2,094 matches
-
fi ca niște flori, din care boarea-mprăștie polenul. (Frumoase mâini) (Blaga, 2010 : 29) [...] vous serez comme des fleurs dont la brise répand le pollen. (Belles mains) (Miclău, 1978 : 151) [...] mi-am zgâriat stăruitor în scoarță unui arbor numele cu slove mici, stângace și subțiri. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) [...] j'ai gratté soigneusement dans l'écorce d'un arbre mon nom avec de petites lettres, gauches et minces. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) [...] de ți-aș strigă în zare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
fleurs grandes outre-mesure " (Résurrection quotidienne) (Pop-Curșeu, 2003 : 63) ; " des fleurs à la taille irréelle " (Résurrection de chaque jour) (Loubière, 2003 : 33). L'adjectif " uriaș " (" énorme ") indique, lui aussi, le sentiment de l'illimité. Îl se prête à la traduction littérale : " slovele-au crescut din cale-afară uriașe " " leș lettres avaient grandi énormes " (Cresc amintirile/Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) ; " slove-adânci și uriașe " " lettres profondes et énormes " (Cresc amintirile/Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167). 2. Traduction des titres Cette section a
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
probabil, a și debutat cu versuri, în 1932), la „Adevărul literar și artistic”, „Cele trei Crișuri”, „Viața Basarabiei”, „Bugeacul”, „Poetul”. A publicat cărțile de versuri Simfonia amurgului (1937), Petale de crizanteme (1937), Cartea ultimelor vise și Picături de tristețe (1940), Slove de jar (1941), Flori albastre (1942). Nostalgică și meditativă, lirica vădește urme ale simbolismului, transpuse în peisaje de sugestie locală. Influența lecturilor bogate transpare în metaforismul abundent și, uneori, căutat. Versurile scrise în franceză au fost adunate în trei plachete
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
DOLENGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
învrăjbirea de clasă spiritul de frondă. A debutat cu un sonet în „Acțiunea română” (Iași, 1917). A mai colaborat la „Ramuri”, „Gândul nostru”, „Adevărul literar și artistic”, „Datina”, „Actualitatea”, „Bilete de papagal”, „Familia”, „Fulgerul”, „Presa”, „Gorjanul”, „Jurnalul”, „Meridian”, „Gând și slovă oltenească”, „Tribuna Olteniei”, „Oltenia muncitoare”, unde a fost redactor, și la multe altele. A înființat, la Craiova, publicațiile „Garda” (1928-1931), „Strigătul oltean” (1929), „Condeiul” (1938-1942) și a contribuit la apariția cotidianului „Înainte” (1944). Împreună cu Paul Constant editează la Sibiu, între
CONSTANT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286363_a_287692]
-
tragic, a românilor - descendenți autentici ai „râmlenilor” -, a căror glorie și vrednicie de odinioară ar contrasta însă cu ignoranța neamului („încungiurat de norul neștiinții”) de pe un teritoriu altădată independent și unitar. Alte câteva texte, cu folos didactic (Pravila, după rândul slovelor de la buchi sau Cartea de religia și obiceiurilor turcilor, ieșite de sub teasc sau nu), rămân să circule în epocă, atribuite, de asemenea, lui C. SCRIERI: Despre articulușurile ceale de price, îngr. Laura Stanciu și Alin-Mihai Gherman, introd. Laura Stanciu, pref.
COTORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286450_a_287779]
-
BASARABIA, cotidian care a apărut la Chișinău și București (duplex) între 23 iulie 1941 și 6 mai 1944. Ziarul nu conține o casetă redacțională. Pe lângă materialul informativ specific unui cotidian, B. supune atenției cititorilor și rubricile „Duh și slovă” și „Pagina literară”. În numărul 218, este anunțată lansarea suplimentului literar „Basarabia literară”. După acest număr, „Pagina literară” din cotidian a fost suspendată, menținându-se doar rubrica „Duh și slovă”, cu o orientare net tradiționalistă. B. a beneficiat de numeroase
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
unui cotidian, B. supune atenției cititorilor și rubricile „Duh și slovă” și „Pagina literară”. În numărul 218, este anunțată lansarea suplimentului literar „Basarabia literară”. După acest număr, „Pagina literară” din cotidian a fost suspendată, menținându-se doar rubrica „Duh și slovă”, cu o orientare net tradiționalistă. B. a beneficiat de numeroase colaborări ale unor personalități literare din întreaga țară. Poeziile publicate în ziar au fost semnate cel mai adesea de Octav Sargețiu, I. Buzdugan, O. Crușevan, Al. Negură, Sergiu Matei Nica
BASARABIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285663_a_286992]
-
Convorbiri literare”, „Ecoul Capitalei”, unde a fost secretar de redacție, iar în 1931 - director, împreună cu G. Gheorghiu, „Vremea nouă”, la care, în primul număr, din 1932, figura ca prim-redactor, „Ramuri”, „Presa nouă”, în redacția căreia a lucrat, „Gând și slovă oltenească” și multe altele. Numeroase poeme au fost strânse în plachetele Frumoasele (1927), 13 poezii (1939) și în volumul Versuri (1934). Fără să fie un profesionist al ziaristicii, B. practică, în articolele pe teme la ordinea zilei, o gazetărie de
BASSARABEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285669_a_286998]
-
