2,780 matches
-
cine trăiește în mijlocul lor își dă seama că ideea de a-i vedea conduși de niște șefi este absurdă." Educația Nuerilor este strictă și cu totul egalitară. Nici un Nuer nu se crede și nu acceptă un superior. Nici stăpîn, nici servitor; nici lingușitori, nici slugarnici. E o lume a insubordonării. Evans-Pritchard a simțit-o pe pielea lui: ceva ce seamănă cu un ordin îi indispune, îi irită (să ne amintim ce i s-a întîmplat în ziua plecării, la sfîrșitul primei
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Nuerii se tem într-atît de schimbare, dacă lumile lor încearcă cu orice preț să o împiedice, înseamnă că ea conține un risc major, un posibil în măsură să distrugă acest tip de lume: dezbinarea, "dorința nefastă", "inversarea datoriei". A deveni servitorul Legii eterne, a menține statu quo, înseamnă a perpetua "unitatea", a împiedica apariția șefilor, a relațiilor de dominare între oameni. Rămînînd conservatoare, societățile "primitive" rămîn "indivizibile". Omul modern este în stare să admită că dorința de statu quo a "sălbaticilor
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
-s femeile, evoluează. În curînd o să-și ia zborul cu vreo urîtanie de neamț sau american, un paralitic de-ăla cărunt și care pute-a parai de la un kilometru. O să stea într-o vilă cu ieșire la mare, piscină și servitori mexicani. O să și-o tragă cu grădinarul, așa, să-și mai amintească de tinerețe, de meleagurile natale. Pe bulevard Îmi place pe bulevard, ai de toate. Poți să te lovești ca din întîmplare de una țîțoasă, să-i pui chiar
Poeme în proză by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/8706_a_10031]
-
mai promițătoare, dar cititorul deja nu-și mai face iluzii (30 iulie): "sunt din nou acasă. Totul e în ordine". Starea de calm se prelungește (2 august): "Nimic nou. E o vreme superbă". Apar primele semne (4 august): "Certuri între servitori. Ei pretind că noaptea paharele se sparg în dulap". În grădină, privind o floare ruptă de o mână invizibilă, eroul are revelația adevărului indubitabil (6 august): "sunt sigur acum așa cum sunt sigur de alternanța zilelor și nopților că lângă mine
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de piatră". Aici urmează eroul să petreacă trei zile în cvasi-solitudine, studiind în liniște cărțile și manuscrisele (avocatul cel lipsit de umor nu-i poate ține de urât, fiindcă urgențe juridice îi solicită prezența la tribunal). Rămas, așadar, singur cu servitorii, protagonistul încearcă să savureze comoara din bibliotecă, însă este împiedicat de atmosfera tenebroasă, respirând un aer thanatic: Din jilțurile seculare exala miros de mort. Tablourile pereților priveau cu o fixitate inumană. Perdelele se clătinau la trecere; încuietorile scrâșneau strident; o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
o ființă care și-a sublimat erotismul într-o căsnicie monogamă, bazată pe creșterea copiilor" (1999: 207). Amenințarea Christinei se acutizează în capitolul următor, când observăm că, de fapt, întregul microscosmos rural, cu legile sale aparent imuabile, intră în disoluție: servitorii (sufragița, vizitiul etc.) își părăsesc, din superstiție, stăpânii și nu se mai întorc pe moșie. În partea a zecea, o nouă vizită a Christinei, cu inserție onirică inițială, prelungită, firesc, în starea de veghe, îi dezvăluie lui Egor prezența unei
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Maniu era îndrăgostit de una dintre demimondenele care frecventau casa lui Bogdan-Pitești. Seniorul l-ar fi invitat pe poet într-o cameră separată, lăsându-l să contemple prin gaura cheii spectacolul crud al femeii iubite făcând dragoste cu unul dintre servitorii săi. Cu un cinism profesat cu mare artă, Alexandru Bogdan-Pitești i-ar fi revelat sensul "fabulei" prozaic- concupiscente, ca rațiune a devenirii poetice, iar Adrian Maniu ar fi compus poemul Salomeea 539 în urma acestei experiențe de neuitat: poemul îi este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
polarizare negativă, de respingere. Există alte două tratări ale temei vădind aceeași particularitate interpretativă prin care Cecilia Cuțescu-Storck se delimitează de convenția decadentă, pe care o găsea formulată în abordarea secesionist-simbolistă a temei. În Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Legenda Salomeii (ulei pe ghips), un servitor îi aduce acesteia pe un talger capul sfântului Ioan. Apropierea de decadentism ține și de estetizarea actului crud. Figura sfântului posedă frumusețea melancolic renascentistă a reprezentărilor cristice, o frumusețe nobilă a durerii resemnate. Servitorul îi închină ofranda, talgerul pe care se află capul martirului, într-un gest care poate fi tradus prin ecoul suferinței pe care-o provoacă Salomeei vederea acestuia. Aici apare acel personaj pe care l-am intitulat confidentul și care are
