1,535 matches
-
cuprinsă Între 1931 și 1937, care te fac să regreți că marele critic nu a perseverat În practicarea genului. Nici nu avea cum să-l practice: greu de imaginat activitate mai opusă firii sale expansive. De altfel, Călinescu nu se sfiește să scrie, negru pe alb, Jurnalul e o prostie, pentru ca ulterior să-i consacre câteva din cele mai frumoase rânduri. (vezi infra, nota 61 și nota 95) O dovadă În plus că jurnalul intim suportă nu numai elogiile, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și atotputernic. Kant obiectează că principiul cauzalității se aplică înăuntrul lucrurilor, nu la lumea în întregul ei, la totalitatea experienței, aplicarea largă care trece peste puterile cunoștinței noastre. Există un arhitect al lumii, creator providențial și atotînțelept. Totuși nu se sfiește a-l recunoaște ca foarte „șubred” căci el trece prea ușor cu vederea peste suferințele și dizarmoniile din lume. * Rostul ideilor. Moralismul. Ideile transcendentale, ca simple ipoteze, păstrează încă o valoare în sistemul cunoștințelor noastre: ele sunt teme, principii regulative
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
mușcat din mărul cunoașterii binelui și răului, a adevărului și a minciunii. Faptul că descendenții perechii primordiale au început să amplifice greșeala părinților lor ne este amintit de conduita lui Cain, care, după ce și-a ucis fratele nu s-a sfiit să-l mintă sfruntat pe Dumnezeu, așa cum textul biblic povestește: Atunci a zis Domnul Dumnezeu către Cain: "Unde-i Abel, fratele tău?" Iar el a răspuns: "Nu știu! Au doară eu sînt păzitorul fratelui meu?"" [Facerea, 4:9]. Și, începînd
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ai clipei, malițioși nu o dată, urmărind faptele la fața locului, exagerînd adesea spre a atrage atenția. Moraliști deghizați, ei nu uită faptul că prin ironie pot restabili primatul eticii. Ei urmăresc o conciliere blajină cu ordinea comunitară, și nu se sfiesc ca săgețile ironiei să țintească propria persoană.” (2). Toți pictorii naivi autentici sînt sinceri și au viziunea lor asupra lumii, o lume unică și diferită de a oricărui altuia și de aceea arta naivă nu e ceva care să poată
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
dacă ne-am confrunta cu lipsuri materiale, psihologice și spirituale, o atare situație nu ar fi decât rodul alegerii noastre libere. Domnul Isus a experimentat mai mult împărtășirea decât sărăcia. În ciuda câtorva păreri mai pioase, comunitatea primilor ucenici nu se sfia să aibă o «pungă» (In 13,29), fără a mai ține cont de femeile bogate care «îi slujeau cu ceea ce aveau» (Lc 8,3). Ceea ce contează este părtășia, în conformitate cu decizia noastră de a purta un «gol» care, așa cum am mai
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Enisala a trimis pe Eno să cerceteze și să dea chemare pentru sărbătoarea neamului la traci, telagi și ilirii lui Coe. Să dai chemare și macedonenilor... să se ia aminte că toate aceste nea-muri au o singură mama... nu te sfii să chemi și neamul sărac cu păr galben-castaniu... Regescul hrisov a fost turnat de Elie. În sigiliu Enisala, cetatea geților; conducătorul Maico”. Avea acest Maico relații foarte bune cu toate neamurile ari-minilor și ținea după datină o sărbătoare anuală la
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
într-o mică solie la sciți trimis de mato Orilieo. De la el s-au păstrat monede de aur cunoscute sub numele de cosonii. Cotizo - mato (15 î.e.n.? - 15 e.n.?), a reușit să întărească mult puterea statului geților. Nu s-a sfiit să atace cu vigoare pe romani în sudul Mesiei, Iliria ajungînd pînă în Macedonia ca să-și apere glia de acești căpcăuni nesățioși. Suetonius ne spune că puterea romană prin împăratul lor Octavian au chibzuit adînc și au socotit că este
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Răspântia”, „Renașterea noastră”, „Seara”, „Știri din lumea evreiască”, „Tribuna”, „Versuri și proză”, „Vieața nouă” ș.a. A fost redactor fondator al revistei „Adam” (1929-1940), publicație de orientare antifascistă și antihitleristă, unde polemizează cu Nae Ionescu și A. C. Cuza. Nu s-a sfiit să atace, în pamflete, extrema dreaptă, devenită amenințătoare în România și în Europa. A mai fost redactor al lunarului „Palestina” (1939-1941) și a înființat colecțiile „Biblioteca socială” și „Biblioteca umorului universal”. În 1953 primește Premiul de Stat pentru romanul Domnul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287879_a_289208]
-
