3,823 matches
-
1839 Să încercăm, fără prea mult patos, o estimare ușoară a efectelor de mașină care au bulversat, de curând, regimul vederii. De când anume? În general, mania datelor e oricum mai bună decât miopia cuvintelor. Când sunt prea nete, liniile de separație sunt artificiale. Când sunt prea fluctuante, inutile. Dacă e important să ținem prinsoarea cronologică, în ciuda aparentei ei stupizenii, e fiindcă ea ne constrânge să resituăm eterna și literara "moarte a artei" în istoria neutră a invențiilor. Sustrăgând-o metaforelor melancolice
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
pathos, imaginea de idea. Afect într-o parte, abstragere dincolo. Oricât de discret și de eterogen ar fi, spațiul sunetelor este refractar la more geometrico 95. Auzul nu este în mod spontan un organ de analiză, precum văzul. El ignoră separația dintre subiect și obiect; poate și pe cea între individ și grup și, dacă urmărim istoria unui corp, el ne transportă până înainte de ieșirea din burta maternă. Fetusul aude trupul mamei, vacarm omniprezent, iar bebelușul încă orb ascultă deja. Imaginea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
timpului nostru. Acestea se confundă. Apare o criză a distanței dintre subiect și obiect, care până acum ținea întins resortul catharsisului. Odată cu aducerea generalizată la același nivel, este repus în cauză dualismul fondator al spațiului nostru de reprezentare clasică, acea separație între văzut și văzător în jurul căreia se articula vechea relație spectaculară, ilustrată de rampa ce separă, la teatru, scena de sală. Nu e o prostie să spunem că, în prezent, totul este în tot, căci e prima oară când sărim
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
politic o colonie a show-biz-ului. Ștergere a frontierelor care delegitimează și în curând discreditează "clasa politico-mediatică". Cât au câștigat în influență specialiștii distracției și profesioniștii contactului, tot atât a pierdut în prestigiu omul de stat. Se produce, mai precis, o separație între logica de stat, această mașină de produs text (legi, regulamente, note, circulare etc.), și logica spectacolului, care constrânge la captarea sau reținerea opiniei publice prin "lovituri" date prin "afișări". Separație crescândă între durata lungă a strategiilor necesare în mod
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
prestigiu omul de stat. Se produce, mai precis, o separație între logica de stat, această mașină de produs text (legi, regulamente, note, circulare etc.), și logica spectacolului, care constrânge la captarea sau reținerea opiniei publice prin "lovituri" date prin "afișări". Separație crescândă între durata lungă a strategiilor necesare în mod rațional și goana de pe o zi pe alta a practicilor de informare în masă. Televiziunea (care, în teză, îi mobiliza pe cei indiferenți), ștergând diferențele dintre toți actorii scenei audiovizuale, devine
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
India, America de Nord și Asia de Sud, strategia comercială (de a lua din colonii materii prime la prețuri foarte mici și de a le exporta, prelucrate, la prețuri foarte mari), fac din Londra centru de atracție pentru bancherii importanți ai lumii. Montesquieu teoretiza separația puterilor în stat și libertatea politică, John Locke scria "Tratatul asupra guvernării". Apar lucrările de economie ale lui Adam Smith, are loc Revoluția Franceză, Războiul de Independență al statelor Americii. "Revoluția industrială" făcea să se producă mai repede, mai ieftin
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Palama ne ajută să ne înțelegemmai bine, pentru că este vădită nevoia noastră de a gândi prin distincții. La limită, ca ființe cugetătoare, înțelegem că, la nivel discursiv,„a gândi înseamnă a distinge”. Așa cum se poate vedea, nu estevorba de o separație între două moduri de „a crede”, ci de o specificarea căutării lui Dumnezeu în actul credinței, conform puterii noastrede-a înțelege distincția făcută între „Fiul lui Dumnezeu” și „FiulOmului”; și aceasta pentru a înțelege mai bine unitatea ipostatică alui Iisus Hristos
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
clasic de guvernare prezidențială este cel al Statelor Unite iar cel de guvernare parlamentară Marea Britanie. Forma de guvernare prezidențială a fost inovația delegaților la lucrările Convenției Constituționale americane din 1787. Majoritatea delegaților preferau constituția britanică (nescrisă) pentru că se sprijinea pe acea "separație a puterilor" între: componenta judecătorească, independentă deopotrivă de puterea legislativă și executivă; un corp legislativ (parlamentul) independent de executiv; și un executiv (monarhul) independent de legislativ. Deși delegații au căutat să dovedească superioritatea valorică a constituției britanice, era exclusă ideea
