4,821 matches
-
ale acestora. În continuare sunt prezentate câteva tipuri care sunt utilizate cel mai frecvent: a. - lecțiile mixte de predare-învățare (mixte); b. - lecțiile de comunicare (de predare); c. - lecțiile de formare de priceperi, deprinderi și obișnuințe; d. - lecțiile de recapitulare și sistematizare; e. - lecții de verificare și apreciere (evaluare). a. Lecția de predare-învățare (mixtă) este tipul de lecție cu frecvența cea mai ridicată. Tipul de bază a lecției combinate cuprinde următoarele verigi: momentul organizatoric, verificarea cunoștințelor, trecerea la lecția nouă/captarea atenției
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
asimilare din clasă; este recomandabil să se facă repetat fixarea parțială; să se genereze discuții de aprofundare a mesajului. La fixarea generală a cunoștințelor, moment căruia i se va rezerva un timp mai îndelungat, se va insista pe planul de sistematizare a cunoștințelor. Dacă acesta nu este bine structurat în fișa de lucru, este bine să se concretizeze pe tablă. S-a insistat prin descrierea lecției mixte pentru ca este cel mai des folosit tip de lecție în procesul de învățământ
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
în utilizarea instrumentarului, a aparaturii, a mijloacelor tehnice în diferite domenii ale agriculturii; - lecții de formare a priceperilor, deprinderilor și obișnuințelor de utilizare a metodelor, tehnicilor și procedeelor de cercetare/executare a diferitelor lucrări agricole. d. Lecția de recapitulare si sistematizare constituie tipul des utilizat în practica învățământului agricol: - la începutul anului școlar (prima lecție trebuie să recapituleze și sistematizeze noțiunile învățate de elevi anul precedent și necesare pentru parcurgerea disciplinei în anul școlar început); - la sfârșitul unui capitol important (pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de ansamblu a tematicii parcurse); - la sfârșit de semestru (premergător lecțiilor de evaluare, tezelor periodice etc. ); - la sfârșitul anului școlar (spre a constitui o imagine de ansamblu și pentru consolidarea cunoștințelor învățate la o disciplină dată). Lecțiile de recapitulare și sistematizare sunt forme de activitate didactică obligatorii pentru oricare profesor care predă specialități agronomice. De aceea ele se prescriu în planul anual de pregătire și în planificările calendaristice semestriale. Socotim necesar să subliniem că lecția de recapitulare și sistematizare nu este
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
recapitulare și sistematizare sunt forme de activitate didactică obligatorii pentru oricare profesor care predă specialități agronomice. De aceea ele se prescriu în planul anual de pregătire și în planificările calendaristice semestriale. Socotim necesar să subliniem că lecția de recapitulare și sistematizare nu este/nu poate fi o lecție de repetare a unor noțiuni învățate de elevi în perioada premergătoare. Din contra, lecția de recapitulare presupune o reluare a ideilor esențiale din cuprinsul unui conținut de învățare bine precizat și asimilat de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cale se pot produce noi generalizări, mai cuprinzătoare decât cele cunoscute de elevi la lecțiile curente, putându-se dezvolta ambele corelații interdisciplinare și, mai ales, corelații cu tematica practică străbătută anterior. Structura tipului de bază al lecției de recapitulare și sistematizare cuprinde următoarele verigi: activități premergătoare, moment organizatoric, conversația interactivă; generalizarea concluziilor; evaluarea comportării elevilor și a clasei; îndrumări suplimentare. VERIGI Activitățile premergătoare constau în anunțarea anticipată (cu 1-2 zile sau chiar cu 1-2 săptămâni) a subiectului lecției de recapitulare; stabilirea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
să se ridice la nivelul celor evidențiați. El poate pune și note, având grijă să folosească întreaga scală de notare; notarea poate cuprinde un număr mare de elevi, putând ajunge până la ¼-½ din efectivul clasei. Variante de lecție de recapitulare și sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe mijloace audiovizuale; lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe referate și coreferate (alcătuite și susținute de elevi); lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe activitatea independentă a elevilor (în acest caz
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
El poate pune și note, având grijă să folosească întreaga scală de notare; notarea poate cuprinde un număr mare de elevi, putând ajunge până la ¼-½ din efectivul clasei. Variante de lecție de recapitulare și sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe mijloace audiovizuale; lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe referate și coreferate (alcătuite și susținute de elevi); lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe activitatea independentă a elevilor (în acest caz, pe lângă planul de recapitulare, se recomandă folosirea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
