8,992 matches
-
acum drept ceva firesc, drept excentricități recunoscute ale unui star al fotbalului american de colegiu, ale unui actor isteț și redactor al publicației The St. Regis’ Tattler. rămânea uimit constatând că băiețași impresionabili Îi maimuțăreau tocmai orgoliile socotite nu demult slăbiciuni penibile. După Încheierea sezonului fotbalistic, Amory a alunecat Într-o stare de mulțumire visătoare. În seara petrecerii dansante ce anunța vacanța, o ștersese englezește de la bal și se culcase devreme, pentru plăcerea de a auzi cum muzica viorilor se revarsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
marmurei În lumina stelelor, sprâncene subțiri și ochi strălucitori, verzi ca smaraldele În lumina orbitoare. Era o vrăjitoare de vreo nouăsprezece ani, a socotit el, ageră și visătoare și cu linia albă, grăitoare, de deasupra buzei superioare, care era o slăbiciune și o Încântare. S-a lăsat cu un geamăt pe spate, pe peretele de fân. - Acum m-ai văzut, a zis ea calmă, și presupun că vei spune că ochii mei verzi ți-au ars sufletul. - Ce culoare are părul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
prejudecăți, nefericire și monotonie. Dar În adâncul inimii sale pline de amărăciune se Întreba dacă de fapt era mai rău decât omul acela sau decât celălalt. Știa că, În ultimă instanță, putea să ajungă la constatarea sofisticată că propria-i slăbiciune nu era decât produsul Împrejurărilor și al mediului; că adesea, când se enerva pe sine fiindcă era egoist, ceva Îi șoptea liniștitor: „Nu. Geniu“. Tocmai asta era o manifestare a fricii, acea voce ce-i șoptea că nu putea fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
scandal, tipărite pe hârtie ieftină. - Bine. Continuă. - Deci, prima mea supoziție este că, datorită unui amestec de Împrejurări, dintre care familia este cea mai importantă, există două feluri de creiere. Unul ia natura umană așa cum este, se folosește de timiditatea, slăbiciunea și forța ei pentru a-și atinge propriile scopuri. Opus acestuia este omul care, fiind spiritualicește neînsurat, caută Întruna sisteme noi care să controleze sau să contracareze natura umană. E o problemă mai grea. Nu viața e complicată, ci lupta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
a luptat adesea cu soțul ei. Acest soț este soldat și, ca atare, un grobian care preferă filmele comerciale ieftine. Dacă n‑ar fi așa de grosolan, n‑ar fi fost în stare să ucidă. Avea nevoie de grosolănia asta. Slăbiciunea ar fi fost neavenită, ar fi contrazis imaginea acestei meserii. Mama are încă în fața ochilor gura lui căscată la comedia cu Heinz Rühmann. Acest film preferat, favoritul absolut în materie de filme, e Crușon flambat. L‑a văzut de mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
pe de altă parte, sunt supuși regulilor, căci altfel ar însemna să fie toți împotriva tuturor, adică să domnească anarhia. Asta o spune mama lui Rainer tatălui lui Rainer, și tatăl lui Rainer, mamei lui Rainer. Rainer, dimpotrivă, are o slăbiciune pentru anarhie tocmai pentru că știe care sunt regulile conviețuirii reglementate și, ca atare, le disprețuiește. Trebuie să distrugi totul, după care nu mai ai voie să construiești nimic. Gheara lui Rainer a și țâșnit către Sophie, cu intenția de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
un alpinist temerar, voi putea să mă aventurez și pe potecile nemarcate, de unde voi culege adesea câte o floare de colț. Rainer evită natura oriunde s‑ar afla și, pe cât posibil, evită ora de sport pe motiv de boală sau slăbiciune. Tatăl lui nu trebuie să știe nimic despre asta, mămica îi scrie scutirea. Sophie spune că, din păcate, natura aflată pe domeniul public e devastată de hârtii și de alte gunoaie și mai rele, ori de câte ori omul de rând, care‑i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
n‑are nicio vină. Dar fie. Grăbește‑te, trebuie să prindem autobuzul. Bine. Hai s‑o fac. Slavă Domnului, am luat leucoplast la mine. Sigur o să mă gândesc în timpul ăsta la Tertschi, iapa mea preferată. Și ea e un animal. Slăbiciunea nu ne va fi de folos pe viitor, Sophie, doar știi asta. Sophie scoate pisica din fundul sacului; animalul se zbate, pufnește, miaună și‑și înfige imediat ghearele în mâna Sophiei, încât acesteia îi dă sângele. Au! Nu puteați să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
