4,151 matches
-
investita cu misiuni eliberatoare și imediate: „Poeziile reprezintă ceea ce eu am eliminat pentru a mă simți din nou curat”. Libertatea și asumarea deopotrivă a realității și a iluziei constituie mijloacele pertinente și eficiente în descoperirea și acceptarea cu bucurie a sinelui și a lumii, fiecare ipostază a creației clamându-și strigatul de recunoaștere. Obsesia „scânteii de realitate” dobândită în urma întâlnirii cu poeții newyorkezi (Tedd Berrigan, Anne Waldman, Lewis Warsh, Michael Stephens și Paul Blackman) se instalează pe fondul unei ispite mai vechi
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
motivelor lirice frecventate de autor. Refuzând contemplarea detașată și reflexivitatea temperată, poetul este un „damnat”, un crucificat pe altarul îndoielilor, care își asumă cu devoțiune emfatică martiriul incertitudinilor și scrie poemele sacrificial, cu religiozitatea unui „ales” de sorginte romantică. Descoperirea sinelui și a lumii nu se face candid, ci saturată de lecturi, biograficul și livrescul având funcție anamnetică. Din mărturisirea afinităților esențiale, adevărate prezențe formative („Zeii ficși”), nu lipsește G. Bacovia, în descendența căruia se situează C., deși îl deosebesc de
CORBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286412_a_287741]
-
Lirica lui Lermontov (1983), lucrare subintitulată Considerații tematico-structurale, propune o viziune asupra imaginarului poetului, văzut ca sumă a momentelor fundamentale ale cuceririi și eliberării eului. Sunt urmărite și comentate cu pasiunea dezbaterii teoretice acele elemente care provoacă „separarea orgolioasă a sinelui de realul obiectiv” și, implicit, transformarea universului exterior: insubordonarea la existență și moarte, crearea de simboluri ale timpului și spațiului. Introducere în opera lui Velimir Hlebnicov (1997) constituie o lucrare de pionierat în cercetarea operei unuia dintre cei mai importanți
COTORCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286449_a_287778]
-
ale dezagregării monstruoase a materiei. În centrul liricii argheziene stă, însă, proiecția unor neliniști interioare de ordinul căutării morale (interogația conștiinței etice, opțiunile ei) și al cunoașterii. Ceea ce refuză el e viețuirea amorfă, anestezierea elanurilor într-un orizont meschin, incoerența sinelui: „Ca fluturii, ce rabdă să-i poarte-n praf omida,/ Să rabd și eu în mine, povară, două vieți?” Pasivitatea, preț al umilinței și ascezei, e detestată în numele puterii și luptei (Nehotărâre). O dorită altitudine neatinsă de micime (Muntele Măslinilor
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
a particularităților acestor două forme de prezentare. În prefața romanului Ambasadorii, James scrie că într-adevăr s-a gîndit să folosească persoana întîi în romanul său, însă finalmente a respins această variantă din cauza "flexibilității" și a "groaznicei fluidități a dezvăluirii sinelui" inerente acesteia 204. Propriu-zis, James aduce aici obiecții nu doar narațiunii la persoana întîi, ci și lipsei de complexitate formală regăsite adesea într-un stil de povestire mai personalizat, fie acesta la persoana întîi sau la persoana a treia. În
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
că funcția personajului-narator este specifică naratorilor auctoriali de aproape toate felurile și la fel de bine naratorilor la persoana întîi, al căror eu narant trebuie discernut foarte clar. Pe de o parte, naratorii la persoana întîi care sînt actualizați doar prin experimentarea sinelui și care prin urmare se limitează doar la reflectarea experiențelor necomunicate deschis sînt personaje-reflector. În categoria acestora trebuie să adăugam toate mediile personale, care reprezintă cea mai mare parte a personajelor-reflector. În timp ce conceptele de personaj-reflector și personaj- narator cuprind formele
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
face altceva decât să sublinieze unitatea, în cadrul a “ceva”/“substanță” universal, a materiei și informației/spiritului. 182 II.6. În loc de concluzii “Pentru decondiționarea sa de infernul lumii fenomenale (planul fizic, n.n.) și pentru descarnarea sa din larvarele învelișuri pământești a sinelui său divin (Atma), i se oferă omului două căi: −devoțiunea și acțiunea (bhakti și karma) −cunoașterea (jnana) ”, căi care de fapt reprezintă cele două moduri de percepere a reîncarnării: 1. aceea curentă, subiectivă, egoistă, de purificare a carrierului de către el
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
cum ar fi: cine este, de unde vine, încotro se îndreaptă. Oarecum diferită de ideea de mai sus este poziția școlii comportamentului colectiv, care face referire la faptul că, pentru ca o identitate colectivă să apară, este nevoie de o estompare a sinelui și de o slăbire a constrângerilor memoriei. Memoria este așadar esențială în emergența unei identități, dar în sens opus: ea trebuie eludată (Eyerman, 2004: 161). Există alături de cele amintite mai sus, o serie de alte aspecte fără de care identitatea colectivă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