întreaga scală de notare; notarea poate cuprinde un număr mare de elevi, putând ajunge până la ¼-½ din efectivul clasei. Variante de lecție de recapitulare și sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe mijloace audiovizuale; lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe referate și coreferate (alcătuite și susținute de elevi); lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe activitatea independentă a elevilor (în acest caz, pe lângă planul de recapitulare, se recomandă folosirea unor fișe de lucru cu precizarea algoritmului de învățare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
din efectivul clasei. Variante de lecție de recapitulare și sistematizare pot fi: lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe mijloace audiovizuale; lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe referate și coreferate (alcătuite și susținute de elevi); lecții de recapitulare și sistematizare bazate pe activitatea independentă a elevilor (în acest caz, pe lângă planul de recapitulare, se recomandă folosirea unor fișe de lucru cu precizarea algoritmului de învățare). e. Lecția de verificare și apreciere constituie o formă de activitate didactică care are ca
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
activități premergătoare; moment organizatoric; anunțarea subiectului/subiectelor lecției de verificare și apreciere; realizarea tematicii propuse; încheierea lecției; aprecierea răspunsurilor prin coevaluare; evaluarea pregătirii elevilor. VERIGI Activitățile premergătoare se desfășoară pe parcursul unor lecții anterioare, de regulă lecții de recapitulare și sistematizare, când elevii fac cunoștință cu sisteme coerente de cunoștințe și priceperi-deprinderi; cu acest prilej, li se comunică lecția de evaluare, adică forma lecției, locul de desfășurare, ziua și ora; în cazul când se proiectează folosirea unor procedee noi, neobișnuite pentru
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
A impus prin decrete, declararea unor noi monumente istorice și astfel ocrotirea lor oficială. De aceea, alături de colaboratorii săi, și de întreaga comisie, s-a opus mareșalului Antonescu care hotărâse demolarea Casei Moruzzi, care stătea în calea unor proiecte de sistematizare 35. Totodată, alături de Șt. Balș și Gala Galaction, cu toții membri ai Comisiunii, a sprijinit repararea și restaurarea unor monumente istorice degradate: Casa Filipescu și Palatul Șuțu din București. Alte lucrări au fost inițiate la Bran, Turnu Severin, Timișoara, etc36. În calitate de
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
această epocă și au la bază statute care le conservă privilegiile. Pretutindeni are loc o mișcare de definire juridică, definire care oferă o fizionomie regulată noilor corpuri. Pe această bază, juriștii lucrează: pe de o parte "îmbălsămând mumia feudală" de sistematizări teoretice savante care, deși construcții moarte, vor avea o mare influență asupra spiritului; pe de altă parte, vor trece la elaborarea, lentă desigur, a noțiunii de putere publică, care va servi ca punct de plecare în dezvoltarea statelor moderne. În
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
permițând și elaborarea "dreptului comun" (Common Law)217, au fost determinante. Pe măsură ce problemele regatului au devenit mai complexe, din Consiliul regal se vor desprinde organe specializate administrative, judiciare și legislative: Consiliul privat (restrâns), Tribunalul regal și Parlamentul. Prin organizarea și sistematizarea dreptului comun, regele a putut împiedica baronii să restaureze vechea stare de lucruri. Reacția lor potrivnică a reizbucnit în timpul domniei lui Ioan fără Țară (1199-1216) și Henric al III-lea (1216-1272). Henric al II-lea (1154-1189) și Richard I "Inimă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
334 Ursachi, Mihai / 339 Vasiliu, Codrin Dinu / 352 Vasiliu, Lucian / 356 Zilieru, Horia / 365 Bibliografie generală (selectiv) / 379 Cuvânt-înainte la ediția I Orice intenție de a cartografia întregul teritoriu al poeziei ieșene de astăzi înseamnă, în fond, a opera o sistematizare axiologică care să aibă măcar pretenția obiectivității. Adică a face abstracție de parti pris-urile determinate de prieteniile extraliterare sau de apartenența obligatorie, orice s-ar clama sus și tare, într-o literatură ca a noastră, în care dacă nu ai
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Sfidând ambiguitatea personajului Parizienei, am dorit să ordonam un material haotic și rebel, să relevam un set coerent de poziții și principii, sustrăgând-o accepțiilor comune. Propunem primul proiect de sistematizare a Parizienei ca personaj literar, care vrea să identifice, să normeze, să califice și să clasifice un fenomen original al civilizației și literaturii franceze. Ipotezele teoretico-metodologice ale lucrării, abordate că repere teoretice, sunt următoarele: • elaborarea conceptului euristic global al lucrării
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai literală); o plagiatul (formă mai puțin explicită, împrumut nedeclarat, totuși literal); o aluzia (forma cea mai puțin explicită și cea mai puțin literală).39 Același instrument de analiză, cu două fațete, este utilizat într-o altă încercare izbutită de sistematizare a domeniului intertextual 40 : o citatul este o formă literală și explicită; o plagiatul este o formă literală și nonexpli cită; o referința este o formă nonliterală și explicită; o aluzia este o formă nonliterală și nonexpli cită. Criteriul explicitării
