2,120 matches
-
oricărei limbi în parte, ideea saussureană (singura citată de Wellek si Warren) a sistemului putînd fi mai exact urmărită în diferitele ei tipuri de relații. Școala americană (Bloomfield, E. Sapir) a studiat comportamentul verbal, dar, după război, teoria informației, cibernetica, semiotica (plecînd de la lucrările lui Norbert Wiener, George Miller etc.) au revoluționat studiul lingvistic. In ultima vreme, tocmai compartimentele considerate "imobile" de Wellek și Warren au fost dinamizate prin lucrările lui Noam Chomsky, de "gramatică transformațională", cu aplicație, mai ales în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
ni le dezvăluie în totalitate. Acest model al sensului comun, de o rusticitate extremă se regăsește într-un anumit număr de teorii la nivele diferite de elaborare. Putem să-l reperăm în semiologia structurală și teoria informației. 4. O mașină semiotică Cum se prezintă un mesaj ca să fie primit (înțeles) de destinatar? Fiind stabilit că o comunicare verbală respectă linearitatea mecanică emițător-receptor, întrebarea se pune pentru a ști în ce condiție mesajul emis își poate atinge scopul. Aici intervin deosebirile între
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
spaima și neîncrederea și, prin promisiunea unui dialog care te îmbogățește, te face să înghiți pilula. Dacă într-adevăr așa este, de ce să se renunțe la un raport de creativitate rentabil? Ne apropiem atunci de o analiză în termeni de semiotică socială și acceptăm să integrăm teoriile subiectului în raportul omului cu mașina, nu într-un raport precum cel al cîinilor de porțelan, unul în fața altuia, ci într-o mutuală și reciprocă interpenetrare: procedînd astfel, ne aliniem unei teorii a comunicării
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
2. A exprima sau Organismul / 26 3. A confunda sau Frankenstein: tautismul / 27 Capitolul I: Comunicarea reprezentativă / 29 I. Bila de biliard / 30 1. Primul principiu / 30 2. Al doilea principiu / 31 3. Al treilea principiu / 31 4. O mașină semiotică / 32 5. Subiectul persistă / 33 6. Teoria informației / 33 7. Entropia / 35 II. Dezbaterea Descartes-La Mettrie / 37 III. Inteligența artificială / 39 1. Izvoare de inspirație: Chomsky și Turing / 39 2.Inteligența profund artificială a lui Simon și Newell/41 3
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Theodor Codreanu procedează la sistematice delimitări și precizări, insistând asupra particularităților imaginarului eminescian. Viziunea cosmologică originală conduce la o personală viziune a logosului, cu rădăcini în Confucius și cu neașteptate apropieri de moderni. Theodor Codreanu remarcă destule similitudini cu teoriile semiotice contemporane, alăturând, de pildă, arheul poetului cu urma lui Derrida, și considerându-l pe Eminescu cel dintâi care redeschide dosarul teoriei "denumirilor corecte", soluționând spinoasa problemă a crizei limbajului prin ceea ce numește "dezbrăcarea de formă". El nu caută forma perfectă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
apărut o sumă de studii care au abordat, deocamdată secvențial, opera eminesciană din unghiul unei metodologii moderne: acum și ultimele apariții probează această presupunere -, eminescologii încearcă sinteza, folosind toate acumulările pe care le-au adus interpretările tematiste, psihanalitice, structurale, stilistice, semiotice, fenomenologice ori comparatiste. O astfel de încercare este și aceea a lui Theodor Codreanu din Eminescu Dialectica stilului (Ed. "Cartea Românească", 1984); în pofida titlului volumului, care pare a indica circumscrierea demersului critic într-o perspectivă stilistică, în fapt, Theodor Codreanu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1993 Eugen TODORAN Trebuie reținută de la început originalitatea studiului lui Th. Codreanu și cuprinderea întregului orizont al poeziei lui Eminescu din perspectiva modernității, după un modernism opus prin definiție tradiționalului romantism. În acord cu metodele moderne ale studiului literar: structuralism, semiotică, psihocritică etc., analiza critică se bazează pe o informație impunătoare prin diversitatea direcțiilor gândirii contemporane, identificate în viziunea poetică a lui Eminescu, metodologic deschisă în analogie cu opera lui Dante, prin nouă cercuri dialectice. "Trăind la răscruce de ere, ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spre interiorul nucii, al Pământului, o nucă imensă fără miez, căreia Soarele îi e centrul. Transgresând realitatea cu urmele ezotericului răspândite peste tot, personajele lui Theodor Codreanu caută, de fapt, o evadare utopică, încercând să identifice în arealul imediat o semiotică, în acord, firește, cu aspirațiile lor. De aceea, de pildă, strada pe care se situează locuința din "municipiul nostru" a lui Dimitrie Cristea se numește Arcadia, iar unele dintre personaje (Gherasim Iscariotul sau bătrânul pădurar) par a descinde din mit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
