1,623 matches
-
de rotație”, corpuri cu o secțiune mai complicată și care nu pot fi realizate prin Extrude sau “doar” prin Extrude. 4.1.1 Tutorial - Realizarea unui ax cu fus sferic, prin comandă Revolve: Voi incepe modelarea acestui ax cu fus sferic, practic un pivot, în mediul sincron, prin realizarea unei schițe, pe care o voi roți în jurul unei axe. Realizarea schiței, nu ar mai trebui să vă pună probleme, așa încât nu voi mai explică foarte amănunțit pașii. Deschidem aplicația, selectam Base
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
racordările și teșirile prescrise, pentru a rezultă piesă finală. Facem acest lucru acum, deoarece dacă am face mai întâi teșirile și apoi am dori să aplicăm filet suprafeței cilindrice de capăt nu am mai reuși. Putem salva fișierul -ax fus sferic sincron.par. Să modelăm acum acest ax și în tehnologia tradițională! Pașii sunt practic aceeași, cu diferențele specifice interfeței de schițare. Realizăm aceeași schița că și în mediul sincron și o rotim în jurul aceleiași axe. Rezultă aceeași piesă. Diferențe, vom
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
este văzută ca o șansă de „a trăi cu adevărat”. Ea te ferește să ajungi un Ștefan. Nici funcți onarii ca Romache sau Cioba nu sunt justificați existențial. Singurii care „lasă urme”, care nu trăiesc degeaba sunt sudorii de rezervoare sferice, văzuți ca o castă superioară, greu de atins : „Vive, trebuie să ajungem sus, lângă Fane și ceilalți, acolo unde rămân semne !” spune cu ardoare Mariana. Și nu numai semne, dar și bani mulți în buzunar : „Vreți să vă îmbrac în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lichidului). Mai ales la viteze mari, neregularitățile tubului determină curgere turbulentă, însoțită de creșterea rezistenței la curgere. Tendința de apariție a turbulenței se exprimă ca . Curgerea devine turbulentă chiar în tuburi drepte cu perete neted dacă Re > 2000. Pentru incinte sferice și tubulare tensiunea parietală T este direct proporțională cu presiunea luminală (P) și cu inversul razei (r); (legea lui Laplace). Dacă un tub este distensibil (nu este rigid), complianța sa este raportul dintre creșterea de volum și creșterea de presiune
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
pentru provizii, este, de asemenea, foarte bine reprezentat în natură. Iată de exemplu pentru primul aspect: - Adăpostul este nota comună începând cu viermii care-și construiesc un tip de adăpost sub formă de galerie ce se termină cu un spațiu sferic, mai încăpător, unde depozitează proviziile. Pe măsură ce urcăm pe scara lumii animale, adăpostul devine din ce în ce mai perfecționat. Termitele, de pildă, construiesc adăposturi cu o înălțime de 5-6 metri deasupra pământului ce au în structură: locuința pentru termita mamă, încăperi pentru larve și
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
4. clasificarea sistemelor disperse după forma unitații cinetice; 5. clasificarea sistemelor disparse după structura unității cinetice și modul de interacție cu mediul de dispersie. I.2.1.Clasificarea sistemelor disperse după dimensiunea unităților cinetice Unitățile cinetice au în general formă sferică, încât pentru caracterizarese folosește raza unității cinetice. Drept particule tipic coloidale se consideră particulele mai mici decât cele vizibile la microscopul obișnuit, deci a căror rază este mai mică decât 10-5cm. O clasificare a sistemelor disperse după rază se poate
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
însăși noțiunea de grad de dispersie sau suprafață specifică nu are sens pentru soluțiile moleculare, pentru motivul că ele sunt lipsite de suprafața interioară. Deci gradul de dispersie este de fapt inversul fazei unităților cinetice. Dacă particulele fazei disperse sunt sferice, cubice, octaedrice, mărimea lor este determinată de o singură valoare - raza, respectiv latura - și se numesc particule izodiametrice. De obicei particulele sunt asimetrice, deci anizodiametrice și pentru a le caracteriza vor fi necesare două sau trei valori. Dacă dimensiunile tuturor
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