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
grupuri majore. Problema constă, desigur, în a-i convinge pe liderii politici să adopte de la începutul procesului democratic proceduri politice de acest fel. De îndată ce se va instala un sistem electoral mai concurențial, apariția conflictelor culturale ar putea deveni complet ireversibilă. Separația. Cînd diferențele culturale sînt prea greu de depășit prin vreuna din soluțiile anterioare, singurul procedeu rămas ar fi ca grupurile culturale să fie separate la rîndul lor în diferite entități politice, în cadrul cărora să dețină destulă autonomie încît să-și
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
diferite) grecii denumeau pe vecinii lor nemijlociți. Tot aceștia mai sunt numiți perși, parți, pelasgi, peucini, traci, fraci, flaci etc., toate nume cu bază primară comună, exprimând ideea de „alții, cei de acolo, cei care nu sunt cu noi, străinii, separații”, adică elinii, ilirii, alanii etc. Grecii și romanii pronunțau skythes, Skythia. În Cronica universală, datată ca traducere septembrie 1620, Mihail Moxa, care a compilat surse bizantine și slave, folosește forma șchei, recunoscută ca variantă pentru slavi și sclavi(ni), care
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
relații între savanți din țări diferite, și psihologii se reunesc în congrese" (Binet, 1893, p. 431). Autorul articolului declară că nu vrea să intre în detalii, ci doar să ofere o privire de ansamblu, în care să se contureze clar separația dintre vechea și noua psihologie. După opinia sa, distanța între ele se poate compara cu aceea care există între astronomie și astrologie și între chimie și alchimie. Schimbările care au loc în știința psihologie sunt apreciate că au un caracter
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
a petrecut în cadrul Cooperării Politice Europene (C.P.E.) proaspăt înființate, care se ocupa cu precădere de cooperarea interguvernamentală între statele membre C.E. în unele domenii ale relațiilor externe. C.P.E. lucrează independent în C.E. Doar pe parcursul anilor ’80 s-a estompat treptat separația strictă dintre C.E. și C.P.E. Odată cu sfârșitul confruntării Est-Vest, apariția de noi (tipuri de) conflicte și realitatea că principala organizație militară (N.A.T.O.) și principala putere occidentală (S.U.A.) nu mai asigurau în mod automat conducerea în problemele internaționale, C.E. s-
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
lași ajutat, decât să aduni cifre și să faci bilanțuri contabile opt ore pe zi, tu care arzi de dorința de a avea iarăși în față studenți, și să le vorbești despre ceea ce te pasionează? Lasă vanitatea deoparte, fă o separație între trecut și viitor și raționează: de fapt cine m-a dat pe mine afară din Universitate? În ultima instanță factorul politic, reprezentat printr-un anume Mircea, care din lașitate, așa și pe dincolo, poți să-i spui cum vrei
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
atât de intens înțelepciunea, sentiment care nu mă părăsi după aceea multă vreme. Mă culcai mulțumit că în timpul mersului pe jos până acasă nu cedasem ispitei de a deveni incoerent. Mă trezii liniștit, mă ocrotii în orele contabile operând o separație (o uitare!) și, liber în lungile mele plimbări pe la poalele pădurilor, gîndii: "Bătrîne, îi spusei într-o zi aceluiași gorun pe care îl interogasem odată, Socrate nu te-a cunoscut să se însenineze că din trupul tău i se va
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate“ este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
impunitate“ și „număr semnificativ de cauze“, instanța de judecată poate statua incidența acestora fără să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei, astfel cum este protejat de art. 7 din Convenția europeană a drepturilor omului? ... 4. Dacă, prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate“ este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete sau conduce la preluarea unor atribuții ce
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
noțiunii de „risc sistemic de impunitate“, într-o cauză concretă, excedează limitelor și obiectului sesizării instanței de judecată, iar conduita instanțelor judecătorești, obligate să definească o atare noțiune, variabilă și vagă, este în neconcordanță cu legea fundamentală, deoarece încalcă principiul separației puterilor în stat, consacrat la art. 1 alin. (4) din Constituție, precum și prevederile art. 61 alin. (1), în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Instanțele judecătorești nu au o asemenea competență, misiunea lor constituțională fiind