sunt, cu sigu ranță, multiple, și ar putea constitui subiectul unui studiu distinct... Cert e că prezumția de nevinovăție nu pare să fi funcționat și, înainte de a fi fost ascultată versiunea lui Strauss-Kahn, marile coti diene new-yorkeze nu s-au sfiit să titreze injurios în a edițiile lor, fie tratîndu-l de "pervers", imediat după reținere (Daily News), fie indignîndu-se de punerea sa în libertate (New York Post: "broscoiul a scăpat"). Așa cum spune omniprezentul filosof Bernard-Henry Levy, prieten al lui DSK, presa a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Individualitatea clasicilor. Impresii asupra receptării literare româno-ucrainene (1997), ca și multe articole răspândite prin reviste conțin puncte de vedere ce pot fi integrate într-o „teorie a receptării”, care pornesc mai mereu „din interiorul” individualității scriitorilor români. R. nu se sfiește „să citească” în ucraineană scrieri de Eminescu, Caragiale, Creangă, Sadoveanu, Arghezi. Este un „interior” descifrat din textul literar și din definițiile criticii literare românești, adică prin folosirea unor modalități aferente interpretării, precum și a altora ce țin de cercetarea receptării. Același
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289162_a_290491]
-
este maturitatea gândirii sale pe atunci revoluționar-burgheză și un superior simț practic în domeniul social, în contrast oarecum cu exaltarea romanțioasă a imaginației poetice"205. Textele debutului jurnalistic anunță un gazetar matur în gândire și în exprimare, care nu se sfiește să dea glas criticilor la adresa politicienilor, indiferent de culoarea politică a acestora. Începându-și activitatea publicistică concomitent cu studiile universitare, Eminescu dezvoltă în cadrul articolelor o serie de teze enunțate de profesorii săi la Universitățile din Viena și Berlin, însemnările din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificația unei dispute între atitudini și concepții politice distincte, între modalități particulare de înțelegere a scrisului jurnalistic: "Românul în revista sa de alaltăieri dovedește lămurit că suntem niște trădători, niște oameni fără nici un simțimânt de patriotism, și că nu ne sfiim a lucra fățiș și în toate zilele în interesul Rusiei, și cu toate acestea nu ne acuză de trădare, numai și numai din cauza patriotismului orb, căci este bun Românul ăla, bun patriot, atât de patriot, încât nu-i poate trece
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să întemeieze „noua spiritualitate românească”, cuvântul „Iconar” fiind ales să „devină lozincă și simbol de activitate”, însemnând „afirmarea unei concepții de artă, în care întoarcerea către icoanele sufletului se lămurește din nădejdi spirituale”. Deși preponderent literară, publicația nu s-a sfiit să atace în spirit naționalist, urmând îndemnul lui Emil Cioran - pe care îl citează - de a-i considera adversari până și pe cei indiferenți. Dar gruparea iconaristă trebuie disociată de mișcarea cu același nume din jurul revistei I.: „Prin existența revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287500_a_288829]
-
și pentru voi nu se află nimic din sfânta cruce a Mântuitorului». 2. Același sultan i-a pus o altă întrebare: «Dumnezeul vostru, în Evangheliile sale, v-a învățat să nu răspundeți la rău cu răul, și să nu vă sfiiți să renunțați și la cămașă, etc. Cu atât mai mult, așadar, creștinii nu trebuie să invadeze pământurile noastre, etc.». Fericitul Francisc a răspuns: «Mi se pare că dumneavoastră nu ați citit întreaga Evanghelie a Domnului nostru Cristos. Într-adevăr, în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
nonverbale. Întrebați cu tact câțiva angajați În care aveți Încredere ce fel de mesaje nonverbale care pot fi interpretate drept confuze sau negative transmiteți. Singurele probleme pe care le puteți rezolva sunt cele pe care le cunoașteți, așa Încât nu vă sfiiți să Întrebați! 3. Nu uitați că un zâmbet Îi poate inspira pe ceilalți și poate spori productivitatea. Nu e vorba despre o invitație la falsitate, ci la a face o treabă mai bună În ceea ce privește „managementul expresiilor feței”. Cei mai mulți manageri nu
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
de mână, faceți un efort suplimentar ca ele să fie lizibile și atractive. Dacă, În cazul dumneavoastră, caligrafia este o cauză pierdută, asigurați-vă că tot ce Înseamnă comunicare scrisă este tehnoredactat. 3. Recunoașteți importanța etichetei În afaceri. Nu vă sfiiți să urmați un seminar pe această temă, dacă este nevoie. 4. Nu uitați, dumneavoastră reprezentați produsul. Chiar și cel mai bun automobil din lume se va vinde greu dacă nu arată cum trebuie. Dealerii de mașini la mâna a doua
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