altfel, nici nu‑mi pasă (ceea ce bineînțeles că nu‑i adevărat). Hans știe că o femeie care ia apărarea unui bărbat în fața altora dă adesea impresia că o face împotriva voinței sale, numai că asta e mai tare decât voința. Slăbiciunea învinge duritatea. Impresia pe care o lasă Sophie te duce cu gândul la orice altceva în afară de conflicte interioare; își comandă o cola cu rom. Pentru gemeni e prea scump, așa că întorc capul când vine chelnerul, dar el e deja obișnuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
are nevoie de ea ca să‑l inspire. Tocmai s‑a împotmolit la pasajul unde moartea acoperă fața copilului mort din lac cu o beretă de marinar. Imaginea amintește vag de Trakl. Rainer mizează acum pe brutalitate; încercând să‑și ascundă slăbiciunea pe care o are față de Sophie, îi poruncește să se așeze pe propriul gazon. De fapt, ea ar fi trebuit să‑i spună lui asta, în mod normal proprietarul este cel care invită. Cu toate astea, ea se așează. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
o parte a acestui tineret, din păcate cea mai proastă, partea în care uzura materialului este foarte vizibilă. Se îndreaptă spre Dumnezeu, dar o face în silă, deși tocmai el a fost cel mai tare chemat, fiindcă Dumnezeu îi cunoaște slăbiciunea și dezgustul, de aceea îl strigă cu un glas deosebit de puternic: Rainer! Rainer! Iar el vomită de îndată pe dalele de piatră. Dacă ar frecventa liceul select al piariștilor, ar crește cu siguranță în ochii lui Dumnezeu, dar părinții lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
să vorbești de exil când trăiești În Japonia? A te exila Înseamnă a renunța la țara ta și a simți un fel de datorie față de ea, un anume dor de casă. Eu cred că tocmai faptul că nu am această slăbiciune Îmi dă puterea de a-mi vedea de viața mea aici, În Tokyo. Mă Întrebam de la cine copiase discursul pe care mi-l servea. — Așadar, ce fel de muncă ți-ar plăcea să faci? — Nu e vorba de ce fel de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
hotel, a Început să-mi povestească noutățile cu care venise, am simțit iar ceața, de data asta mult mai rece, plutind În aer. — M-am Întâlnit cu ea, mi-a spus bărbatul; avea un aer extrem de obosit. Lăsa impresia unei slăbiciuni a Întregii sale ființe, a unei epuizări nu doar fizice, ci și psihice, de parcă Întregul lui organism emitea un semnal: Odihnește-te! — E o femeie așa cum mi-am imaginat, a Început el să povestească cu ochii strălucindu-i, dar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
dar mă gândesc că dinamismul lui Îi deschidea anumite oportunități În viață care se Împleteau armonios, conducând la o anumită desfășurare logică a evenimentelor. Înțelepciunea lui, acea filosofie de viață, o datora oboselii, Întrucât era evidentă doar În perioadele de slăbiciune. Mă Întreb dacă nu cumva cei care Își dedică Întreaga viață religiei nu sunt și ei niște oameni obosiți. Imaginea de om plin de vitalitate pe care și-o impusese despre sine Îl făcea să se disprețuiască cu Îndârjire de Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
nu contează cui. E un tip foarte sigur pe el, cu o mândrie ieșită din comun, de aceea Îi e rușine de mine, pentru că-i cunosc toate punctele vulnerabile. În realitate e un bărbat foarte slab. De fapt, toți avem slăbiciunile noastre, dar În fața altora Încercăm să le ascundem, facem pe vitejii, nu-i așa? În cazul lui, Încerca să facă impresie bună mai ales femeilor, pentru că e obsedat sexual... Cum Îi mai merge? Ce face În Bowery? Spune-mi ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
te-ai fi putut aștepta să găsești încăperi pline cu bănci, nu cu butoaie de bere. Ne-am oprit lângă o gheretă în formă de cort. — Poliția! urlă Becker la paznicul de noapte, care părea să aibă el însuși o slăbiciune pentru bere. Stomacul lui era atât de mare că mă îndoiesc că el ar fi putut să ajungă la buzunarele de la salopetă, chiar dacă ar fi vrut. — Unde țineți butoaiele vechi? — Poftim? Vă referiți la butoaiele goale? — Nu chiar. Mă refer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
