14,088 matches
-
supremă, pentru a stabili dacă reclamanții pot fi considerați personal nominalizat sau implicat în implementarea Mecanismului de redresare și reziliență, astfel încât să beneficieze de majorarea salariului de bază cu până la 50%. Exprimându-și punctul de vedere asupra chestiunii sesizate, instanța de trimitere a arătat că, în ipoteza anulării actului administrativ prin care angajații au fost nominalizați în cadrul unității de implementare a proiectului, aceștia nu pot beneficia de majorarea salariului de bază cu până la 50%. ... 45. Demersul instanței
DECIZIA nr. 146 din 5 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299670]
-
titlu introductiv, autoarea sesizării arată că legea criticată are ca obiect aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, fiind adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. ... 6. Autoarea sesizării prezintă cuprinsul formelor adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și arată că, din examinarea comparativă a formei adoptate de Senat și a celei adoptate de Camera Deputaților
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de sine stătător care modifică substanțial, atât cantitativ, cât și calitativ, Codul administrativ, în special în ceea ce privește administrația publică locală. Soluțiile legislative astfel introduse de Camera Deputaților nu au fost dezbătute de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. Cu titlu exemplificativ, Camera Deputaților a modificat prevederi referitoare la: atribuțiile primarului cu privire la reprezentarea în justiție [art. 109 alin. (1)]; atribuțiile consiliului local, ale primarului, ale consiliului județean, precum și ale președintelui consiliului județean în ceea ce privește
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 cu modificări și completări. În susținerea argumentelor prezentate, sunt invocate aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului. ... 20. Referitor la parcursul dezbaterii și adoptării în cadrul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, se arată că Guvernul a adoptat Ordonanța de urgență nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ la 28 iunie 2024. Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege la data de 23 septembrie 2024
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
legii adoptate după reexaminare. Din consultarea fișei referitoare la derularea procedurii legislative în cauză, Curtea constată că în data de 23 septembrie 2024 legea supusă controlului a fost adoptată, în procedură de urgență, de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată. În data de 22 octombrie 2024, Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, a adoptat, ca lege organică, legea supusă controlului de constituționalitate. În data de 28 octombrie 2024, legea a fost depusă la secretarul general al Camerei Deputaților și
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
79/2024, Curtea constată că obiecția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate sub aspectul obiectului sesizării. ... 37. Așadar, nefiind incident un fine de neprimire a obiecției formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 1, 10, 15 și 18 din Legea nr. 47/1992, să se pronunțe asupra constituționalității dispozițiilor legale criticate. ... 38. Examinând criticile de neconstituționalitate formulate asupra Legii privind
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
neconstituționalitatea extrinsecă a legii, care, în opinia autoarei obiecției, încalcă principiul bicameralismului, deoarece legea adoptată de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, are un conținut complet diferit față de cea care a fost adoptată de Senat, ca primă Cameră sesizată, îndepărtându-se, totodată, de la scopul avut în vedere de inițiatori, constând în principal în modificarea unor dispoziții din Codul administrativ privind exercitarea dreptului de proprietate publică a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. ... 40. Curtea constată că legea supusă controlului
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
că legea supusă controlului de constituționalitate are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. În procesul legislativ, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat, printr-un articol unic cuprinzând 3 puncte, proiectul de lege privind aprobarea cu modificări și completări a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024, iar Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, pe lângă aprobarea ordonanței de urgență antereferite
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
nu numai în dualismul instituțional în cadrul Parlamentului, ci și în cel funcțional, deoarece art. 75 din Legea fundamentală stabilește competențe de legiferare potrivit cărora fiecare dintre cele două Camere are, în cazurile expres definite, fie calitatea de primă Cameră sesizată, fie calitatea de Cameră decizională. Totodată, ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ suprem al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
unei propuneri legislative nu poate face abstracție de evaluarea acestuia/acesteia în plenul celor două Camere ale Parlamentului. Așa fiind, modificările și completările pe care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
care Camera decizională le aduce asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative adoptat/adoptate de prima Cameră sesizată trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementat/reglementată de prima Cameră sesizată. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze în mod exclusiv, ceea ce contravine principiului bicameralismului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 472 din 22 aprilie 2008, precitată). Stabilind limitele principiului
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a observat că aplicarea acestui principiu nu poate avea ca efect deturnarea rolului de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate, în sensul că aceasta ar fi Camera care ar fixa în mod definitiv conținutul proiectului sau al propunerii legislative (și, practic, conținutul normativ al viitoarei legi), ceea ce are drept consecință faptul că cea de-a doua Cameră, Camera decizională
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