implică în definirea ei relațiile sociale, mai degrabă relații între persoane decât între persoane și lucruri. Nu se poate face abstracție de persoana care exercită dreptul de proprietate, pentru că proprietatea se referă la sine și la modul de definire a sinelui; se referă la ceea ce proprietarul investește în obiectul pe care îl posedă și la valoarea pe care o conferă acestei investiții. Proprietatea se referă, așadar la granița între sine și ceea ce este în afara sinelui și acest sine nu este neapărat
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și la modul de definire a sinelui; se referă la ceea ce proprietarul investește în obiectul pe care îl posedă și la valoarea pe care o conferă acestei investiții. Proprietatea se referă, așadar la granița între sine și ceea ce este în afara sinelui și acest sine nu este neapărat individual, poate fi și colectiv. (Verdery, 1997) Cei mai mulți autori sunt de acord că proprietatea nu este un principiu abstract, ea este social construită. Forma pe care o ia proprietatea nu e un dat ontologic
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cum sunt cercetați cei care păreau înțelepți, dar nu erau. Socrate cercetează, iscodește, examinează. Aceste verbe conțin "doctrina" sa despre adevăr. Pentru Socrate adevărul nu reprezintă un conținut logic dobândit printr-o învățătură (paidea). Paidea socratică este cercetarea laborioasă a sinelui propriu sau al celorlalți, cercetare care nu-și proiectează un adevăr în afara ei, care conține propriul adevăr lăuntric, îmbogățit, dar niciodată cuprins în întregime. Cercetarea socratică este pe drumul adevărului, drumul pe care adevărul însuși îl face. Adevărul este esențial
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care necesită o atenție de fiecare clipă și multă migală. Să te observi cu o răbdare demnă de un entomolog. Să te chestionezi în cele mai tainice gânduri, în originea mișcărilor, duratele și repetițiile lor; "să țintim ceea ce mișcă în sinele noastre". P.Charron afirma că nu scrie în folosul înțelepciunii divine ci al celei omenești. Această poziție este considerată ca act de naștere al moralei laice. Suntem în 1601; laic însemna emancipare de religie, teologie evanghelii fără a renega, a
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cunoștințelor prin apropiere fizică. Procesul dobândirii cunoștințelor se datorează interacțiunii directe cu oamenii; externalizarea - presupune exprimarea cunoștințelor tacite și transformarea lor În forme ușor de Înțeles de ceilalți. Această etapă presupune ca indivizii să transcende barierele interne și externe ale sinelui. În această etapă a procesului de creare a cunoștințelor, indivizii se dedică grupului și devin parte integrantă a acestuia. Totalul intențiilor și ideilor individuale fuzionează și devin parte integrantă a gândirii colective a grupului. Externalizarea este sprijinită de doi factori
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de altă parte deschise spre posibilitatea dialogului - este, într-un anumit sens, întreprinderea cea mai semnificativă a dizidenței. Ceea ce a caracterizat dizidența nu a fost faptul de-a opune un proiect politic concurent celui al statului, ci regăsirea - atât în sinele propriu, cât și în viața comună - a acelor elemente nealterate de logica metodei și, ca atare, anterioare acesteia, și tentativa de a gândi altfel lumea contemporană. A regăsi solul originar al gândirii și a reactualiza mișcarea acesteia este în lumea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
psychology: No. 45. Coverage of contributors in histories of psychology”, Psychological Reports, 61, pp. 343-350. Zusne, L., Dailey, D.P. (1982), „History of psychology texts as measuring instruments of eminence in psychology”, Revista de Historia de la Psicologia, 3, pp. 7-42. Creativitatea, sinele și mediul Creativitatea și cunoașterea: confruntarea teoriilor Robert W. Weisberg O parte importantă a cercetării în domeniul creativității a fost evoluția teoriilor despre mecanismele care stau la baza gândirii creative. Au apărut teorii moderne ale gândirii creative, ce abordează subiectul
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
provocărilor condiției moderne, generate În mare parte de schimbările instituționale meționate mai sus29. Eugeniștii Înșiși nu foloseau acest termen, pe care Îl utilizau În schimb pentru a se referi critic la literatura de avangardă care avea În centrul preocupărilor sale sinele și angoasa existențială. Aceasta nu Înseamnă că eugeniștii refuzau să se confrunte cu problemele industrializării și ale dezvoltării sistemului modern de partide. Trăsătura distinctivă a abordării eugeniste era Însă respingerea fermă a liberalismului ca posibilă soluție la provocările modernizării instituționale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu scopul de a controla astfel relațiile sociale. La fel ca În discuțiile despre alte categorii sociale, eugeniștii au folosit identificatori (presupuși) ereditari pentru a construi ambele tipuri de comunități. Discuția din capitolul 4 pune accentul pe diferențele dintre definițiile „sinelui” și „celuilalt” folosite de eugeniști și cele folosite de grupări extremiste de dreapta, precum Garda de Fier. Analiza din acest capitol aduce În prim plan, de asemenea, divergențele dintre eugeniștii români și cei din Europa Occidentală În ceea ce privește ierarhia socială. A
