care constituie baza acestei opoziții. Altfel spus, acest termen are deja în limbă două valori diferite: o valoare opozitivă și o valoare non-opozitivă (care apare tocmai în cazurile de neutralizare)." 4.3. În conformitate cu aceste principii, semantica structurală delimitează, clasifică și analizează structurile lexematice ale unei limbi. "Sarcina lexematicii - precizează fondatorul integralismului lingvistic - este de a releva în limbile funcționale paradigmatica și sintagmatica lexicului pe planul conținutului."251 Prin urmare, structurile lexematice sunt de două tipuri: structuri
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
compartiment major al lingvisticii integrale este lingvistica textului. Existența ei se justifică prin existența textului ca "plan" al vorbirii, prin autonomia "competenței expresive" și, mai ales, prin prezența sensului ca nivel caracteristic planului textual-discursiv. În ceea ce privește raporturile dintre lingvistica textului și semantica textului, aici situația se simplifică prin faptul că însuși fondatorul integralismului a definit lingvistica textului ca hermeneutică a sensului, subliniind astfel "natura semantică a lingvisticii textului și, la rigoare, a oricărei lingvistici "descriptive""265. Această disciplină nu exclude, totuși, existența
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
situăm mai întâi fenomenul "discursului repetat" în cadrul conceptual al integralismului. Din fericire, o asemenea operație a fost deja întreprinsă chiar de către savantul de la Tübingen, în articolul "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966). În textul respectiv, menit să circumscrie domeniul semanticii structurale, Coșeriu propune șapte disocieri preliminare, între: (a) "lucruri" și limbaj; (b) "limbaj primar" și "metalimbaj"; (c) sincronie și diacronie; (d) "tehnică a discursului" și "discurs repetat"; (e) "arhitectură" și "structură" a limbii; (f) "sistem" și "normă" a limbii; (g
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de vreme ce, în realitate, Coșeriu nu susține așa ceva. Tot ceea ce afirmă, în ultimă instanță, textul din 1966 este că textemele nu pot fi analizate "în sensul propriu al termenului", "sens propriu" care coincide, în articolul respectiv, cu perspectiva lexematicii, adică a semanticii structurale. Elementele textemelor ("chat" și "gris" din la nuit tous les chats sont gris, de pildă) nu sunt, într-adevăr, texteme și nu participă la opozițiile distinctive din "tehnica liberă a discursului"; și doar în acest sens - care coincide cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
precedentă, restricțiile coșeriene trebuie apreciate în contextul lor metodologic. De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu înseamnă că ele ar fi întru totul opace, ci doar că nu pot fi analizabile după metodologia lingvisticii structurale. Însă semantica structurală (lexematica) nu e singura formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" ar fi lipsite de orice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metodologic. De exemplu, faptul că elementele "discursului repetat" nu sunt "analizabile" nu înseamnă că ele ar fi întru totul opace, ci doar că nu pot fi analizabile după metodologia lingvisticii structurale. Însă semantica structurală (lexematica) nu e singura formă de semantică "idiomatică" și, de aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" ar fi lipsite de orice tip de raport cu unitățile lexicului și că
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
aceea, ea nu poate fi identificată fără rest cu întregul studiu al "conținutului" unei limbi. Totodată, acest lucru nu înseamnă că unitățile "discursului repetat" ar fi lipsite de orice tip de raport cu unitățile lexicului și că, prin urmare, conceptele semanticii structurale ar trebui abandonate cu totul în abordarea primelor. Dimpotrivă, Coșeriu însuși recomanda în această privință următoarea atitudine: " Unitățile funcționale trebuie, într-adevăr, relevate mai întâi în limbajul primar - și nu în metalimbaj -, în sincronie - și nu în diacronie -, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
stehlen" în sensul propriu al acestor termeni); dar ulterior putem să ne întrebăm care este sensul metaforic al lui "Pferdestehlen" ("furt de cai") în această locuțiune."309 Prin urmare, una dintre provocările unei lingvistici a "discursului repetat" este în ce măsură conceptele semanticii structurale pot fi folosite cu succes în analiza fenomenelor aferente. 7.2.3. De asemenea, faptul că elementele discursului repetat nu sunt "structurabile" înseamnă doar că ele nu se structurează după principiul opozițiilor distinctive, și nu că le-ar lipsi
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
comunității franceze, ci, în egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a "discursului repetat" delimitate mai sus trebuie să li se adauge, desigur, o "lingvistică a textului repetat", adică o disciplină
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
egală măsură, un fapt idiomatic, dar și "idiomatic" ("istoric"), caracteristic limbii franceze. Or, existența acestor configurații (asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a "discursului repetat" delimitate mai sus trebuie să li se adauge, desigur, o "lingvistică a textului repetat", adică o disciplină care să studieze comportamentul
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
asociative) idiomatice - cu sau fără ghilimele - constituie un fenomen îndeajuns de relevant pentru a susține pe baza lui necesitatea unei semantici configuraționale, care, alături de semantica structurală, să studieze organizarea semantică a unei limbi "istorice". 7.3. Celor două tipuri de semantică a "discursului repetat" delimitate mai sus trebuie să li se adauge, desigur, o "lingvistică a textului repetat", adică o disciplină care să studieze comportamentul unităților "discursului repetat" în planul vorbirii individuale. Cadrul teoretic al unei asemenea discipline îl vor constitui