adsorbție sau cele etalate) b.sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de puncte, astfel că mediul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sisteme unidimensionale sau cu două dimensiuni dispersate numite și fibrilare (lanțurile macromoleculare rigide cu formă de bastonaș sau dispersii puternic anizometrice) c.sisteme corpusculare - care au trei dimensiuni dispersate la dimensiuni coloidale (dispersii cu particule sferice sau apropiate de forma sferică) d.sisteme coerente - aparent n-au nici o dimensiune dispersată, dar în realitate au o suprafață interfazică mare. Ele se formează din sisteme corpusculare prin unirea acestora printr-un număr limitat de puncte, astfel că mediul de dispersie și faza dispersă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
interfazice și unele proprietăți specifice (mobilitatea unității cinetice, vâscozitatea sistemului, capacitatea de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
de difuzie a luminii sau proprietățile mecanice ale sistemelor coerente). După forma unității cinetice se disting următoarele sisteme: a.sisteme izometrice sau izodiametrice - cu cele trei dimensiuni apropiate (coloizi sferici sau globulari și coloizi care au formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
formă diferită de cea sferică dar cu cele trei dimensiuni apropiate, încât se utilizează pentru caracterizare „raza echivalentă” egală cu a sferei cu care se comportă asemănător cu ceea ce privește proprietățile cinetico moleculare; suprafața interfazică diferă substanțial de a coloizilor sferici). b.sisteme anizometrice sau anizodiametrice - în care una din dimensiuni este mai mare decât celelalte două (forme de bastonașe, fibrele sau formele elipsoidale de rezoluție în jurul axei mari). c.sisteme lamelare în care două dimensiuni sunt mult mai mari decât
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
în unitatea de volum (c∙NA). (2) Particula se depleasează într-un mediu vâscos, forței de divuzie i se opune forța rezistenței vâscoase a lui Stokes, definită de egalitatea: (3) în care: * coeficientul de vâscozitate al mediului r raza particulei sferice v viteza particulei La echilibru, când particula se deplasează cu o mișcare uniformă cele 2 forțe sunt egale: (4) respectiv, (5) de unde, (6) Numărul de moli ce difuzează în unitatea de timp, respectiv viteza de difuzie este egal cu numărul
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
lungimea porilor nu coincide cu grosimea membranei și (S) secțiunea tuturor porilor prin care are loc diuzia, trebuie evaluată experimental. Legea a doua alui Fick a fost aplicată pentru determinarea coeficientului de difuzie la soluri metalice, presupunând că particulele sunt sferice, s-a evaluat raza. În scop orientativ se dau câteva soluri: Valorile obținute pentru determinarea particulelor au fost verificate și prin alte metode găsindu se o bună concordanță. Din datele prezentate se observă că la soluri coeficientul de difuzie este
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
soluri coeficientul de difuzie este mult mai mic decât la soluții - dispersii moleculare - la care ordinul de mărime este 10-5 cm 2∙sec-1. Trebuie precizat că relația lui Enstein pentru coeficientul de difuzie este valabilă nu numai pentru cazul particulelor sferice suficient de mari, comparativ cu drumul liber mijlociu al moleculelor mediului de dispersie. Pentru cazul în care r<l, sau particulele sunt nesferice se utilizează pentru coeficientul de difuzie, ecuația: (25) în care A are diverse expresii funcție de forma particulei
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
sau particulele sunt nesferice se utilizează pentru coeficientul de difuzie, ecuația: (25) în care A are diverse expresii funcție de forma particulei. Astfel în 1936 Perrin propune pentru particulele coloidale elipsoidale expresia: (26) în care: D0 - coeficientul de difuzie a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
a particulei sferice ; a - semiaxa mică ; b - semiaxa mare a elipsoidului. O altă latură aplicativă a coeficientului de difuzie este posibilitatea evaluării masei moleculare sau a masei de particulă. Pentru a găsi relația matematică de legătură, vom considera cazul particulelor sferice când se poate scrie egalitatea: (27) în care V - volumul molar care poate fi înlocuit cu produsul între masa M și volumul specific al fazei dispersate V2. (28) de unde raza este dată de expresia: (29) Înlocuind în relația (12) rezultă
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
utilizarea expresiei:0(32) unde TS și ηS sunt temperatura și vâscozitatea solventului în condiții standard, iar T și η mărimile respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