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cortegiul de femei, însă atitudinea acestora s-a diversificat. Câteva plâng moartea sfântului asemeni unui cor al bocitoarelor, altele, mai depărtate, în fundal, parcă abia au primit vestea și se grăbesc să ajungă la fața locului. Călăul, sau doar un servitor, se află într-o atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează o anumită ambiguitate, nu știm precis pe cine sau ce venerează acest personaj, servitor sau călău, pe stăpâna sa, ori capul Sfântului Ioan. Cruzimea apare în prim plan
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
primit vestea și se grăbesc să ajungă la fața locului. Călăul, sau doar un servitor, se află într-o atitudine de prosternare la picioarele Salomeei. Scena păstrează o anumită ambiguitate, nu știm precis pe cine sau ce venerează acest personaj, servitor sau călău, pe stăpâna sa, ori capul Sfântului Ioan. Cruzimea apare în prim plan, fără a fi stilizată: sângele se scurge în picuri grei din capul proaspăt tăiat, căzând pe ceafa servitorului prosternat la picioarele Salomeei. Avem aici un detaliu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precis pe cine sau ce venerează acest personaj, servitor sau călău, pe stăpâna sa, ori capul Sfântului Ioan. Cruzimea apare în prim plan, fără a fi stilizată: sângele se scurge în picuri grei din capul proaspăt tăiat, căzând pe ceafa servitorului prosternat la picioarele Salomeei. Avem aici un detaliu naturalist care imprimă și o durată materială a momentului care succede în imediat decapitarea. Diferența se poate ușor cuantifica prin comparația cu cromolitografia lui Aubrey Beardsley, sau pictura lui Gustave Moreau, unde
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
-i acum Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul ei cu care am discutat mi-au spus că acolo ar fi locuit anterior și celebrul Constantin Tănase. Avea o curte plină cu flori la care ținea foarte mult. După obiceiul vremii avea servitor și menajeră pe care-i plătea regește. Când imperativele timpurilor acelea de cumpănă pentru neamul (clădirea fostului notariat de stat românesc l-au chemat la București, literalmente vasluienii au plâns. De câțiva ani buni Traian Pascu, al cărui tată, Toader
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
pe malul Bârladului; 5 ha. - fânaț, râpi pe malul Bârladului, grădinărie, împrejmuiri; 8 ha. arabil, pe dealul conacului lângă gară”. În final conchide că puținul teren arabil pe care îl are, se pretează doar la asigurarea „...hranei proprii și a servitorilor”, precum și la obținerea unor slabe recolte de cereale necesare „creșterii porcilor, a unei vaci cu lapte și a câtorva păsări”. Modul de a obține venitul necesar traiului cotidian era, cu siguranță, avocatura pe care a practicat-o și în cadrul baroului
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și a tavanului; una bancă lungă de aproximativ 4 metri; dușumeaua dela două camere și un antret; 18 (optsprezece) ochiuri de geamuri mari la ferestrele Băncei din față și din spate; zece geamuri de la oberlicele Băncei; trei geamuri dela ușa servitorului; două călimări mari; un scaun cu spătar bun”. Aceste pagube fusese înregistrate la sediul Băncii, de pe strada Cuza Vodă, nr.64. Negăsind și alte documente statistice, cu toate căutările noastre, putem aprecia că numărul persoanelor ucise la Huși în perioada
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
toate hainele ce aveam și încălțămintea”. Se pare că magaziile băncii populare „Grădina” deveniseră adevărate depozite ale unor terți cetățeni, de vreme ce tot aici se înregistraseră și pagubele numitei Aglaia Carp, soția concentratului Ioan Carp, ce fusese în vremuri de pace servitor al acestei instituții. Printre altele, femeia se plângea de „...pierderea a 3 rochițe de fete în valoare de 800 de lei; 9 cămăși a copilelor - 1000; 4 cearșafuri de plapomă de americă - 2400; un dulap cu vase - 2000”, și altele
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
tabelul de mai jos: Structura profesională a populației orașului era următoarea: agricultori/crescători de vite - 1.122, meseriași (patroni și lucrători) - 3.286, industriași - 88, comercianți - 951, salariați particulari - 456, funcționari - 1.927, pensionari - 121, muncitori cu brațele - 1.757, servitori - 1.206, alte profesii - 491, fără profesie/persoane aflate în întreținere - 12.100. Datele ce surprind știința de carte a populației orașului, reflectă un grad ridicat de alfabetizare. Astfel, din numărul total al locuitorilor cu vârta de peste șapte ani (20