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în capitolul III, vom întreprinde o abordare a textemelor din perspectiva lingvisticii elocuționale; obiectivele cercetării vor consta aici în definirea (din punct de vedere preponderent semantic) a textemelor și în clasificarea lor. În capitolul IV, vom ilustra propunerea noastră de semantică configurativă, concepută ca parte a lingvisticii "idiomatice", prin analiza a două cazuri concludente. Adoptând perspectiva lingvisticii textului, capitolul V va propune o taxonomie a operațiilor textual-discursive și va urmări reinserția textemelor caragialiene în discursul public actual. Ultimul capitol al cărții
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a procedat Coșeriu însuși, atunci când a ales acest concept ("discursul"), pentru a denumi un fenomen universal, caracteristic "vorbirii în general", dar localizabil în planul textului. Așadar, "discursul repetat" nu poate fi definit, în calitate de categorie "pragmatică" a lingvisticii elocuționale, din perspectiva semanticii integrale. El poate fi, în schimb, descris și analizat din unghi semantic, prin raportare la "conținutul" discursului în genere. Mai mult, subcategoriile sale pot fi, la rândul lor, descrise, analizate și chiar definite din acest punct de vedere. 1.1
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
mai apropiate de texteme (mai exact, de proverbe) decât de celelalte unități ale "discursului repetat" cu caracter "sintagmatic" (precum lungă cât o zi de post). Am avea de-a face în acest caz cu un conflict categorial dintre sintaxă și semantică, ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă sau către
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ce ar plasa asemenea unități pe o zonă de frontieră între "sintagmele stereotipe" și texteme. Întrebarea este dacă factorul semantic e îndejuns de puternic pentru a schimba încadrarea acestor unități, dat fiind că, indiferent dacă înclinăm către sintaxă sau către semantică, decizia noastră pare deopotrivă de arbitrară. 2.1.3.1. Totuși, în sprijinul încadrării anumitor expresii idiomatice verbale în tipul III (al textemelor) pledează alte două argumente, de ordin sintactic, nu doar semantic. Primul dintre acestea vizează faptul că unele
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
metaforică în limbaj"320. O sugestie importantă pe care Borcilă o oferă în această privință este că ne aflăm în "domeniul în care abordarea integrală va putea "recepta și încadra", în perspectivă proprie, cele mai importante câștiguri strict empirice ale semanticii cognitive"321. 2.5.2. Ca fenomen de natură "idiomatică" (i.e., ca semne "fixate" în planul unei limbi "istorice"), abordarea textemelor ține de ceea ce Borcilă numește metaforologia limbii: "Studiul acestui "aspect" [...] vizează [...], în primul rând, semnificații lexicali derivați ai limbilor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sarcină complementară, în raport cu studierea dimensiunii distinctive a limbilor istorice. Pe de altă parte, investigarea ei își va găsi tărâmul cel mai fecund în exploatarea relațiilor asociative ale semnelor în finalitatea proprie a diverselor texte."322 De altfel, considerăm că investigarea semanticii "idiomatice" a textemelor coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se pot "fixa" în planul limbilor "istorice". 2.5.3. În sfârșit, sintagmele, "expresiile", "zicătorile" și "proverbele", care "manifestă clar
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
coincide, practic, cu metaforologia limbii, deoarece - cu excepția anumitor cuvinte compuse - textemele reprezintă singura modalitate prin care metaforele se pot "fixa" în planul limbilor "istorice". 2.5.3. În sfârșit, sintagmele, "expresiile", "zicătorile" și "proverbele", care "manifestă clar "structura" sau "operația" semantică a "determinării analogice"", intră în sfera de cercetare a metaforologiei textuale: "aceste construcții trebuie considerate ca "texteme" în măsura în care conținutul lor semantic specific se constituie dincolo de nivelul semnificațiilor limbii și al designațiilor, care devin doar semnificante pentru 'sensul metaforic' al expresiei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
care se impune a fi investigat sistematic în metaforica textului."323 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă 3.0. Fără a intenționa să diminuăm acuitatea observațiilor lui Mircea Borcilă, credem, totuși, că "receptarea" și "încadrarea" câștigurilor semanticii cognitive de către lingvistica integrală nu ar trebui să se limiteze la achiziții empirice, ci poate să includă și anumite scheme sau modele teoretice, pe care integralismul să le gestioneze într-o manieră mai eficientă. Unul dintre aceste modele este, în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor 5.0. O altă clasificare a textemelor, care nu se suprapune celei anterioare, se poate realiza în funcție de configurația lor. În acest sens, ne putem întreba dacă și, mai ales, cum putem extinde modelul de semantică structurală elaborat de către Eugeniu Coșeriu în analiza structurilor frastice și transfrastice. Un bun punct de pornire în această direcție îl constituie conceptul de "solidarități cultural-discursive", pe care îl vom aprofunda în următorul capitol al volumului (v. infra, IV.1.3
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
determinată aprioric, ci un parametru variabil, care depinde în primul rând de modul în care unitățile sunt actualizate în discurs. Vom explora acest aspect în capitolul V al volumului. Capitolul IV Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative 1.0. În capitolul de față, vom aborda câteva categorii reprezentative de texteme românești din perspectivă "idiomatică". Cu alte cuvinte, vom avea în vedere exclusiv textemele diasketice, adică acele texteme recunoscute ca unități ale "discursului repetat" în cadrul tradiției "istorice
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
acele texteme recunoscute ca unități ale "discursului repetat" în cadrul tradiției "istorice" a limbii române. Este vorba, în esență, despre proverbe și despre anumite expresii idiomatice, care nu reprezintă structuri, ci configurații semantice. Prin urmare, demersul nostru va fi unul de semantică configurativă; acest demers prezintă o serie de note comune, dar și numeroase diferențe față de semantica structurală, pe care am prezentat-o în II.4. Vom aprofunda în continuare ambele aspecte. 1.1.1. Spre deosebire de semantica structurală (i.e., lexematica), care se
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]