2,389 matches
-
populație de peste 100.000 de locuitori. Marea majoritate a evreilor din Galați a emigrat în cursul anilor de dupa război înIsrael. Sediul comunității evreiești din Galați se află pe strada Dornei nr. 7-9, în apropierea Templului Meseriașilor și a restaurantului ritual. Sinagoga a fost proaspăt renovată. Primarul municipiului Galați, ales la 5 iunie 2016 este Ionuț Pucheanu din Partidul Social Democrat. Cei doi viceprimari sunt Sorin Enache (P.S.D.) și Picu Apostol (P.M.P.), aleși în urma negocierii majorității, formată din P.S.D., A.L.D.E. și
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
patru contraforți. Are trei turle, una mai mică, celelalte două egale, baza turlei de pe naos se sprijină pe arce dispuse în cruce. Cele mai valoroase elemente ale bisericii sunt catapeteasma și icoanele. Pictura originală nu se mai pastrează. Este singura sinagogă rămasă în municipiu. A fost renovată de curând. Există de peste 45 de ani. Este un teatru de repertoriu cu profil dramatic, cu trupă permanentă alcătuită din 25 de actori, 2 regizori, un scenograf. Pentru realizarea producției teatrul apelează de asemenea
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
pe moșia Șoldănești a stolnicului Ioniță Bașotă. Așezarea este mult mai veche, așa cum susține și Arthur Gorovei, deoarece vechimea ei se confundă cu vechimea satului Fălticenii-Vechi despre care vorbesc documentele din secolul al XII-lea. În 1795 a fost construită Sinagoga Mare (cea mai veche dintre cele 13 care au fost ridicate în oraș). A fost distrusă într-un incendiu, a fost reconstruită în 1854, fiind și acum în funcțiune. Orașul s-a numit, la început, Târgul Șoldănești sau Târgul Șomuzului
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
Suceava, ce s-a păstrat în întregime), clădirile în care funcționează Muzeul de Științele Naturii, Muzeul Bucovinei, Colegiul de Artă „Ciprian Porumbescu”, Colegiul Național „Ștefan cel Mare”, Casa Polonă, Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera”, Casa Corpului Didactic „George Tofan”, Uniunea Sindicatelor, Sinagoga Gah. Unul dintre cele mai reprezentative edificii vechi ale orașului este Palatul Administrativ, sediul Consiliului Județean și al Instituției Prefectului, construit între anii 1903-1904 în stil baroc. Față în față cu Palatul Administrativ se află monumentala Biserică Sfântul Ioan Nepomuk
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
la rang de târg în 1838. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Adjud era o comună rurală din plasa Răcăciuni a județului Putna, formată numai din satul de reședință, cu 2171 de locuitori. În comună existau două biserici ortodoxe, două sinagogi, o școală de băieți cu 51 de elevi, una de fete cu 29 de eleve, un spital și un birou de telegraf și poștă. La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Adjudu
Adjud () [Corola-website/Science/297012_a_298341]
-
păzind frontiera de la Turnu Severin pînă la Turnu Măgurele (dacă turcii ar fi învins trupele ruso-române). După sfârșitul războiului de independență în Turnu-Severin se înființează Spitalul militar. În 1887 Severinul numără 14.000 locuitori. În 1881 sunt începute lucrările la sinagoga de "rit german" iar în 1888 este terminată zidirea bisericii romano-catolice. Sinagoga este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Fațada este neogotică, dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de stil neoromanic
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
fi învins trupele ruso-române). După sfârșitul războiului de independență în Turnu-Severin se înființează Spitalul militar. În 1887 Severinul numără 14.000 locuitori. În 1881 sunt începute lucrările la sinagoga de "rit german" iar în 1888 este terminată zidirea bisericii romano-catolice. Sinagoga este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular. Fațada este neogotică, dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de stil neoromanic. Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
orașului, dar și asupra arhitecturii orașului, mărturie stând edificiile religioase ale diferitelor culte. Cele mai reprezentative astfel de edificii sunt: Biserica Buna Vestire, Biserica Sf. Ioan Botezătorul, Biserica Franciscanilor, Biserica Minoriților, Biserica Reformată din Cetate, Biserica Reformată cu un Turn, Sinagoga Status Quo Ante, Biserica Înălțarea Domnului, Biserica Unitariană. Identitatea orașului este reprezentată prin intermediul monumentelor și statuilor presărate pe întreg spațiul Târgu Mureșului. Cele mai semnificative sunt Monumentul celor doi Bolyai, Monumentul latinității, Monumentul Secuilor Martiri, Statuia lui György Aranka, Statuia