se obține atunci când ești condus doar de o gândire neafectată de contradicții. Sufletul trebuie să evite tensiunile multiple și confruntările între mai multe motivații. Atunci când este supus legii războaielor interioare, psihicul se șubrezește, iar trupul suportă consecințele, de unde stări de slăbiciune, dureri, suferințe și tulburări. Material și muritor ca și trupul, sufletul trebuie îngrijit, doftoricit, calmat. La acest suflet, modalitate subtilă și atomică a cărnii, ne este posibil să ajungem prin limbaj, prin verb, prin cuvânt, prin voce. în mod extravagant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
le deschide ochii tuturor celor care cred că vor obține plăcerea lăsându-se în seama dorințelor când, de fapt, el înseamnă în primul și în primul rând stăpânirea dorințelor, dominarea, conducerea lor. Hedonismul obligă la forță și nu tolerează nicio slăbiciune. Corpusul cinic rămâne incert. Dispunem de o mână de fragmente care permit niște concluzii asupra subiectului. Abia niște conjecturi, niște ipoteze, niște supoziții. Un text ciudat al lui Diogene Laerțiu - îndepărtat fără nicio explicație de critica universitară cu un simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
fi. Compararea anumitor texte permite o mai bună înțelegere a funcționării interioare a gândirii cinice. Sigur, Antistene asimilează plăcerea cu răul suveran, el ne îndeamnă să ne ferim de toate plăcerile, oricare ar fi ele, și stigmatizează voluptatea identificată cu slăbiciunea. Numai că, în același timp, frecventează bordelul și se justifică spunând că, atunci când simte nevoia de plăcere sexuală, rezolvă problema cu prima femeie pe care o întâlnește acolo - spre marea mulțumire a celor urâte și dizgrațioase, de regulă neglijate... Juxtapunerea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
și pioșenia ca pe niște ocazii de a-și asigura o dominație asupra trupurilor și a sufletelor, pentru ca mai apoi să exercite o reală și redutabilă putere politică. Oamenii îi creează pe zei după chipul lor ipostaziat. Plecând de la propriile slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
slăbiciuni, ei structurează niște forțe în care se încred după aceea, spre marea lor nefericire. Din defectele lor, ei fac calități: neputincioși, limitați în timp și în spațiu, incapabili să știe totul, suspendați în mod ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ridicol între două neanturi, pradă slăbiciunilor lor, supuși unei mulțimi de obligații și de necesități, mici, meschini, împotmoliți în mizerie, oamenii învestesc divinitatea cu calități inverse: puternică, eternă, omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
cu Moréas, chiar sufletul acestui farmec și al acestui mister, insesizabil ca o rază de soare, tot ceea ce a fost antica Eladă, vine să viziteze plaiurile Franței, poate pentru ca să rămâie. PROZE DIVERSE OMAGIU LUI E. LOVINESCU Valah prin origini și slăbiciuni folclorice, cunosc altfel decât prin Sadoveanu farmecul dulcii naturi moldovene. Cămările de miracol ale copilăriei nu se închiseseră bine, ochii prelungeau încrezători, pe lujerul tânăr, mișcarea de împlinire vegetală, când soarta de judecător nomad, fără cuscriri ilustre, a lui tată
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Aces-te prietenii îl determină matematicește atâta, încît după moartea lui Minkowsky (întîmplată în 1910), Hilbert pier-de interesul pentru matematicele heuristice, se adâncește în scrutarea fundamentelor, pentru a părăsi curând cercetarea însăși. Atingem aici defectul acestei structuri particulare, care face și slăbiciunea și originalitatea ei: imposibilitatea de a se interesa la un conținut oarecare, fără un imbold exterior. * E sigur că Hilbert a fost un mare matematician. Dar felul lui de a fi mare e puțin special. Hilbert nu are nimic din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sistem complet de cunoștințe capabil să formeze omul, bazat însă pe matematică? Sunt convins, că da. Ba chiar, cum știți, între două spirite din toate punctele de vedere asemenea cel care are la partea lui geometria va triumfa totdeauna. Singura slăbiciune a unei atari judecăți este că o făcea un geometru. Totuși cunosc un exemplu care ilustrează afirmația lui Pascal. Luați scrisorile lui Ion Ghica întretăiate ici și colo de răspunsurile lui Alecsandri. Iată două spirite în condițiuni comparabile. Aparțin aceleiași
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]