vâscozitatea solventului în condiții standard, iar T și η mărimile respective în condiții experimentale. Interpretarea coeficienților de difuzie este complicată deoarece intervine forma diferită a unității difuzate de cea sferică și solvatarea unității difuzante. De obicei forma diferită de cea sferică se întâlnește la coloizii liofobi, iar solvatarea la cei liofili. Dacă ne referim la hidratarea unității cinetice difuzante, raza particulei solvatate poate fi exprimată funcție de gradul de hidratare. Să notăm cu δ1 gradul de hidratare sau numărul de grame de
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
x și timpul t (figura (b)) se folosește expresia: (36) obținută prin derivarea ecuației (34). Forma gaussiană a curbelor de distribuție descrise de ecuația (36) permite obținerea unor coeficienți medii de difuzie acceptabili chiar în cazul sistemelor polidisperse. Pentru particulele sferice, coeficientul de difuzie este dat de legea lui Stokes - Enstein: (37) iar pentru particulele asimetrice, coeficientul de difuzie este în mod corespunzător mai mic. Determinarea coeficientului de difuzie se face cu ajutorul unor aparate, dispozitive numite difuziometre. II.3. Sedimentarea Particulele
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
aprecierii stabilității cinetice a acestor sisteme cât și în caracterizarea mărimii particulelor și implicit a distribuției mărimilor. II.3.1.1. Sedimentarea sistemelor monodisperse Pentru deducerea unei legități a sedimentării în câmp gravitațional, se consideră un sistem monodispers cu particule sferice de rază r. Se admite că particulele nu interacționează între ele în procesul de sedimentare, acționând forțe gravitaționale (fg) și rezistența vâscoasă (fS). Acțiunea fiind în sens opus. La început forța gravitațională este mai mare decât cea vâscoasă. Dar cea
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
aceasta. Astfel că la un moment dat cele două forțe devin egale și particula se va deplasa cu o viteză constantă. Notând masa aparentă a particulei cu m, forța gravitațională va fi dată de expresia: f=mg (1) Pentru particulele sferice, masa aparentă sau eficace, care reprezintă diferența între masa proprie și cea a mediului dispersant dezlocuit, este: (2) și (3) Forța vâscoasă a mediului, în conformitate cu relația dedusă de Stokes, este de forma: (4) Deci Stokes a dedus forma acestei funcții
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
coloidală. Forța centrifugă este dată de egalitatea, (1) unde x este accelerația centrifugă a rotorului centrifugei. Forța de frecare Stokes este dată de cunoscuta expresie: (2). În momentul egalării celor două forțe se poate scrie relația: (3) Dacă considerăm particula sferică, se știe că, (4) și notând cu dx/dt, viteza de deplasare a particulei în acest câmp, ecuația lui Stokes se scrie: (5) O discuție analoagă făcută pentru sedimentarea în câmp gravitațional arată că și în acest caz, la un
Chimia fizică teoretică şi aplicativă a sistemelor disperse şi a fenomenelor de tranSport by Elena Ungureanu, Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/725_a_1319]
-
cu ramura posterioară mai lungă, terminată cu o teaca fertilă și cea anterioară terminată cu o teacă mai mică, tot fertilă. Staminele posterioare sunt staminodii, lățite la vârf. Stilul este mai scurt decât corola. Fructul este o tetranuculă, cu nucule sferice, de 2-3 mm diametru, netede, brune, cu dungi mai închise. În scop medicinal se utilizează frunzele și herba de jaleș (Folium Salviae și Herba Salviae). Principiile active din frunze sunt reprezentate în principal de uleiurile volatile. Conținutul în ulei variază
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
E, F, G]; • ramurile simetrice și armonioase: denotă sensibilitate, echilibru, armonie, tact, simț estetic [Anexa 5 A, B, C, D, E, F, G]; • formele deschise: transmit flexibilitate, abilități de comunicare, adaptabilitate, sociabilitate [Anexa 5 B, C, D, E, H]; • coroanele sferice cu arcade: exaltare, sentimentalism, spirit de copil [Anexa 5 A, F, G]; • rădăcinile cu trăsături duble: crează senzația de statornicie, conformism, tradiționalism [Anexa 5 A, B, D, E, F]; • trunchiul cu contur ușor ondulat: vitalitate, vivacitate, adaptare [Anexa 5 A
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]