3,661 matches
-
din luna noiembrie. Conform tradiției, în noaptea Luminației, porțile dintre cele două lumi se deschid și numai acum cei plecați dintre noi pot veni să ne viziteze. Din acest motiv, proverbul popular “despre morți, numai de bine” se respectă cu sfințenie, cel puțin la cimitir. Interesant este faptul că indiferent de religie, credincioșii ies în întâmpinare rudelor și prietenilor adormiți, cu flori și lumânări. Potrivit tradiției Bisericii Romano-Catolice și Greco-Catolice,o parte din sufletele celor morți care nu au fost sfinți
MORŢII CU MORŢII, VII CU VII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374590_a_375919]
-
ele. „Căci cinstea dată icoanelor se urcă la chipul cel dintâi” spune Sfântul Vasile Cel Mare. Sunt mulți dintre aceia care consideră și prețuiesc sfintele icoane mai mult ca valori artistice și istorice, decât ca obiecte putătoare de har și sfințenie. Ei au admirat îndeosebi vechimea, culorile, măiestria și arta cu care sunt lucrate, realitate subliniată și remarcată și de către autorul cărții, dar nu reușesc să surprindă și nici nu sunt în stare să simtă duhul ce vibrează și care se
DESPRE VALOAREA MORALĂ ŞI SACRAMENTALĂ A ICOANEI ORTODOXE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374553_a_375882]
-
metaforă lămuritoare: Trupul sărutului S-a scăldat în lacrima Lui Dumnezeu Până a înviat a iubire Că-i crescu din umeri Aripi lungi și albe de înger Și-n sâni îi clocoteau Două gheme de foc stelar Ce dominau cu sfințenie regească Peste cingătoarea făcută inel Și sprijinită pe coapsele din aur rotunjit cu uimire Între care trona dureros de dulce Fructul oprit așteptând în taină Clipa Lui Dumnezeu Și-nflorirea genunchilor Și tremurul ușor Al gleznelor de căprioară Mângâiate de
ISPITIREA ÎNGERILOR de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373351_a_374680]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > FRÂNTURI DE VIAȚĂ -CAPITOLUL II - EPISODUL 3 Autor: Olguța Trifan Publicat în: Ediția nr. 1895 din 09 martie 2016 Toate Articolele Autorului ... Romelia intră în fugă pe portița din fața casei, bălăngănind trăistuța în care își purta cu sfințenie tăblița pentru scris, cârpa pentru șters, bețișoarele pentru numărat și celelalte ustensile trebuincioase la școală. Era agitată și nerăbdătoare să-și întâlnească părinții să le spună ceva... - Taică, muică, unde intrarăți? - Aici suntem mamă! Ce strigi așa? Ce s-a
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL II – EPISODUL 3 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1895 din 09 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373326_a_374655]
-
Lui T.S.) Călătorule, stai, ți-s cărările scrum, Parcă drumu-i pornit fără ține la drum, Și tot praful din el peste ochi ți s-a pus, Urma ta după munți de noroi a apus. Călător rătăcit, călător prea străin, De sfințenie știi sau de harul divin? Prea murdar pe veșmânt, cu piciorul sucit, Răsădești în cuvânt câte-un bob otrăvit. În burduful cel vechi vipere colcăiesc, De o viață hrănești neamul lor șerpăresc. Vor scăpa din strâmtoare să știi, într-o
CĂLĂTORULE, STAI... de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373499_a_374828]
-
nu ar fi putut să fie creatori de frumos. Lor, natura le-a dăruit acel har de a așeza cuvintele într-o ordine riguroasă, disciplinată a versului - har ce ți se dă odată cu viața. Retrași la umbra unei clipe de sfințenie, ei meditează și scriu. Și scriu mereu dorul, tristețea, bucuria, trăiri care fac parte din viața noastră. Acest dar inestimabil le permite să străpungă sensurile cuvintelor, să le rânduiască în strofe, să le dăruiască suflet, ca astfel cuvintele să poată
VOLUMUL 15 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373550_a_374879]
-
vezi în mine Perfecțiunea, dincolo de-a mea orbire? AUDE copacul cum prind rădăcina Când viscolul sorții mă trage afară, Primăvara din mine aude speranța Pentru noi, înviem oare întâia oară? Miros de înger au icoanele vii ale iubirii Când sfințenia nardului le binecuvântează, Poate parfumul vieții să MIROASE-n suflet Și din preaplinul lui să dea pe dinafara? GUSTA din inocentă mea târzie Când timpul îmi ajustează pașii, Încă mai crezi că gustul bucuriei Se mai găsește-n altă parte
DESCHIDE-MI PORTALUL IUBIRII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373617_a_374946]
-
dată: "Tu însuți dar, Iubitorule de oameni Împărate, vino și acum cu pogorârea Sfântului Tău Duh și sfințește apa aceasta (de trei ori). Și-i dă ei harul izbăvirii, binecuvântarea Iordanului. Fă-o pe ea izvor de nestricăciune, har de sfințenie, dezlegare de păcate, vindecare de boli, diavolilor pieire, de puterile cele potrivnice neatinsă, plină de putere îngereascp. Sp fugp de la ea pizmașii zidirii Tale, că am chemat, Doamne, numele Tău cel minunat, slăvit și înfricoșător pentru cei potrivnici." Și suflă