introducă tema lui morală, obsedanta temă. Nădejdea vine, acum, din partea iubirii. Amorul poate aduce uitarea soartei rele, a „curselor viclenești” ale vieții, amorul liniștit poate da fericire... Pentru un romantic acestea sînt niște noțiuni prea conformiste. Gr. Alexandrescu nu se sfiește Însă să se gîndească În ceasul slab al așteptării la o fericire bazată pe tihnă, la „un drum fără primejdii”... Apariția umbrei iubite pune capăt acestor gînduri burgheze. Momentul sacru a trecut. Poemul nu merge mai departe, imaginația s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
neastîmpăr petrecîndu-și timpul totdauna ca cu niște jucărele, Întinde arcul și aruncînd săgeți În toate părțile răzbește și pătrunde inimi de tot felul de vîrste: fără a se rușina de bătrîni, fără a se teme de viteji, fără a se sfii de filosofi, fără să aibă milă de tineri, și chiar de săraci, săgetează piepturile, le Înflăcărează sîngele, și atît Îi aruncă În călduri grozave, Încît mulți Își zmintesc simțirile și se pomenesc ca cei lunateci În somn, și chiar deștepți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nici nu sînt. Și pomul cel verde frunzos, CÎnd e plin de dulce miros, Primăvara-n timpul frumos, Cum te va vedea pe tine,-și pierde podoaba de tot. Filomilele amuțesc, Tac și Încetișor șoptesc, S-ascund În cuiburi, se sfiesc Și, de pizmă mare-n sine, amorțesc, glas nu mai scot.” Intervine tema fugii ineficace, apoi aceea, de esență medievală, a dovezii de dragoste printr-o faptă eroică. Erotocrit arde de dorința ca „Areti pe el călare cu ochii ei
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
va persevera pentru că umblă pe căile virtuții și ale folosului. Este o fină diplomație În rîndurile de mai jos: „Într-aceste cărți, domnilor, puteți găsi destule cusururi, căci, după cum am zis, dascăl mi-am fost singur, pentru care nu mă sfiiesc de dumneavoastră, carii cunoașteți și știți poezie ce va să zică, știind că cei Înțelepți niciodată nu defăima, că mă tem de aceia ce măsoară rîndurile cu compasul sau cu bețișorul și zic că un rînd este mai larg decît altul, că
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
-se atât prin vestimentație (la școală e nevoit să poarte o "redingotă de cioclu"), cât și prin comportamentul apatic, indiferent, manifestat pe un fond de timiditate și de totală neîncredere în sine. Un anume Contici, repetentul clasei, haimanaua, nu se sfiește să-și mărturisească pornirile belicoase ("Te urăsc, neamțule!"), spre nedumerirea inocentului Bizu, care "nu ajunsese să priceapă inexplicabila putere de atragere sau de repulsie stabilită irațional între oameni". Nenorocit, incapabil să înțeleagă cum de putea fi urât fără ca el să
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
ulterioară sunt însă sumbru și pesimist. Nu știu pe unde să apuc drama Eminescu Caragiale Veronica, pentru a nu cădea în reportaj și romanțare (s.n.)"216. Mai apoi, deși nesigur pe ceea ce urma să facă în continuare, Lovinescu nu se sfiește să-și anunțe totuși, public, proiectul: "Romanul (Bălăuca) are un sfârșit firesc și ar putea fi terminat aici; în realitate, sfârșitul acesta nu e decât un punct de plecare al adevăratei drame eminesciene pe care rămâne să o tratez într-
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autorului a intenselor sentimente, a Încordării care-l cuprinde pe director când uzina e amenințată să sară În aer. Există aici o neîncredere În forțele noului, În puterile oamenilor care duc cu ei acest nou și nu trebuie să ne sfiim a recunoaște la baza ei, Încă urme ale șovăielii mic burgheze. (Ă). Ion Călugăru Își propune a Înfățișa cu justețe cum partidul e motorul tuturor acțiunilor decisive din uzină. Dar autorului nu-i e Încă evident că partidul nu e
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este at�ț ceva copil? resc c�ț ? i barbar�. Petre ? urlea, Nicolae Iorga �n via? a politic? a Rom�niei, Bucure? ți, 1990, p. 66 224 �Neamul rom�nesc�, 19 aprilie 1910. �n Polonia, Partidul Na? ional-Democrat al lui Român Dmowski (�Endecja�) nu s-a sfiit s? se intituleze �democrat�, �n ciuda puternicului s? u totalitarism, a violentului s? u antisemitism ? i a Catolicismului s? u obscurantist. Dmowski era lipsit de scrupule ? i de principii, astfel c? a avut mai mult succes �n politic? dec�ț Iorga 225 �Neamul rom
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
am expus, pe scurt, scopul vizitei și domeniile de interes, în perspectiva stabilirii unor relații de colaborare cu Consiliul Europei și Adunarea sa Parlamentară, președintele s-a arătat dispus să sprijine aceste demersuri și depășirea obstacolelor. El nu s-a sfiit să menționeze că această lucrare este puternic influențată de ceea ce el a numit "planificarea S.U.A." și "planificarea sovietică", dar, spunea el, este nevoie să dăm dovadă de realism și să folosim cultura ca tărâmul cel mai potrivit al dialogului. Venind
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]