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
iar din același zbucium să se nască un text prozastic și unul poetic, în momente diferite. Coincidența motivică înregistrată într-o succesiune de manifestări nu răspunde relației cauză-efect. Textele traduse de Eminescu (ceea ce înseamnă tălmăcire dintr-o limbă în alta, sistematizare prin conspect sau chiar o translație neformalizată, prin simpla lectură și înțelegere) pot ilustra, însă, un raport de determinare, mai mult sau mai puțin vizibilă. Filiația presupune descendență și rotunjire stilistică dinspre idee spre manuscris, variante, apoi text final (publicat
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și se neutralizează.] (Antologia "Tel Quel" : 1980, 252). 14 Laurent Jenny "La stratégie de la forme", Poétique, no. 27/1976, Paris : Éditions du Seuil, pp. 257-281. 15 Lucien Dällenbach "Intertexte et autotexte", Poétique, nr. cit., pp. 282-296. Pentru finalități care urmăresc sistematizarea eforturilor științifice de limpezire noțională a intertextualității, articolele semnate de Laurent Jenny și de Lucien Dällenbach vor fi citate în capitolul "Câteva delimitări taxinomice" (infra). 16 André Topia "Contrepoints joyciens", Poétique, nr. cit., pp. 351-371. 17 Leyla Perrone-Moisés "L'intertextualité
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sociale pe măsură? Este principala interogație În jurul căreia se organizează și se structurează lucrările cuprinse În acest volum, care descriu mai degrabă „preumblări” filosofico-morale printre problemele considerate semnificative ce marchează acest Început de secol și mileniu, decât să se pretindă sistematizări teoretice deosebit de savante. Mai mult, caracterul peripatetic al conținutului volumului este accentuat și de faptul că o parte semnificativă a gândurilor cuprinse aici sunt rezultatul unor comunicări științifice la conferințe naționale și internaționale ce mi-au purtat pașii de la Suceava
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
sau/și colectivităților - pentru ca, pe această bază, să prefigureze lumea ideală a „ceea ce trebuie să fie”. Ritmurile extrem de ridicate ale schimbării, caracteristice societății informaționale bazată pe cunoaștere, impun eticii și asumarea unei noi funcții: normativă și persuasivă, ca expresie a sistematizării experienței morale a umanității, etica trebuie să-și exercite și o vocație prospectivă. Conceptul de etică prospectivă se referă astfel la o nouă dimensiune a discursului teoretic moral de a nu se mai mulțumi I. Provocări etice În societatea bazată
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
a regulilor de bază a practicării afacerilor.” Din această perspectivă, etica În afaceri, evoluează de la o critică a lipsei de corectitudine și a iresponsabilității lumii afacerilor, capabilă de orice pentru a-și atinge scopul, maximizarea profilului cu orice preț, la sistematizarea acelor reguli, valori și principii, care pot și trebuie să descrie o activitate onorabilă și indispensabilă societății omenești. Cu toate acestea, nici astăzi, etica În afaceri pretutindeni afirmată În Întreprinderi, nu are un nume bun. Aceasta, pentru că „etica afacerilor nu
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
anticipate. Imposibilitatea de a stăpâni În totalitate consecințele acțiunilor noastre Întreprinzătoare impune o singură atitudine responsabilă: prudența, care nu este independentă de ideea de normă morală. Așadar, o preocupare importantă a eticii În relațiile de afaceri trebuie să fie și sistematizarea și impunerea (prin persuasiuneă a unor reguli și norme morale care indică faptul că În afaceri există limite, există frontiere ce nu trebuie a fi depășite. Etica În afaceri poate potența formarea omului de afaceri ca ființă morală, făcând apel
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
cu interesul particular. Acesta este contextul spiritual de care este legată etica afacerilor, atât după apariție, dar și În prezent. Astfel, etica afacerilor reunește vocația universală a oricărei etici autentice - prin preocuparea pentru rigoarea principiilor și a interesului manifestat pentru sistematizarea valorilor și a normelor morale - cu flexibilitatea pragmatică. Rezultatul este o „etică inteligentă și aplicată”, interesată În a prescrie căi prin care omul să obțină rezultate pozitive mai mult decât a rămâne În stadiul intențiilor pure, o etică „mai mult
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
reprezintă, fără doar și poate, dimensiunea fundamentală a educației omului Începutului de mileniu trei. Tocmai din această cauză, procesul instructiveducativ instituționalizat acordă o importanță deosebită transmiterii tinerei generații a celor mai noi cunoștințe științifice și, mai ales, a selectării și sistematizării celor mai semnificative cuceriri ale gândirii științifico-tehnice. În egală măsură, educația științifică contribuie decisiv la formarea individului În spiritul respectului față de adevăr, Îi dezvoltă gândirea creatoare, Îi conferă Încredere În propriile forțe și În capacitatea sa de a se integra
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]