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
neologismul și ortodoxismul au devenit dominante. În Târgu Mureș majoritatea evreilor au acceptat noua ideologie, care punea un accent deosebit pe integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
integrarea în societatea majoritară, dar într-o formă mai conservatoare decât la Budapesta și Cluj. Ei au alcătuit enoriașii Sinagogii Status Quo Ante din strada Școlii. Minoritatea absolută a decis lângă radicalismul promulgat de ortodocșii conduși de Jakab Singler. Construirea sinagogii din "strada Knöpfer Vilmos" (azi str. Brăilei) a început în perioada interbelică, dar clădirea nu a mai apucat să fie terminată niciodată . Dintre efectele noilor idei din secolul al XIX-lea se numără omogenizarea etnică. Majoritatea covârșitoare a evreilor din
Târgu Mureș () [Corola-website/Science/296951_a_298280]
-
Haralambie, Pârâul-Ursului, Pometea, Prundu și Țuțuieni, având în total 6690 de locuitori. În oraș se aflau un spital, două școli primare de băieți, cu 276 de elevi, și una de fete, cu 136 de eleve, opt biserici ortodoxe, mai multe sinagogi. La acea vreme, pe teritoriul actual al orașului mai funcționa în aceeași plasă și comuna Humulești, formată din satele Humulești, Săcălușești, Topolița, Ocea și Țolicea, având în total 2339 de locuitori. În comuna Humulești existau cinci mori, patru biserici, o
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
multor mânăstiri, are o viață spirituală bogată. În Tîrgu Neamț își are sediul o protoierie ortodoxă aparținând de Arhiepiscopia Iașilor. În oraș există 13 biserici ortodoxe, din care una pe stil vechi. Înainte de al Doilea Război Mondial funcționau și câteva sinagogi ale cultului mozaic. Spitalul Tîrgu Neamț este unul dintre cele mai vechi spitale din Moldova, fiind inaugurat în anul 1852, ca spital al Mânăstirii Neamț . În anul 1976 a fost inaugurată și Policlinica orașului. Serviciul de ambulanță al orașului deține
Târgu Neamț () [Corola-website/Science/297002_a_298331]
-
deschiderea Universității de la Constantinopol sub Teodosiu al II-lea. Atena își pierduse statutul și importantă de oraș cultural. Dar filosofii greci au continuat să trăiască în pace și în siguranță. Evreii s-au răsculat în urma persecuțiilor, fiind reprimați cu brutalitate. Sinagogile au fost distruse, și chiar s-a interzis citirea Vechiului Testament în ebraică, fiind înlocuit cu versiunea grecească-Septuaginta. Iustinian a avut probleme mai mari în privința monofiziților, iar soția sa, împărăteasa Teodora chiar îi susținea. Iustinian a urmărit să stabilească relații
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, Institutul de Cercetări și Proiectări Miniere. Viața religioasă cunoaște vechi tradiții și o mare diversitate în municipiul Cluj. Aici își au sediul o mitropolie, patru episcopii ale diferitelor culte, un vicariat romano-catolic, mai multe sinagogi evreiești, dintre care una vie până în prezent. Cele mai importante episcopii și protopopiate din Cluj sunt: În Cluj-Napoca se găsesc o serie de lăcașuri de cult reprezentative, cum ar fi: Cel mai difuzat cotidian clujean după tiraj este "Făclia", publicat
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
asalt Praga. Doar la 12 mai au încetat definitiv luptele în Cehia. Ocupația germană a cauzat - după unele surse - moartea a 270.000 de cehoslovaci, între care peste 77.000 de evrei cehoslovaci, ale căror nume sunt înscrise pe pereții sinagogii Pinkas din Praga. Etnicii germani din Praga (și din restul Cehoslovaciei, de altfel) ori au fugit, ori au fost strămutați în cursul lunilor care au urmat eliberării capitalei. În timpul transferării forțate a germanilor au avut loc violențe locale cu un
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
o bună intuiție strategică, în 1939 Canaris a început să se opună planurilor de agresiune ale lui Hitler. Când Germania a invadat Polonia, Canaris a vizitat frontul și a fost martorul atrocităților comise de unitățile speciale Einsatzgruppen, între care incendierea sinagogii din Będzin și moartea cumplită a evreilor din acel oraș. Agenții din Abwehr i-au raportat lui Canaris despre crimele de război comise de forțele germane în zonele pe care le-a ocupat în Polonia. David Alan Johnson susține că
Wilhelm Canaris () [Corola-website/Science/301001_a_302330]
-
în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici. Necesitățile de cult ale locuitorilor Storojinețului erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul Storojineț fiind eliberat de către armatele germano-române la 5 iulie 1941