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
accesibil (atât pentru destinatarul normei, cât și pentru instanțele obligate să o aplice), astfel încât să se evite riscul extinderii legii prin analogie și greșita înțelegere a normelor de incriminare ori de tragere la răspundere. ... 4. Prin raportare la principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, evaluarea „riscului sistemic de impunitate“ nu este compatibilă cu atribuția de judecată ce revine unei instanțe învestite cu soluționarea unei cauze concrete și ar conduce la preluarea unor
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
obligate a defini o astfel de noțiune variabilă și vagă, cu consecința lăsării neaplicate a normelor instituite prin lege (cu privire, spre exemplu, la condițiile răspunderii penale și ale prescripției acesteia), este în neconcordanță cu Constituția, întrucât încalcă atât principiul separației puterilor, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituția României, cât și prevederile art. 61 alin. (1) din legea fundamentală, în conformitate cu care Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că prevederile
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
concretă a răspunsurilor la întrebările preliminare adresate Curții Europene prin care au fost clarificate norme din dreptul Uniunii Europene, pentru raporturile juridice care nu sunt încă definitive, un astfel de demers nefiind de natură să afecteze în vreun fel principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României. ... 31. În acest sens s-a argumentat că riscul sistemic de impunitate nu trebuie stabilit în fiecare cauză în parte, având în vedere că prin hotărârile Curții de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
neaplicate a deciziilor Curții Constituționale, întrucât prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 24 iulie 2023 în Cauza C 107/23 PPU s-au constatat îndeplinite aceste criterii, astfel că nu se pune problema incidenței principiului separației puterilor în stat. ... 34. Referitor la cea de-a cincea întrebare s-a susținut că, astfel cum s-a arătat anterior, riscul sistemic de impunitate constatat prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene pronunțată în data de 24 iulie
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
cele care intră în sfera de aplicare a ordonanței. ... 62. Referitor la întrebarea nr. 4 s-a apreciat că instanța de trimitere nu solicită instanței supreme să interpreteze o dispoziție de drept, ci solicită să interpreteze dispozițiile Constituției referitoare la separația puterilor în stat și la competențele constituționale ale autorităților statului, însă, conform dispozițiilor art. 142 alin. (1) din Constituție, Curtea Constituțională are drept atribuție interpretarea dispozițiilor constituționale, inclusiv a celor referitoare la competențele autorităților statului, iar nu Înalta Curte de
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
identică cu punctul de vedere al instanței de sesizare și cu opinia majoritară exprimată de curțile de apel și de instanțele din circumscripțiile acestora. ... ... VII. Dispoziții legale relevante Constituția României Statul român Articolul 1 (…) (4) Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. (5) În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie. Universalitatea Articolul 15 (…) (2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
în materia prescripției răspunderii penale, pronunțarea asupra incidenței acestora de către instanța națională ar fi de natură să încalce principiul legalității incriminării și pedepsei prevăzut de art. 7 paragraful 1 din convenție și jurisprudența Curții Europene aferentă, precum și principiul separației puterilor în stat consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituția României, prin preluarea de către instanța de judecată a unor atribuții ce aparțin autorităților cu competențe în domeniul de reglementare a politicilor penale, în considerentele aceleiași Decizii nr. 37/2024
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]
-
lăsată neaplicată Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Hotărârii din Cauza - 107/23 PPU (Lin), nu poate fi apreciat de către instanțele de judecată în absența unor criterii predefinite de legiuitor, însemnând o încălcare a principiului separației puterilor în stat“. ... 117. Referitor la a cincea întrebare, prin intermediul căreia instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă reținerea existenței unei cauze de întrerupere a cursului prescripției răspunderii penale în considerarea „riscului sistemic de impunitate“, la care cele
DECIZIA nr. 115 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299852]