POPAS PRINTRE ÎNGERI... de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373569_a_374898]
-
Lui T.S.) Călătorule, stai, ți-s cărările scrum, Parcă drumu-i pornit fără tine la drum, Și tot praful din el peste ochi ți s-a pus, Urma ta după munți de noroi a apus. Călător rătăcit, călător prea străin, De sfințenie știi sau de harul divin? Prea murdar pe veșmânt, cu piciorul sucit, Răsădești în cuvânt câte-un bob otrăvit. În burduful cel vechi vipere colcăiesc, De o viață hrănești neamul lor șerpăresc. Vor scăpa din strâmtoare să știi, într-o
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Lui T.S.)Călătorule, stai, ți-s cărările scrum,Parcă drumu-i pornit fără tine la drum,Și tot praful din el peste ochi ți s-a pus,Urma ta după munți de noroi a apus.Călător rătăcit, călător prea străin,De sfințenie știi sau de harul divin? Prea murdar pe veșmânt, cu piciorul sucit,Răsădești în cuvânt câte-un bob otrăvit.În burduful cel vechi vipere colcăiesc,De o viață hrănești neamul lor șerpăresc.Vor scăpa din strâmtoare să știi, într-o
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
Mama pentru el rămâne comoara sufletului poetului, este aripa sa ocrotitoare,la bine și la rău îi este călăuză, precum o zână bună, și -i veghează spiritul spre eternitate. În profunzimea sufletului nu a părăsit niciodată locurile dragi, păstrează cu sfințenie valorile morale moștenite de acasă, de la părinți și nu recunoaște alte valori, decât învățămintele primite din scoală, și de la străbunici cu sfaturi atât de utile pregătindu-l pe drumul vieții anevoios ” Nu pune bază în minuni, Și-n cupa cu
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
Centrul Europei, care întregesc această alcătuire spirituală și civilizatoare. Nu putem ignora faptul că Răsăritul, pe parcursul istoriei bimilenare, a avut o evoluție spirituală diferită căci prin îndrumătorii săi duhovnicești adică sfinții și prin urmașii acestora ce au pășit pe calea sfințeniei, Răsăritul ortodox a rămas credincios tradiției scripturistice, apostolice și patristice, care este foarte diferită, chiar diametral opusă scolasticii și tuturor evoluțiilor istorico - spirituale din spațiul Europei occidentale. În Răsărit a funcționat Isihasmul cu practicile sale și credința în posibilitatea unirii
DESPRE PARTICIPAREA TINERILOR CRESTINI IN U.E.... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371248_a_372577]
-
a se înalța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Parintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din viața aceasta, Chipul Sfințeniei. În dimineața zilei de 14 septembrie anul 2002, ziua Inălțării Sfintei Cruci, Starețul Mănăstirii Antim, Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu, a fost chemat la Domnul. “Părintele Sofian a plecat la Cer” - scria pe atunci Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu. “Împărăția cea de
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al vieții și al înțelepciunii și ea ne ajută să și învățăm bine, să sfâșiem întunecimile de pe mintea și inima noastră, care ne fac nesimțitori la cuvintele lui Dumnezeu. Prin rugăciune aceste valuri se îndepărtează, iar dacă punem accentul pe
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
a se înalța la ceruri de ziua ei. Nu știu dacă Parintele Sofian a aflat până la urmă Chipul Domnului. Dar știu că această neîncetată căutare ne-a lăsat pe noi sa zărim în fuga timpului, încă din viața aceasta, Chipul Sfințeniei. În dimineața zilei de 14 septembrie anul 2002, ziua Inălțării Sfintei Cruci, Starețul Mănăstirii Antim, Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu, a fost chemat la Domnul. “Părintele Sofian a plecat la Cer” - scria pe atunci Mitropolitul Olteniei, Teofan Savu. “Împărăția cea de
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
uscați, nesimțitori, geloși, mândri s.a.m.d. După dum spune Mântuitorul nostru Iisus Hristos: Căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea Lui și toate celelalte se vor adăuga vouă.'' Viața aceasta duhovnicească de rugăciune este o legătură cu Izvorul sfințeniei, al vieții și al înțelepciunii și ea ne ajută să și învățăm bine, să sfâșiem întunecimile de pe mintea și inima noastră, care ne fac nesimțitori la cuvintele lui Dumnezeu. Prin rugăciune aceste valuri se îndepărtează, iar dacă punem accentul pe
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
planul Său perfect pentru eliberarea mea de sub povara păcatului. Am aflat că Fiul Său, Domnul Isus Cristos, a murit pentru păcatele întregii omeniri, adică și pentru al meu. Poate că atunci nu am înțeles complet acest mesaj, nici măreția și sfințenia lui Dumnezeu, dar am hotărât, fără constrângere din partea cuiva, să alerg la Golgota, să îngenunchez la poala crucii și să-mi las acolo tot bagajul adunat de-a lungul vieții de pribeag.... Oooo, ce eliberare, ce ușurare, ce pace am
