5,139 matches
-
cu nivel mai bun, pot fi folosite și metode și mijloace cu un grad mai Înalt de abstractizare (depinde foarte mult de vârsta și nivelul de școlarizare ale elevilor), comparativ cu elevii care prezintă unele deficiențe În plan intelectual sau senzorial, În cazul cărora metodele și mijloacele folosite vor avea un caracter intuitiv mai accentuat, necesar Înțelegerii operațiilor sau semnificațiilor celor comunicate În timpul lecțiilor. Trebuie menționat faptul că activitatea diferențiată pe grupe temporare de lucru a elevilor permite lucrul În echipă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
pe stabilirea coeficientului de inteligență (CI) și pe aplicarea testelor standard de performanță (reprezentative pentru această concepție sunt teoria și instrumentele din cadrul diagnosticului modificabilității cognitive elaborat de Feuerstein și echipa sa). c) Intervențiile timpurii (early intervention) pentru facilitarea dezvoltării cognitive (senzoriale, verbale, noționale), dar și motorii a copiilor mici cu Întârzieri În dezvoltare. O analiză atentă, pe plan mondial, a posibilităților de aplicare a strategiilor de integrare școlară a copiilor cu cerințe educative speciale a permis evidențierea unor modele generale care
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
comunitățile din care fac parte, este nevoie de aplicarea unor măsuri cu caracter profilactic, ameliorativ sau de sprijinire/protejare, cum ar fi: - inițierea și aplicarea, În familie sau grădiniță, a unor măsuri de stimulare generală și terapie specializată (În plan senzorial, psihomotor, de limbaj, privind autonomia personală, viața și educația În familie etc.), În perioada vârstei preșcolare, pentru toți copiii cu deficiențe mentale reale sau pseudodeficiențe mentale; - pregătirea atentă a debutului școlar al tuturor copiilor, mai ales al celor care prezintă
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ale acestor elevi. Pentru siguranța copilului nevăzător, este nevoie uneori de sprijinul unui ghid (de cele mai multe ori un coleg de clasă sau un prieten apropiat), care să-l ajute să cunoască spațiul școlii, sau de utilizarea unor instrumente de feedback senzorial (tactil, auditiv) ori instrumente electronice (miniradare portabile montate pe rama unor ochelari speciali) foarte utile atât În orientare, cât și În instruirea pentru mobilitate și orientare. De asemenea, În curriculum pot fi incluse o serie de teme legate de vedere
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
ca un copil cu deficiențe de vedere să prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz tc "8.3
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
infantile, sindromul piramidal, sindromul extrapiramidal, sindroame ataxice, infirmitate motorie cerebrală etc.). La această ultimă categorie de copii, dificultățile de integrare sunt accentuate de faptul că, pe lângă afecțiunile din sfera motricității, intervin tulburări de vorbire (peste jumătate din numărul lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
și meserii - Învățământ special; f) licee speciale; g) centre sau grupuri școlare speciale; h) clase/școli postliceale speciale; i) centre de zi; j) centre de educație specială; k) centre de pedagogie curativă; l) grupe/clase de copii/elevi cu deficiențe senzoriale multiple (surdocecitate); m) școli de reeducare pentru elevii cu deficiențe comportamentale; n) școli/clase organizate În spitale, preventorii și penitenciare. ș...ț (3) În Învățământul special integrat pot funcționa: a) grupe de grădiniță specială În grădinițele de masă; b) clase
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
specializate În următoarele domenii: - educație specială și specializată a copiilor cu deficiențe; - compensare prin terapii specifice pentru copii/elevi cu dificultăți de Învățare, dificultăți de dezvoltare, dificultăți de adaptare, tulburări de limbaj, tulburări de comportament, deficiențe fizice și neuromotorii, deficiențe senzoriale etc.; - evaluare psihopedagogică, diagnosticare, orientare școlară și profesională; - asistență educațională și terapeutic-recuperatorie pentru copiii/elevii cu cerințe educative speciale integrați În unitățile de Învățământ de masă; - informare și consiliere pentru părinți; - informare și consiliere a cadrelor didactice; - cercetare psihopedagogică și
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
de pensionare, menționăm că această măsură contravine prevederilor art. 1 al O.U.G. nr. 102/1999, care stipulează că „persoanele cu handicap, în înțelesul prezentei Ordonanțe de urgență, sunt acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale, le împiedică total sau le limitează accesul cu șanse egale la viața socială, potrivit vârstei, sexului factorilor materiali, sociali și culturali proprii, necesitând măsuri de protecție specială în sprijinul integrării lor sociale și profesionale”. Din prevederile acestui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Ordonanței de Urgență nr. 102/1999, privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. Conform Ordonanței de Urgență nr. 102/1999, prin persoane cu handicap se înțelege „acele persoane pe care mediul social, neadaptat deficiențelor lor fizice, senzoriale, psihice sau mentale le împiedică total sau le limitează accesul, cu șanse egale la viața socială, potrivit vârstei, sexului, factorilor materiali, sociali și culturali proprii, necesitând măsuri de protecție specială în sprijinul integrării lor sociale și profesionale.” (Stoenescu, Teodorescu, Mihăescu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
