87,532 matches
-
30. Curtea a constatat, în esență, că Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, clarifică modul de interpretare și aplicare a legii, iar interpretarea dată sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ este constituțională, respingând criticile formulate din perspectiva prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție, referitoare la claritatea și previzibilitatea legii, precum și pe cele vizând încălcarea dreptului de acces la
DECIZIA nr. 786 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251361]
-
din 5 iunie 2018, prin care a fost admisă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 56 alin. (1) lit. c) teza întâi din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii și s-a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani, considerând că soluția și considerentele acesteia sunt aplicabile mutatis
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
modificate prin art. I pct. 24 din Legea nr. 156/2018, și ale art. 517 alin. (1) lit. d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea exercitării raportului de serviciu, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Curtea a avut în vedere faptul că dispozițiile criticate din
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
nr. 387 din 5 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 24 iulie 2018, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că acestea sunt constituționale în măsura în care sintagma „condiții de vârstă standard“ nu exclude posibilitatea femeii de a solicita continuarea executării contractului individual de muncă, în condiții identice cu bărbatul, respectiv până la împlinirea vârstei de 65 de ani. Curtea a apreciat că încetarea raportului de muncă al
DECIZIA nr. 806 din 7 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251485]
-
în MONITORUL OFICIAL nr. 182 din 24 februarie 2022 ) (2) Pentru suprafața prevăzută la alin. (1) lit. b) se acceptă o marjă de eroare de ± 50 mp rezultați în urma verificării în teren a suprafeței înființate cu legume. (la 15-02-2022, sintagma: o marjă de eroare de 50 mp a fost înlocuită de RECTIFICAREA nr. 148 din 2 februarie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 150 din 15 februarie 2022 ) (3) Producțiile minime prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt următoarele: a
HOTĂRÂRE nr. 148 din 2 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251370]
-
în drepturi și accesului liber la justiție. În acest sens, Curtea a reținut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispozițiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configurația dată prin constatarea neconstituționalității sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 de lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justițiabili, în funcție de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcție de valoarea pretenției deduse
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
apreciază că indemnizația trebuie să fie plafonată la nivelul lunii decembrie din anul 2010, unele instanțe judecătorești, totuși, au recalculat-o în sensul indicat de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 341/2004. Această situație survine din cauza faptului că sintagma deschide posibilitatea de a se ține seama atât de cuantumul cuvenit, adică cel prevăzut de Legea nr. 341/2004, cât și de cel aflat în plată, adică cel plafonat la nivelul anului 2010. Autorii conchid că, în acest fel, se încalcă
DECIZIA nr. 83 din 3 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255633]
-
la aprecierea subiectivă a structurilor profesionale competente. ... 5. În această ordine de idei se susține că nu se poate accepta interpretarea potrivit căreia toate infracțiunile intenționate atrag nedemnitatea, aceasta fiind și voința reală inițială a legiuitorului, ce rezultă din folosirea sintagmei „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“, a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin decizia menționată, sintagmă ce restrânge sfera infracțiunilor a căror săvârșire conduce la nedemnitate. Se arată că se poate ajunge însă cu ușurință la interpretarea eronată conform
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
că, prin Decizia nr. 225 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017, a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, constatând că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 15. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
dispozițiilor art. 14 lit. a) din Legea nr. 51/1995, constatând că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ este contrară dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 15. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a reținut, în esență, că sintagma menționată este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se precizează în mod explicit acele infracțiuni intenționate care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat, iar necircumstanțierea expresă a acestora lasă loc arbitrarului, făcând posibilă aplicarea diferențiată
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
cazului de nedemnitate. Această lipsă de claritate a legii creează premisa aplicării în mod diferit, într-o manieră discriminatorie, ca rezultat al unor interpretări sau aprecieri arbitrare. ... 16. Ulterior publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei antereferite, sintagma a cărei neconstituționalitate a fost constatată prin aceasta și-a încetat efectele juridice, ca urmare a prevederilor art. 147 alin. (4) din Constituție, în condițiile în care legiuitorul nu a intervenit pentru a compatibiliza dispozițiile art. 14 lit. d) din
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
și pentru care s-a dispus pedeapsa cu închisoarea, indiferent dacă instanța a apreciat că se impune suspendarea executării acesteia. ... 17. Or, nu acesta a fost sensul deciziei de admitere a Curții Constituționale, care a sancționat lipsa de precizie a sintagmei care circumstanția intervenirea nedemnității în funcție de influența pe care săvârșirea infracțiunii o are asupra prestigiului profesiei. Desigur că, în spiritul principiilor specifice statului de drept, Curtea a subliniat că sancțiunea disciplinară a excluderii din profesia de avocat reflectă principiul
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
a fi de natură să aducă atingere prestigiului profesiei. Absența oricărui indiciu legal cu privire la elementele care ar conferi unei infracțiuni caracteristica de a fi „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ a determinat Curtea să constate neconstituționalitatea acestei sintagme. ... 18. În absența intervenției active a legiuitorului, care să clarifice norma prin prisma celor statuate de Curtea Constituțională, s-a ajuns la o situație excesivă, contrară rațiunii avute în vedere de instanța de contencios constituțional prin pronunțarea deciziei menționate, urmând
