1,856 matches
-
venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul diagnosticului, planning
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE Se împart în trei grupuri: grupul superior, grupul anterior și grupul posterior. EXPLORAREA PATOLOGIEI VASCULARE ALEXANDRU CHIRIAC Explorarea patologiei vasculare cerebrale se realizează în scopul diagnosticului, planning-ului intervențional
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
80-85%) 50% se asociază cu HTA și 30% asociate cu angiopatia amiloidă; 2. secundară (15-20%) se datorează rupturii unei malformatiilor arteriovenoase (MAV), anevrisme, angioamelor, cavernoamelor cerebrale, hemoragie produsă în interiorul unei tumori hemoragice, tratament anticoagulant, antitrombotic, traumatisme, vasculite, bolii Moya-Moya, trombozei sinusurilor venoase, eclampsie, endometrioză cerebrală, coagulopatii. Hemoragia intraparenchimatoasă primară sau spontană poate fi lobară sau profundă. În aproximativ 50% din cazuri hematomul este localizat în ganglionii bazali: cel mai frecvent în putamen, de asemenea, în capsula internă, globus palidus, în 15
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
artere mari de aport sau vene de drenaj. Prezintă reacție gliotică în creierul adiacent. Dimensiunea lor variază de la 1 la 5 cm. În peste 50% din cazuri sunt multiple. FISTULA CAROTIDO-CAVERNOASĂ Este o comunicare anormală între sistemul arterial carotidian și sinusul cavernos. TELANGIECTAZIILE CAPILARE Sunt pe locul doi ca frecvență printre malformațiile vasculare cerebrale. Reprezintă niște dilatații capilare saculare sau fuziforme și prezintă un flux sanguin mic. Nu pot fi evidențiate pe nici un studiu imagistic dar sunt depistate incidental la necropsie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se referă la hemoragiile subarahnoidiene apărute spontan și primar în spațiul subarahnoidian excluzând deci hemoragia subarahnoidiană traumatică, sau pătrunderea secundară a sângelui în spațiul subarahnoidian, de pildă în unele hematoame intracerebrale hipertensive sau amiloidotice, în infarcte cerebrale hemoragice, tromboze de sinus dural, tumori hemoragice, apoplexie pituitară, meningite hemoragice. În aceste situații tabloul clinic este de obicei diferit și corespunde bolii de bază. Pentru diagnostic se folosește denumirea bolii de bază: traumatism craniocerebral, hematom intracerebral, tumoră cerebrală etc. HSA traumatică sau cea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de acces vascular tri-coaxial care îmbunătățește stabilitatea microcateterelor și facilitează accesul în teritorii vasculare dificile cu multiple tortuozități. Abordul endovenos deschide posibilități eficiente și facile de tratament în cazul unor entități patologice considerate dificil de tratat cum ar fi stenting-ul sinusurilor venoase cerebrale în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană benignă, rezolvarea endovenoasă a fistulelor durale sau carotido-cavernoase. O altă ramură disputată între specialități adiacente este cea a stroke-ului ischemic unde abordul intraarterial de diverse tipuri de la tromboliza intraarterială, stenting-ul arterial, recanalizarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
nivelul venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu-se astfel într-un drenaj superficial, sau la nivelul venelor profunde - drenaj profund. EPIDEMIOLOGIE Dacă rata detecției malformațiilor vasculare în general este de 2,2/100000 locuitori/an, detecția MAV este de aproximativ 1,1-1,4/100000 locuitori
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
de tip migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și în cazuistica noastră cel mai frecvent mod de prezentare clinică a fost hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră că sunt leziuni dobândite și nu congenitale. Există o asociere cu traumatismele anterioare, infecțiile, craniotomiile și trombozele de sinusuri venoase, existând două teorii ale dezvoltării acestora: - trombozele de sinusuri venoase urmate de recanalizare ar duce la deschiderea unor comunicații arterio-venoase embrionare; - o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se consideră că sunt leziuni dobândite și nu congenitale. Există o asociere cu traumatismele anterioare, infecțiile, craniotomiile și trombozele de sinusuri venoase, existând două teorii ale dezvoltării acestora: - trombozele de sinusuri venoase urmate de recanalizare ar duce la deschiderea unor comunicații arterio-venoase embrionare; - o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
craniotomiile și trombozele de sinusuri venoase, existând două teorii ale dezvoltării acestora: - trombozele de sinusuri venoase urmate de recanalizare ar duce la deschiderea unor comunicații arterio-venoase embrionare; - o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca un șunt arteriovenos situat în peretele unui sinus venos, cu îngroșarea intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
deschiderea unor comunicații arterio-venoase embrionare; - o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca un șunt arteriovenos situat în peretele unui sinus venos, cu îngroșarea intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
o singură comunicare arterio-venoasă cu un flux turbulent ar duce la tromboză de sinus venos urmată de recrutarea altor conexiuni arteriale și venoase. Morfopatologie Microscopic leziunea apare ca un șunt arteriovenos situat în peretele unui sinus venos, cu îngroșarea intimei sinusului asociat. Lezunile sunt de obicei solitare dar pot fi și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos, irigate de trunchiul meningohipofizar și care drenează la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]