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost amenajat serviciul de radiografie”. După cum ne relevă documentele arhivistice, în octombrie 1929, spitalul „Pavel și Ana Cristea” era organizat pe trei secții: secția chirurgie (12 angajați) - un medic șef (Th. Iamandi), un medic secundar (Eugenia Alexandrescu), o moașă, patru servitori, doi intendenți, un supraveghetor și doi oficianți sanitari, secția medicală (10 angajați) - un medic primar (dr. Radu Moise), doi oficianți sanitari, cinci servitori la saloane și doi infirmieri, și secția administrativă (14 angajați) - un administrator clasa I (N. Dragomirescu), un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secția chirurgie (12 angajați) - un medic șef (Th. Iamandi), un medic secundar (Eugenia Alexandrescu), o moașă, patru servitori, doi intendenți, un supraveghetor și doi oficianți sanitari, secția medicală (10 angajați) - un medic primar (dr. Radu Moise), doi oficianți sanitari, cinci servitori la saloane și doi infirmieri, și secția administrativă (14 angajați) - un administrator clasa I (N. Dragomirescu), un preot (Gh. Crivăță, cinci argați, trei spălătorese, doi bucătari, un bărbier și un portar. Începând cu luna martie a anului 1934 și până la
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
administratorii Băii Centrale se număra și „un relaxant tratament hidroterapeutic”. Energicul medic al comunei, pe atunci P. Adam, sugerează totuși, prin repetate adrese înaintate primarului, să se interzică această practică, „pe motiv că acest tratament medical se practică de către un servitor al băii, fapt ce contravine regulamentului și legilor sanitare”. Unele din rapoartele întocmite de medicul comunal în urma inspecțiilor sanitare efectuate aici scot la suprafață nereguli în privința respectării normelor igienico-sanitare. Inspecția din septembrie 1907 a dus chiar la închiderea Băii Centrale
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în subordine încă 24 de sergenți. Se poate lesne observa că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor peste 17.000 de băcăuani era asigurată de numai 101 angajați. În cadrul poliției locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a putea fi angajat, fiecare servitor primea un livret (simplu sau, în funcție de pregătirea de specialitate, cu „fireturi, găitane sau cocarde”ă. Cererea putea fi adresată fie de servitor, fie de „stăpânul” acestuia. Având o taxă de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
că, la începutul secolului al XX-lea, siguranța celor peste 17.000 de băcăuani era asigurată de numai 101 angajați. În cadrul poliției locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a putea fi angajat, fiecare servitor primea un livret (simplu sau, în funcție de pregătirea de specialitate, cu „fireturi, găitane sau cocarde”ă. Cererea putea fi adresată fie de servitor, fie de „stăpânul” acestuia. Având o taxă de eliberare de 3 lei, livretul era valabil timp de un
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locale funcționa și un birou de evidență a servitorilor angajați de particulari. Pentru a putea fi angajat, fiecare servitor primea un livret (simplu sau, în funcție de pregătirea de specialitate, cu „fireturi, găitane sau cocarde”ă. Cererea putea fi adresată fie de servitor, fie de „stăpânul” acestuia. Având o taxă de eliberare de 3 lei, livretul era valabil timp de un an. Condițiile ce trebuiau îndeplinite de aspiranții la gradul de sergent erau următoarele: „etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
gradul de sergent erau următoarele: „etate - 25-40 ani; talie - minim 1,60 metri; să știe să scrie și să citească; o perfectă onorabilitate; să semneze un angajament că va servi trei ani neîntrerupt”. În general, personalul era recrutat din rândul servitorilor, ordonanțelor, agricultorilor și clienților cafenelelor. Pentru „haine și un salariu de 47 lei lunar”, sergenții trebuiau să asigure paza diferitelor obiective timp de 12 ore, turele fiind de zi și de noapte. Salariile mici ale jandarmilor au afectat serios efectivele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lemn pentru debitul de carne, pește și zarzavat, pe terenul din strada Ocolul Vitelor din fața prăvăliei lui Moisă Mendel. Hala de victualii s-a aflat în administrarea directă a consiliului comunal Bacău, prin intermediul a trei angajați - un intendent și doi servitori. Marea majoritate a debitorilor de carne din această hală erau evrei. O listă din 1 august 1903 cu sumele încasate de Primăria Bacău din chiriile plătite de comercianți demonstrează limpede acest lucru. Din totalul de 30 de debitori de carne
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]