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
format din patru persoane și de un Consiliu al Comunității din 12 persoane. În oraș, funcționa un Templu evreiesc, unde se țineau slujbe doar vineri seara, sâmbăta și cu prilejul marilor sărbători mozaice. Pentru serviciile religioase zilnice, existau mai multe sinagogi pe lângă templu unde slujeau rabini din familiile din Vijnița, Sadagura și Rădăuți plus două case de rugăciuni private, proprietăți a familiilor rabinice Hager și Tabak. Pentru educația tineretului funcționau mai multe “Chedarim”, iar pentru elevii avansați - o școală de Talmud-Tora
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
în registre de către autoritățile sovietice, un mare număr dintre ei au fost declarați "exploatatori" și "paraziți" și deportați în Siberia la 13 iunie 1941. De aceeași soartă au avut parte și sioniștii, denunțați autorităților de către comuniștii evrei . Toate organizațiile și sinagogile evreiești au fost desființate. La 4 iulie 1941, Armata Română a reintrat în orașul Storojineț, în următoarele două zile fiind împușcați aproximativ 200 de evrei, care pactizaseră cu ocupantul sovietic. Cei 4 000 de evrei supraviețuitori ai masacrului au fost
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
care avea trei strămoși de origine evreiască și care practică iudaismul. În noiembrie 1938, liderii naziști au încercat să asasineze un diplomat german că pretext pentru declanșarea unui progrom la scară largă asupra evreilor. În noaptea 9-10 noiembrie 1938, toate sinagogile și prăvăliile evreiești au fost incendiate. 100 de persoane au fost ucise și 30 000 au fost trimise în lagăre de concentrare. Evreilor li s-au impus taxa de răscumpărare de 1 miliard de mărci, și tot capitalul le era
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
de la începutul secolului XVIII a adus și în Berbești stabilirea și dezvoltarea lor. La recensământul din 1910 în Berbești erau 560 de evrei, care locuiau la ulița centrală, actuala șosea care străbate satul. În centrul satului a existat o impunătoare sinagogă. Casa rabinului a fost demolată în anul 2004. Momentan în localitate există doar o singură casă evreiască. Toți evreii din Berbești au fost deportați în 1944, aici fiind și unul din ghetourile din Maramureș. O parte din ei au scăpat
Berbești, Maramureș () [Corola-website/Science/301566_a_302895]
-
regesc, evreii în secolul al XVIII-lea n-au avut drept să se stabilească în imobilele din teritoriul orașului. Astfel, ei au trăit pe domeniile familiei Barcsay din Nazna alcătuind al doilea cea mai mare comunitate ca număr din Transilvania. Sinagoga evreilor a fost construită din lemn în anul 1747 având o formă simplă cu multe fragmente de rugăciuni pe pereții interiori. Clădirea a intrat în atenția Muzeului Evreiesc Maghiar din Budapesta încă în anul 1910, însă numai în 1941 sub
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
simplă cu multe fragmente de rugăciuni pe pereții interiori. Clădirea a intrat în atenția Muzeului Evreiesc Maghiar din Budapesta încă în anul 1910, însă numai în 1941 sub conducerea rabinului György Balázs au fost salvate opt fragmente și desene din sinagoga intrată în stare avansată de degradare. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajat în 1945, restaurat în 1982 și are o suprafață de 520 mp. În acest cimitir
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
a cincea antisovietică. În septembrie 1948, primul ambasador israelian în URSS, Golda Meir, a sosit la Moscova. Mulțimi uriașe entuziaste (estimate la circa 50.000 de oameni) s-au adunat de-a lungul drumului străbătut de ambasador către și în jurul sinagogii din Moscova unde s-au celebrat Yom Kippur și Roș Hașana. Ediția din 21 septembrie 1948 a ziarului "Pravda" conținea și articolul lui Ilia Erenburg "Cu privire la o scrisoare", în care critica antisemitismul, dar aducea argumentul că evreii sovietici nu erau
Cosmopolit fără țară () [Corola-website/Science/300732_a_302061]
-
României Mari”, Societatea Culturală „Ateneul Bogdan Petriceicu-Hașdeu”), biserici (1 protopopiat ortodox care se afla în jurisdicția Episcopiei Hotinului a Mitropoliei Bucovinei, 3 biserici ortodoxe, 1 biserică romano-catolică, 2 biserici lipovenești, 1 biserică armenească, 1 casă de rugăciune baptistă și 17 sinagogi) sau instituții de binefacere (Societatea poloneză de binefacere, Societatea izraelită de binefacere). Erau editate aici revista săptămânală “Glasul Hotinului”, revista lunară “Aurora” și “Buletinul județului Hotin”. Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța au
Hotin () [Corola-website/Science/300761_a_302090]