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
excluderea din profesie, în funcție de gravitatea faptei și a prejudiciilor de imagine aduse profesiei, chiar dacă lipsea certitudinea cu privire la obiectivitatea și corectitudinea unor astfel de aprecieri. De altfel, arbitrarul aprecierii consiliului baroului sub aspectul încadrării infracțiunilor în sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei“ era determinat tocmai de absența reglementării legale a unor criterii a căror îndeplinire să fie urmărită sub acest aspect. ... 23. Curtea observă că, prin comparație cu legislația aplicabilă altor categorii profesionale, devine cu
DECIZIA nr. 230 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255717]
-
care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de către instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. ... 55. Referitor la sintagma „chestiune de drept de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală s-a stabilit că sesizarea trebuie să ducă la interpretarea in abstracto a unor dispoziții
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]
-
modificările și completările ulterioare, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2) din aceeași hotărâre a Guvernului. Articolul 16 Orice referire la Societatea Comercială „Sericarom“ - S.A. în cuprinsul actelor normative de același nivel sau de nivel inferior prezentei hotărâri se înlocuiește cu sintagma „Stațiunea de Cercetări Sericicole Băneasa București“. Articolul 17 Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și funcționarea Autorității pentru
HOTĂRÂRE nr. 695 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255800]
-
urgență și cu precădere. Potrivit prevederilor criticate, în cazul admiterii recursului, instanța de recurs rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond, iar problema care suscită interes din partea autoarei excepției este aceea care derivă din folosirea de către legiuitor a sintagmei „rejudecă, în toate cazurile, litigiul în fond“. ... 20. Referitor la această problemă de drept, așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 40 din 18 mai 2020, precitată, din perspectiva Legii nr. 101/2016, dreptul comun
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
lipsa părții care a fost nelegal citată la administrarea probelor, dar a fost legal citată la dezbaterea fondului, instanța de recurs, casând sentința, va rejudeca litigiul în fond.“ ... 21. Așadar, în materia soluționării recursului formulat în condițiile Legii nr. 101/2016, sintagma „rejudecă, în toate cazurile“ cuprinsă în textul art. 55 alin. (5) din lege conduce la concluzia că, spre deosebire de norma cu caracter general prevăzută de art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, norma specială prevăzută de art. 55
DECIZIA nr. 841 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255781]
-
2 lit. c) definesc informații din domeniul aplicării legii ca fiind „informații sau date deținute deja de către autoritățile competente prevăzute la art. 3 alin. (1) și (3)“ și sunt lipsite de previzibilitate. Chiar și în situația în care aceste sintagme se regăsesc în conținutul Directivei (UE) 2019/1.153, transpunerea acesteia în dreptul intern trebuie realizată cu îndeplinirea exigențelor constituționale privind calitatea legii. Din modalitatea de redactare a art. 3 alin. (7) se poate constata că solicitarea adresată Agenției Naționale de Administrare
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
Departamentul pentru Lupta Antifraudă, precum și celelalte unități de parchet au dreptul să solicite și să primească „informații financiare“ și „analize financiare“, iar Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor trebuie să le răspundă „de îndată“. Or, conținutul sintagmelor „informații financiare“ și „analize financiare“ este neclar și neprevizibil și înseamnă cel puțin „date privind activele financiare, transferurile de fonduri sau relațiile de afaceri financiare“. Însă, potrivit art. 146^1 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, obținerea datelor
DECIZIA nr. 247 din 4 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255822]
-
normal, la Legea-cadru nr. 284/2010. Prevederile Legii nr. 24/2000 interzic procedeul adoptării, ulterior abrogării unei legi, a unor acte normative prin care să se suspende efectele legii abrogate. ... 26. În continuare, se menționează că jurisdicția constituțională trebuie să lămurească înțelesul sintagmei „ori la trecerea în rezervă“ din cuprinsul textelor criticate, având în vedere, pe de o parte, că singurele categorii profesionale care trec în rezervă sunt cadrele militare, iar, pe de altă parte, că Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă cadrelor militare, a
DECIZIA nr. 104 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255737]
-
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată și arată că sintagma „ultima oră a ultimei zile a termenului“ a mai fost pusă în discuția instanței de contencios constituțional, sens în care menționează Decizia nr. 316 din 9 iunie 2020, paragraful 20, prin care s-a arătat că Legea nr. 101/2016 prevede
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
ce privește posibilitatea utilizării căilor de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii. Normele criticate, în lipsa unor precizări clare cu privire la sintagma „ultima oră a ultimei zile a termenului“, sunt contrare dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 21 și ale art. 129 din Constituție, având în vedere faptul că în dreptul românesc nu există o definiție a sistemelor de calcul pe
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
prin prisma interpretărilor date acestora de către autoritățile îndrituite cu aplicarea în concret a legii cu privire la momentul de la care se calculează termenele în care se pot utiliza căile de atac în procedura de achiziție publică, respectiv a sintagmelor „luării la cunoștință despre actul autorității contractante considerat nelegal“ și „cel al comunicării actului contestat“, instanța de contencios constituțional a reținut că Legea nr. 101/2016 prevede termene clare și precise, aplicabile în funcție de specificul procedurii și de valoarea estimată
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
care a făcuto și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării. Din sintagma „administrează orice alte probe prevăzute de lege“, precum și din faptul că, potrivit art. 47 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, dispozițiile acesteia se completează cu cele ale Codului de procedură civilă, Curtea a reținut că, la solicitarea părților sau prin
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]