Ionelă. După anul 2003, cercetarea din cadrul INPCESPH începe să se îndrepte spre accentuarea rolului psihologului în procesul de recuperare și reinserție socială a persoanei cu handicap; se merge pe o specializare a cercetării și a cercetătorilor pe tipuri de handicap (senzorial, somatic, fizic, neurologică. „Sfera perceptivo-motrică la handicapatul mintal” (Sora Lungu Nicolaeă; „Elemente de psihopedagogia deficienților de auz” (Stănică Ilie și Popa Marianaă; „Terapia tulburărilor de limbaj (Stănică Cornelia și Vrășmaș Ecaterinaă; „Îngrijirea persoanei cu handicap - Cartea infirmierei” (Sora Lungu Nicolae
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
nu poate trăi prea mult cu sentimentul catastrofei. Natura este frumoasă Îndeosebi În formele ei pașnice. Pașnice și decorative. Obiectele se integrează Într-un ansamblu (tablou, scenă, spectacol), ansamblu Încîntă privirea, dar Împiedică percepția elementelor În materialitatea lor specifică. Contactul senzorial cu lucrurile este, În acest fel, aproape exclus. Alecsandri ține lucrurile la distanță, privirea le străbate, dar nu le apropie, privirea le integrează doar Într-un cadru de o măreție, de regulă, statică. Bucuroasă, privirea trece, apoi, la alt grup
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un tablou, tabloul Într-un spațiu care intră de mai multe ori și sub forme diferite În sfera imaginarului. Mijloacele de apropiere sînt mai variate (vizuale, auditive, olfactive, rareori tactile), dar că Alecsandri impune În lirica lui descriptivă un „stil senzorial”, cum s-a spus, este greu de susținut. Imaginile vizuale, olfactive... nu trec nici aici de o anumită limită de abstracțiune și stereotipie, rareori o pulsație, o nuanță, o repetiție indică un atașament involuntar pentru o categorie de lucruri. Trebuie
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
care aduce sfanți! Această mentalitate balzaciană, nouă În cultura română, se ascunde la Anton Pann În dosul teoriei juste, În esență, despre necesitatea educației morale și estetice a publicului! Poet de factură moralistă, Pann n-are propriu-zis preferință pentru latura senzorială a lucrurilor. Proverbele pe care le folosește cu abilitate În poem sînt golite de materie. Fabulele lui Pann nu lasă să se Întrevadă un peisaj liric specific, o preferință pentru o categorie de elemente, un mod de apropiere față de obiectul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în modificarea frecvențelor genelor în populație Modificarea frecvenței alelelor din băncile genetice populaționale poate fi, de asemenea, o consecință a selectării non-aleatorii a partenerilor sexuali, de obicei pe baza unor caractere a căror percepție poate fi mediată pe diferite căi senzoriale (vizuală, auditivă, olfactivă, tactilă). Așa cum s-a arătat mai sus, în cazul speciei umane, regulile sociale și valorile culturale joacă un rol important în selecția partenerului sexual pe baza unor trăsături fizice și psihice. În general, se observă tendința de
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
unor conținuturi diferite - (a) dacă plouă, atunci asfaltul este ud; plouă, deci asfaltul este ud; (b) dacă citesc, atunci am mai multe cunoștințe; citesc, deci am mai multe cunoștințe. Așadar, deși psihologia recunoaște că anumite mecanisme implicate în procesele cognitive senzoriale și în unele procese cognitive complexe (limbaj) sunt abordabile prin prisma psihologiei evoluționiste, ea susține că alte mecanisme generale (de exemplu, decizie, gândire, învățare, raționament etc.) sunt abordabile mai degrabă pe baza modelului social standard, în care factorul cultural și
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
definesc un elev cu cerințe educative speciale sunt: progres redus sau deloc; lucru la nivel mult inferior comparativ cu copii de aceeași vârstă; dificultăți de scris citit sau calcul; dificultăți emoționale și de comportament care afectează procesul de Învățare; dificultăți senzoriale și psihice și are nevoie de echipament specializat suplimentar sau serviciu specializat; dificultăți de comunicare și de relaționare care devin bariere În Învățare. În cadrul colectivului pe lângă copii cu intelect normal sunt și copii cu cerințe educative speciale (deficiență mentală ușoară
TRATAREA DIFERENȚIATĂ LA MATEMATICĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cecilia-Elena ZMĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2146]
-
cercetătorilor români (A. Gherguț, С. Neamțu, T. Cozma, M. Farkas), termenul de cerințe educative speciale - CES (special educational needs) se referă la cerințele În plan educativ ale unor categorii de copii, cerințe consecutive unor disfuncții sau deficiențe de natură intelectuală, senzorială, psihomotrică, fiziologică etc. sau ca urmare a unor condiții psiho-afective, socioeconomice sau de altă natură (cum ar fi absența mediului familial, condiții de viață precare, anumite particularități ale personalității copilului etc.) care plasează elevul Într-o stare de dificultate În raport cu