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ideologie. Moldovan a pus În particular accentul pe necesitatea ca Biserica să adopte În retorica sa spiritul epocii și să promoveze Întâietatea unor valori spirituale și morale precum altruismul și responsabilitatea față de viața de acum În relație cu doctrina abandonării sinelui pentru viața de apoi53. În perioada de Început a scrierilor sale, Moldovan era preocupat și Îngrijorat de rolul negativ al Bisericii În perpetuarea unei viziuni fataliste asupra sănătății și igienei În zonele rurale. El considera În continuare Biserica un inamic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
conștiinței esenței spirituale, eliberarea de Înșelăciunea recunoașterii limitelor. Pentru cel care are conștiința deplină a esenței sale spirituale, moartea e eliberarea de limitele care o constrîng”. Conștiința este, așadar, În viziunea lui Lev Tolstoi factorul esențial al eliberării spiritului În „sinele” nostru, ca o condiție apoi a deschiderii lui spre iubirea a tot ce există: „Treapta cea mai de jos este viața trăită pentru poftele trupești, pentru a face pe plac trupului; a doua treaptă este pentru aprobarea oamenilor, pentru a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
noi binefăcători, ca alții; pentru o bună milostenie, trebuie să fii un bun milostiv. * „Numai un mediocru este Întotdeauna În mare formă.” (Somerset) Prin opoziție, Emil Cioran ne sugerează, În cunoscutu-i stil metaforic, cît de Îndoielnic, de nesigur În „sinele” său poate fi un suflet aflat sub presiunea unei curiozități maxime: - „Ce-ai pățit, dar spune, ce-ai pățit - Nimic, nimic, am făcut doar o săritură În afara soartei mele și nu mai știu acum Încotro să mă Îndrept, spre ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Philip C. McGraw) „Recunoașterea” este un act psihologic complex, deoarece pretinde confruntarea curajoasă cu eul nostru autentic, adică cu acele credințe, dorințe și valori ale noastre, care sînt cele mai intime. Altfel spus, recunoașterea exprimă un act de sinceritate În raport cu „sinele” nostru, care, atunci cînd este ironizat sau reprimat, se exprimă pe căi ocolite. Abuzurile din conduită, de orice fel ar fi ele, sînt rezultatul, de fapt, al reprimării brutale a unor dorințe sau trebuințe pe care la momentul respectiv le-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
comis păcatul cînd te-ai oprit să-l faci numai pentru că nu este permis”. * „A vrea să fii liber Înseamnă a vrea să fii tu Însuți.” (Emil Cioran) Adică să te eliberezi tot mai mult din chingile determinismului biologic al „Sinelui” (ca instanță primară determinantă, În viziunea lui S. Freud), și să-ți orientezi energiile primare/instinctuale spre obținerea unei identități psihologice reale, respectiv spre un plan conștient, capabil nu numai de realizarea unei autonomii psihice, ci și de configurarea unui
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
nivelul elevat al respectului față de sine: „Trebuie să cugetăm așa ca și cum altul ar putea să privească În adîncul inimii noastre” (L.A. Seneca). * „Nu importă ce face natura din om, ci ceea ce el Însuși face din sine.” (Imm. Kant) Lucrul asupra „sinelui” trebuie să fie atît unul de ordin intelectual, cît și moral: „Tot interesul rațiunii mele e cuprins În următoarele trei Întrebări: Ce pot ști? Ce trebuie să fac? Ce-mi este Îngăduit să sper?” (idem). Acestor trei forme de curiozitate
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
omului din interiorul său, din clarificările și convingerile pe care și le impune. Iată un proverb revelator, În acest sens: „Pe cei necinstiți mustrarea nu-i Îndreaptă, ci Îi Înrăiește”. Însă trebuie observat totuși faptul că această meditație interioară asupra „sinelui”, asupra propriei condiții morale, are limitele ei, deoarece, deși pretinde a fi FILENAME \p D:\A-mona2007\MONA\mona\eternul uman in aforisme.doc PAGE 203
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
îți cere să te lepezi de o credință, nu e nevoie să mergi până la martiriu. Cu un pic de indiferență, contează mai puțin că un lucru e el sau contrariul său, contează numai purificarea gnostică, cea care conduce la dematerializarea sinelui și la perfecțiunea esențializate a sufletului tău disociat de impuritățile materiale. în materie de sexualitate, Vasilide ajunge la aceeași concluzie ca și Simon Magicianul: fără culpabilitate, departe de orice interdicție, fără griji în privința moralei tradiționale, contra encratismului și a lăudătorilor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]