de neconceput. ... 45. În consecință, Curtea a statuat că art. 75 alin. (3) din Constituție, atunci când folosește sintagma „decide definitiv“ cu privire la Camera decizională, nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune ca propunerea legislativă adoptată sau respinsă de prima Cameră sesizată să fie dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Însă, în acest caz, Camera decizională nu poate modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
administrativ-teritorială este acționar sau asociat și prezintă interes public“, precum și a „protejării interesului statului și creării pârghiilor necesare în situația concesionării directe a unor bunuri proprietate“. ... 49. Din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților), Curtea observă că prima Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege, care conține un articol unic cuprinzând 3 puncte. Aceste modificări și completări vizează, în esență, modificarea titlului ordonanței de urgență supuse aprobării
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
interesului statului și creării pârghiilor necesare în situația concesionării directe a unor bunuri proprietate“. ... 49. Din analiza comparativă a conținutului normativ al actelor adoptate în prima Cameră sesizată (Senatul), respectiv în Camera decizională (Camera Deputaților), Curtea observă că prima Cameră sesizată a adoptat proiectul de lege, care conține un articol unic cuprinzând 3 puncte. Aceste modificări și completări vizează, în esență, modificarea titlului ordonanței de urgență supuse aprobării, în sensul adăugării referirii la completarea actului normativ de bază, și completarea actului
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
calității de viceprimar, respectiv de vicepreședinte al consiliului județean, precum și efectele încetării (art. 204 din Codul administrativ). ... 53. Aceste soluții normative, care reprezintă ample modificări și completări ale Codului administrativ, nu au fost avute în vedere de prima Cameră sesizată atunci când a dezbătut și a adoptat proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024. ... 54. În aceste condiții, Curtea constată astfel că legea supusă controlului de constituționalitate, în redactarea pe care a adoptat-o Camera
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
legislativă esențial diferită, inclusiv prin raportare la scopul inițial al actului normativ. ... 55. Astfel, prin completările aduse, Camera Deputaților reglementează cu privire la dispoziții care nu au fost niciodată și în nicio formă puse în dezbaterea Senatului, ca primă Cameră sesizată. Pornind de la premisa că legea este, cu aportul specific al fiecărei Camere, opera întregului Parlament, rezultă că autoritatea legiuitoare trebuie să respecte dispozițiile constituționale în virtutea cărora o lege nu poate fi adoptată de o singură Cameră. Or, adoptând
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
exclusiv la nivelul Camerei decizionale, constând în modificarea și completarea unor dispoziții din Codul administrativ referitoare la materii care nu au fost avute în vedere nici de inițiatorul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 și nici de prima Cameră sesizată. ... 57. Pentru toate aceste considerente, Curtea constată că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, consacrat de art. 61 alin. (2) și de art. 75 din Constituție, întrucât există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
și de art. 75 din Constituție, întrucât există deosebiri majore de conținut juridic între formele supuse dezbaterii celor două Camere ale Parlamentului și, implicit, o configurație semnificativ diferită a legii adoptate față de forma avută în vedere de prima Cameră sesizată. ... 58. Referitor la critica de neconstituționalitate a legii supuse controlului de constituționalitate formulată prin raportare la dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și ale art. 115 alin. (7) referitor la aprobarea sau respingerea prin lege a
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
1), care consfințește competența Parlamentului de unică autoritate legiuitoare; ... – art. 115 alin. (3) coroborat cu alin. (7), care precizează competența limitată a Guvernului în privința legislației delegate. ... 1. La data de 23 septembrie 2024, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat în procedură de urgență Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2024 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. La data de 22 octombrie 2024, Camera Deputaților, în calitate de Cameră
DECIZIA nr. 51 din 18 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299413]
-
Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 15. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 16. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
DECIZIA nr. 57 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299791]
-
este pe deplin justificată. ... 25. Tribunalul Cluj - Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că prevederile legale criticate nu sunt afectate de vicii care să vizeze claritatea și previzibilitatea normei, iar aspectele sesizate se referă mai degrabă la chestiuni care țin de aplicarea în concret a legii. Legiuitorul este în drept să instituie anumite sporuri la indemnizațiile și salariile de bază, premii periodice și alte stimulente, pe care le poate diferenția în funcție
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 32. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 33. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel
DECIZIA nr. 687 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299633]
-
a desfășurat activitate în anul 2022, indiferent de durata acesteia, inclusiv personalul pensionat/detașat sau aflat în situațiile prevăzute la art. 145 alin. (4) din Codul muncii. ... 62. Se constată, așadar, că, în opinia completului de judecată asupra problemei de drept sesizate, nu există vreo dificultate reală în rezolvarea acesteia, fiind descrise cu suficientă claritate ipotezele normative ce prevăd dreptul disputat, nefiind identificată o problemă de interpretare a normelor de drept incidente cauzei, corelarea acestora permițând formularea răspunsului corect în chestiunea supusă
DECIZIA nr. 225 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299684]
-
cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3 , 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. ... 11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
DECIZIA nr. 568 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299759]