IUBIRE, IERTARE de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371496_a_372825]
-
alergarea noastră e goană după vânt...să înțelegem că tot ce contează este relația pe care o avem cu Tine, cu cei din jurul nostru...tot ce contează este dragostea! Să pridem acea clipă de iluminare și s-o păstrăm cu sfințenie în viețile noastre! Referință Bibliografică: Să ne oprim o clipă... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1402, Anul IV, 02 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Maria Luca : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
SĂ NE OPRIM O CLIPĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371541_a_372870]
-
vale să bea apă din Dobrița ce curge licărind printre malurile pline de ghiocei (Vâltoarea); / Deasupra Mureșului, în dreapta, s-a lăsat o cortină grea de gheață, de parcă acolo ar fi marginea lumii (Vâltoarea). Elementele de toponimie vin să dovedească statornicia, sfințenia satului, conturează și delimitează spațiul rural: Un cer negru și greu. Pâraiele dintre hăurile dealurilor își deversaseră puhoaiele pline de bolovani și bușteni în Limpejoara / Ziua era pe sfârșite, soarele sta sprijinit într-un vârf de deal, aerul rece, parfumat
LORINCZI FRANCISC-MIHAI: ROLUL DESCRIERII IN PROZA LUI RADU IGNA de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371602_a_372931]
-
un precedent periculos pentru sănătatea morală a poporului. Vociferările noastre n-au fost luate în seamă însă. Unii au încercat să-i mobilizeze din nou pe cei care trebuiau să arunce cu pietre dar aceștia n-au mai vrut. În fața sfințeniei covârșitoare pe care o răspândea învățătorul, aceștia au abandonat rușinați planul lor. Femeia a scăpat de supliciu și a rămas în ceata ucenicilor săi alături de alte femei. Când arhiereul Caiafa a pornit discreditarea lui Iisus din Nazaret, defăimătorii au scos
AL TREILEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374757_a_376086]
-
și în continuare, din ziua începerii fragedei și lentei eliberarări a României de urmele dictaturii, până azi, este povestea unei iubiri și unei fidelități în fața căreia orice rău pierde forța luptei. „Nunta de safir” este cea care renaște frumusețea și sfințenia acestei iubiri consfințite printr-o căsătorie ferecată cu safirele credinței. Tradițiile legate de aniversarea zilei de naștere a Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii începute încă din secolul al XVIII-lea și prezentate pentru România pe firul depănat de pe
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374809_a_376138]
-
și, în acest sens, isihasmul îl ajută pe om să se ridice spre demnitatea divină supremă. Aceasta este, deci o antropologie optimistă, pozitivă, care repune omul în demnitatea sa inițială . Nu întâmplător, la români, calitatea de om este echivalentă cu sfințenia. În România, isihasmul vine către secolul al XIV-lea, urmare a legăturilor foarte puternice cu Sfântul Munte Athos și datorită dezvoltării monahismului ca atare î regiune. În limba română, cuvântul “isihasm” este tradus prin “sihastru”. Există, de asemenea, o legătură
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
cea mai mare chiar, și nu ne vom griji de celelalte și mai cu seamă de milostenie, nu vom intra cu Iisus Hristos în odihna veșnică, ci vom fi întorși, rușinați. Și într-adevăr nu-i lucru mai lipsit de sfințenie și mai plin de rușine decât ca fecioria să fie biruită de bani. Dar, o Hristoase, numără-ne pe noi împreună cu fecioarele cele înțelepte, rânduiește-ne în aleasa Ta turmă și ne mântuiește pe noi. Amin." ("Deniile din Postul Mare
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
a împuns pe Iisus Hristos în coasta dreaptă și îndată a ieșit sânge și apă; apă, pentru ca să se vadă că era om, sânge, pentru ca să se vadă că era mai presus de om. Sau altă explicație: sânge din pricina împărtășirii cu dumnezeieștile sfințenii, iar apa din pricina botezului. Aceasta a văzut-o Ioan și a mărturisit-o și adevărată este mărturia lui. El a fost de față la toate acestea și le-a văzut și ceea ce a văzut a scris. Căci dacă ar fi
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
florile împodobeau altarul și statuile sfinților. În dreapta altarului era așezat Sfântul Anton, tămăduitorul, iar în stânga Maica Fecioară cu Pruncul. Crinii aveau o mireasmă magică, îmbătătoare. În spatele altarului Iisus ținea o inimă mare în mâini, inimă în care preotul păstra cu sfințenie taina sfintei împărtășanii. Pâinea și vinul oferit de învâțător ucenicilor Săi. Magdalena privea fetițele îmbracate în rochițele de un alb imaculat amintindu-și cu drag de copiii ei care au trecut rând pe rând în anii trecuți prin acest frumos
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL V de ANA PODARU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374008_a_375337]