fecundă în marginea textelor ilustre. Încă de foarte tânăr autorul citea cărți grele și se luptă cu titanii literaturii universale și cu marii clasici. Partenerii de dialog aforistic ai lui Theodor Codreanu sunt incontestabil teoreticieni ai literaturii autorități în filosofie, semiotică, psihanaliză etc. Exemplificăm: Scopul marilor artiști nu este arta, ci omul; Din păcate, omul e pe cale să devină o finalitate fără scop; Cuvântul această povară a gândului; Vezi prea mult și poți prea puțin drama oricărui creator; Cărțile mari seamănă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de dragul numirii. Dar replica promptă vine din carte: "Când Cantor, genialul contemporan al lui Eminescu, s-a întâlnit cu problema infinitului, el nu l-a numit postfinit, ci transfinit" (p. 175). Cu toate acestea și termenul transmodernism rămâne o marcă semiotică provizorie. Transmodernitatea nu are nevoie de invenții lingvistice. Pentru că până și transfinitul lui Cantor nu a fost decât un termen provizoriu. Însă Codreanu nu se cramponează în termeni. El acceptă dinamica fenomenului, lăsând deschisă posibilitatea numirii. Dar până atunci, pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
țîșnesc pe cale tot mai mulți copii, Răstignirea cît un stat de om la porți, troiță în mijlocul tablei de fîn, în fața bisericii de lemn INRI în roșu, în galben aura, prosopul în jurul coapselor albastru, Ilva Mică presărînd toponime ca alte lanțuri semiotice, principalul din minima oscilație, ține șirul văii tot mai strînse, straturi geologice cutate, unghiul frînt dintr-una mase negre mișcate în sus, colțuri stîncoase antropice mai curînd, la înființarea liniei, pădure, doar pădure, o recunoaște scursura de pe fundul văii, metabolismul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tot n-ai vrut să mănînci, ai condiții oriunde, nu pe cele de acasă, împacă-mă tu cu natura! drept în față noțiunea nu are sens, prejudecățile acoperă din depărtări, pălărie neagră stilizată, prin urmare de damă, mergem pe sisteme semiotice, știm ce va fi, drumul prost, Mănăstirea Sfîntul Ilie, cantitatea de informații te va înduioșa, Toplița trage pînă la urmă la gară, sensul temporal al șaselea simț, indiferentă legea mirosului de munte, o senzație, dosuri pe culoar și în ușă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
castel Ruginoasa, cetină de zăpadă dunga călătorie a trecut, sînt vorbele oamenilor, fumul casei, numai înăuntru e cald, nesatisfăcător abea/abia, cine a distrus CFR-ul? Băsescu! pe vremea lui! nașul primește de la toți, grupa AB4, totdeauna sistemele prin definiție semiotice, interpretabile sînt plictisitoare, Siretul, Pașcani pagini de carte, toate locuite, de fiecare dată se deschid pagini. Ora 19,06, în sala de așteptare clasa a II-a a gării Pașcani, după salată țigănească de pește min. 48% sos de roșii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
am ce să-i reproșez! ca iubit o fi cu totul altfel! dă sînge, zice că-s fachir, vitamina A! și eu cînd îs stresat, cîteodată le și rup, știi? Ora 22,39, la pițerie, în centrul Bacăului, stăpîniți de semiotică, de fapt de forma ei vulgară aplicația, convaincre prea ușor de învins! vîntul variațiilor dependenței la purtător. Ora 23,43, în acceleratul Suceava Constanța, în gara Bacău, croind cînd croiala nu se cere, Bacăul luncă, momentul coșurilor celor mai înalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
asta și trebuia să faci, să nu mai scrii! iluzia că rămîne ceva în urmă se numește somn, drepturile alienatului, dar cine ești tu să-ți aduc eu ție o bere? nu te pune în cîrd în tipul de relație semiotică alienarea, mai multe alienări tipuri de comunicări, un nebun vrea să conducă o țară, fă sensul giratoriu! Ora 2,46, în rapidul Botoșani București, senin cu remanență, chiar dacă închipuită de expertul în timp. Ora 6,32, în microbuzul Ploiești Sinaia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Patologie medicală, vol. 1-6 Marie-Jeanne Aldea et al., Obstetrică fiziologică Seria Economie Tiberiu Brăilean, Monetarismul în teoria și politica economică Tiberiu Brăilean, O istorie a doctrinelor economice Seria Comunicare Ioan Drăgan et al., Construcția simbolică a cîmpului electoral Daniela Rovența-Frumușani, Semiotică, societate, cultură Denis McQuail, Comunicarea Gheorghe Schwartz, Politica și presa Seria Drept Maria Gaiță, Drept civil. Obligații Seria Filosofie Constantin Sălăvăstru, Discursul puterii Seria Istorie Victor Spinei, Marile migrații din estul și sud-estul Europei în secolele IX-XIII Seria Litere Ana
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
la dezvoltarea științei prin contribuția la dezvoltarea unei școli de entomologie privind „Entomofagii și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” la Universitatea Al.I.Cuza” din Iași. Este autorul și coautorul unor cărți și articole printre care: Strategii evolutive și semiotice ale vieții; Homo sapiens sapiens L. Origine și evoluție; Origine, Evoluție și Evoluționism; Ecologie somatică; The role of the parasitoid biocenosis in keeping the equilibrum of nature/Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; Afide dăunătoare și complexul de parazitoizi