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
sau psihologice) unei persoane moștenită genetic sau ca rezultat al unei boli sau al unui accident, sau datorată condițiilor negative din mediul de dezvoltare al copilului, Îndeosebi factorilor psiho-afectivi. Incapacitate Înseamnă o limitare funcțională datorată unei deficiențe fizice, intelectuale sau senzoriale datorată condițiilor de mediu sau de sănătate sau disfuncțiilor neuropsihice. Limitările acestea pot fi temporare sau permanente, progresive sau regresive. Handicap se referă la un dezavantaj social și are legătură cu pierderea sau limitarea oportunităților unei persoane care nu poate
ŞCOALA VIITORULUI - ŞCOALA INCLUZIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lidia BÂRCĂ, Viorica MANOLACHE, Gianina POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2131]
-
sau funcții (anatomice, fiziologice sau psihologice), ca rezultat al unei maladii, al unui accident, dar și al unor condiții negative din mediul de dezvoltare. 3. Conceptul de dizabilitate (incapacitate) se referă la numărul de limitări funcționale cauzate de deficiențe (fizice, senzoriale sau intelectuale), de condițiile de sănătate (boli mintale ori neuropsihice) sau de mediu, care pot fi temporare sau permanente, reversibile sau ireversibile, progresive sau regresive. 4. Handicapul semnifică dezavantajul social rezultat din pierderea sau limitarea șanselor unor persoane de a
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
adresează și copiilor supradotați. Unii dintre pașii parcurși, spre exemplu, În Țara Bascilor au fost: Înființarea de clase speciale În școlile primare; stabilirea unor centre regionale de coordonare a educației speciale; deschiderea unor centre de resurse pentru copiii cu deficiențe senzoriale; realizarea unor programe specifice de pregătire inițială și continuă a profesorilor și membrilor echipelor multidisciplinare; reducerea numărului de elevi În clasele integratoare; asigurarea cadrelor didactice de sprijin; elaborarea unor materiale scrise pentru părinți; asigurarea unor reglementari financiare mai flexibile pentru
EDUCAȚIA INTEGRATĂ ÎN CONTEXTUL REFORMEI ÎNVĂȚĂMÂNTULUI ROMÂNESC. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lenuța IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2141]
-
majoră de deficit/exces, dar se manifestă primar și/sau secundar prin durere. Aceasta este insoțită de o componentă materială și/sau una spirituală integrate parametrial prin SNC. Spre deosebire de celelalte simțuri cu o arie proprie corticală de identificare, când excitația senzorială se transformă în senzație conștientă, atunci durerea (excitația algică) se transferă în senzație conștientă doar subcortical, ceea ce explică deficitul de cuantificare, atât calitativ și/sau cantitativ, cât și componenta afectivă pentru individualizarea proprie unui nivel de cunoaștere extrem de scăzut. Nu
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
motorii viscerale; hipertensiune; dilatarea pupilei; inhibiția respirației; inhibiția expresiilor somatice (vocalizarea emoțiilor). Sistemul limbic este în strânse relații funcționale cu hipotalamusul, de care este conectat prin fornix. Este cunoscut, că animalele cu transecțiune executată cranial față de talamus, prezintă la excitații senzoriale minime sau chiar în mod spontan, starea de furie aparentă, o reacție pseudoafectivă neorientată specific, animalul neaportând un anume obiect. Caracteristic acestei reacții este descărcarea simpatoadrenergică: tahicardie; creșterea presiunii arteriale; dilatare arterială; zburlirea părului; poziție de atac. Furia aparentă, poate
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
reacțiilor emotive, când acționează ca un centru de integrare somatovegetativă în organizarea ti(m)pului de expresie, a răspunsului agresiv de furie. Componenta afectivă a acestui răspuns este conferită, așa cum s-a demonstrat experimental, de structuri ale sistemului limbic. Aferențele senzoriale specifice concomitent datelor și generalizărilor ajung de la talamus la hipotalamus (în zona corpilor mamilari), unde sunt din nou proiectate spre nucleul talamic anterior și se continuă în cortexul cingulat. Există date, că această formațiune intervine în conferirea coloritului afectiv subiectiv
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]
-
hipotalamusului se asigură procesele de integrare metabolică și somatică. Componenta somato-motorie se găsește sub controlul neocortical și al structurilor latero encefalice (talamus, corpi striați, neocortex). Aceasta asigură caracterul specific, orientat, al actului comportamental : Prin integrare talamică, excitația periferică, senzitivă și senzorială, interconexiunile limbice se transformă în senzație conștientă funcție de modularea interactivă a celorlalte formațiuni nervoase și prin conexiune inversă trecându-se de la durere la plăcere prin pragul (punctiform) stereotaxic: VII.2. EMOȚIA Comportamentul constituie totalitatea reacțiilor obiective de răspuns somatic și
VII. Viziune fundamental nouă asupra sitemului limbic și a integrării centrale a durerii boală/fericirea plăcere. In: Fitoterapie clinică by Olga I Botez, Gabriela Anastasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2098]