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
200 pagini text, 327 fotografii color și 137 titluri bibliografice. Conținutul acestei cărți m a impresionat și mi-a plăcut în mod deosebit pentru că autorii realizează o osmoză, sinapse între informațiile necesare din biologie, zoologie, botanică, ecologie, etologie, logică, filozofie, semiotică, poezie, religie, viață socială, critică socială, etc. Și aici scriu și zic: ”Amazing, well done and congratulations”, dinamism, talent, creativitate, în comportare sa , silent ca un pește din zodia lui. De aceea, la aniversarea sa, la bilanțul deosebit al vârstei
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au ajutat să aprofundăm tainele naturii și să credem în demnitatea meseriei de dascăli. Ne exprimăm și astăzi regretul că nu am avut ocazia, ca în anii studenției, să participăm la cursurile de Entomologie, Biologia dăunătorilor animali, Strategii evolutive și semiotice ale vieții, Biologie generală și de Hidrobiologie ale domnului profesor, cursuri de care au beneficiat generațiile ulterioare. Suntem mulțumiți că le-am putut citi ca publicații în domeniu . Sunteți recunoscut nu numai prin numărul impresionant de cursuri universitare, cărți și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
decodificate) de altele, interpretarea lor făcând posibilă obținerea unui răspuns adecvat. Semnalele și descifrarea lor stau la baza comportamentului tuturor organismelor vii, a existenței vitalului. În timp, s-a conturat o știință a descifrării semnalelor și a semnificației lor evolutive - semiotica, iar în domeniul vitalului s-a diferențiat o ramură a semioticii - biosemiotica. Când vorbim de biosemiotică, ne îndreptăm atenția către Thomas A. Sebeok (1992), Jakob von Uexkühl (1936), Jesper Hoffmeyer (1996), Claus Emmeche (2002) etc., cei care au fundamentat știința
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Semnalele și descifrarea lor stau la baza comportamentului tuturor organismelor vii, a existenței vitalului. În timp, s-a conturat o știință a descifrării semnalelor și a semnificației lor evolutive - semiotica, iar în domeniul vitalului s-a diferențiat o ramură a semioticii - biosemiotica. Când vorbim de biosemiotică, ne îndreptăm atenția către Thomas A. Sebeok (1992), Jakob von Uexkühl (1936), Jesper Hoffmeyer (1996), Claus Emmeche (2002) etc., cei care au fundamentat știința menită să faciliteze înțelegerea structurilor și fenomenelor vitale. Biosemiotica probează că
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a apărut odată cu procesul care a generat primele ființe vii. În timp, procesele prebiotice și-au dobândit o autonomie crescândă și au creat astfel o semiosferă complexă care, după 3,5-4 miliarde de ani, este capabilă de a genera sisteme semiotice precum gândirea și limbajul. Speciile nu trăiesc izolat, ci se găsesc într-o continuă interacțiune: o interacțiune semetică, ceea ce înseamnă că semnalele transmise de o specie sunt recepționate, interpretate și folosite de o altă specie. Așa cum am mai arătat, iepurii
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
să-i semnaleze vulpii că a fost văzută. Se realizează astfel un discurs ecosemiotic. Cu cât individul, sau specia, vor realiza mai multe discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare, ci sunt realizate coerent și reprezintă un fenomen larg răspândit în semiosferă. Asemenea iepurilor, și celelalte specii realizează discursuri semiotice cu speciile cu care intră în contact. Cu cât aceste discursuri semiotice sunt mai complexe, cu cât
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
discursuri ecosemiotice, cu atât libertatea lor de acțiune va deveni mai mare. Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare, ci sunt realizate coerent și reprezintă un fenomen larg răspândit în semiosferă. Asemenea iepurilor, și celelalte specii realizează discursuri semiotice cu speciile cu care intră în contact. Cu cât aceste discursuri semiotice sunt mai complexe, cu cât rețeaua comunicativă este mai mare, cu atât sistemul biologic respectiv este mai bine conturat și mai stabil. Trebuie să înțelegem că nu putem
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Trebuie să înțelegem că relațiile semiotice nu sunt întâmplătoare, ci sunt realizate coerent și reprezintă un fenomen larg răspândit în semiosferă. Asemenea iepurilor, și celelalte specii realizează discursuri semiotice cu speciile cu care intră în contact. Cu cât aceste discursuri semiotice sunt mai complexe, cu cât rețeaua comunicativă este mai mare, cu atât sistemul biologic respectiv este mai bine conturat și mai stabil. Trebuie să înțelegem că nu putem vorbi de o ființă vie dacă aceasta nu este capabilă să intre
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]