fost văzut pe mine și m-ai iubit. SAS Bogdano! BOGDANA Mai crezi c-a nostră soarte va merge două căi? Trăit-am împreună ș-astfel o să murim, Pașii ce tu în viață făcutu-i-ai spre mine Rămas-au slove roșii în cartea vieții tale; Nedezlipită-acuma rămân de-a ta ființă A mele rădăcine viața ți-o-mpresoară {EminescuOpVIII 72} Cum vâscul rădăcina ș-o pune în stejar... De te iubesc, jupîne, ce-ți pasă ție oare? Și nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de condei A mânii aceștia, putea să fie-n locu-mi! Pe-un negru muc de pană să fie pus norocu-mi? Acuma însă mucul puternic de condei Prin mîna-mi de aramă va trece mai întîi Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod Frumos în nume mândru în... [Io, ] Sas Voievod. Pe mâna mea acuma e dat Bogdan... e colo, Nimica nu mai este al tău de-acum încolo. [DRAGUL] N-auzi nimic?... [SAS] Nu, n-aud (încet) Bogdan... c-un
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țărei"... M-ai fost văzut pe mine... și m-ai iubit, păgâne. Nu crede-a noastă soarte că poate-avea căi două, Trăit-am împreună ș-astfel o să murim. Pașii ce tu în viață făcutu-i-ai la patu-mi Rămas-au slove roșii în cartea vieții tale, Nedezlipită sânt eu de măduva-ți din oase, {EminescuOpVIII 134} A mele rădăcine viața-ți o mănâncă Cum vâscul rădăcina și-o bagă în stejar. De te iubesc eu, Mihnea?... Ce-ți pasă oare ție
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Și-un vârf așa subțire, să-l scoți din piatră seacă. Vrei bani? Ia din cămara domnească câți vrei. Pleacă. Mărite Iuga, unul puternic de condei Pin mîna-mi de aramă va trece mai întăi. Și eu știu scrie, Doamne, știu slovele să-nnod, Frumos să scriu un nume: pe Mihnea Voievod. {EminescuOpVIII 137} Dar cine-i Mihnea oare, se-ntreabă toți - se miră. Nu știți voi cine-i Mihnea? Povestea nu-l înșiră Prin cuiele bătute în grinzile Sucevii... Dar ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Iar bătrînețea-mi tristă e-o palidă pustie. Cu ce durere însă citește-un om din lume O carte veche, pie, fără an, fără nume, Scrisă pe a ei margini de-a pustnicului mână C-o minte mai senină, c-o slovă mai bătrână. Cu evlavia-aceea voi trebui negreșit Să ascultați învățu-mi de anii-mi limpezit. Și eu-s o carte veche ce Dumnezeu a scris, De Ștefan tâlcuită cum el m-a înțeles Când, ca un soare mândru cu inima de jar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
văzut piciorul mai sus decât capul. (Trîmbiți. TIMON intră cu alai, UN SERVITOR al lui VENTIDIUS vorbește cu dînsul) TIMON Spui că-i arestat? SERVITORUL Da, domnule, și cinci talanți e datoria lui, averea foarte scurtă, creditorii foarte-asupritori; dorește-o slovă scrisă la cei cari l-au închis; daca-i va lipsi cuvântul d-tale i se-ncheie nădejdea. {EminescuOpVIII 481} TIMON O nobile Ventidius! Bine! Eu nu sunt de soiul acelora de-a mă scutura de amicii mei tocmai [cînd
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Ciubăr Credea în solomonii, Pe dânsa el o avea De dragoman credincios între dracul și între el... Dar eată că au văzut Pe a ei scumpă brățea Un baer [= talisman] de matostat Cu multe scrijălituri Ce foarte se potrivia Cu slova ce au fost scris împăratul Solomon în Solomonia sa Pre care carte cetia Pre adesea Domnul Ciubăr (131, p. 68). Am avansat ipoteza că legendele talmudice referitoare la „pecetea lui Solomon” au generat sau, cel puțin, au influențat motivul „peatra
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
generat/influențat și de motivul „Cartea lui Solomon” (Solomonia). La jumătatea secolului al XIX- lea, pentru ardeleanul Paul Vasici, „Cartea Șolomonia este o peatră [din posesia șolomonarilor - n. A.O.]... și cele ce se cuprind într-însa sunt numai din nouă slove alcătuite” (99), în timp ce pentru moldoveanul Costache Stamati, „Solomonia” este o „carte de vrăji și de preziceri, un fel de carte de zodii, atribuită împăratului Solomon” (28, p. 103), dar care este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
nouă slove alcătuite” (99), în timp ce pentru moldoveanul Costache Stamati, „Solomonia” este o „carte de vrăji și de preziceri, un fel de carte de zodii, atribuită împăratului Solomon” (28, p. 103), dar care este înrudită cu „baerul [= talismanul] de matostat” cu slove „scrijălite”, folosit la „solomonii” (131, p. 68). Cred că aceste două motive alogene („Pecetea lui Solomon” și „Cartea lui Solomon”) s-au suprapus în tradiția românească, gene- rând motivul „Cartea/piatra solomonarilor”. Rămâne de văzut care este istoria motivului „Cartea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
băieții din băcănii și ateliere de meseriași părăsiră pacinica lor ocupație, pentru a se boieri în notari comunali, învățători rurali, arhivari, paraarhivari - o generație nenumărată de logofeți fără învățătură și fără seriozitate morală, cari nu știau decât a scârțâi două slove pe hârtie, deveni elementul domnitor în România și pepiniera actualilor roșii. Astăzi există, după calculele ingenioase ale d-lui A. V. Millu, aproape patruzeci de mii - o armată mai mare decât cea permanentă - de asemenea logofeți din cari mulți au
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
-o nimeni ca atare. Nu libertarea materială s-a cerut, nu libertatea muncii, ci libertatea ignoranței de-a acapara funcțiile publice. Bugetul nostru este piața în care se vând scump cele patru clase primare, ce, în locul unei meserii onorabile, scârție slove negre pe hârtie albă. Clasa aceasta a feneanților avizată la buget e nenorocirea noastră socială. "Națiunea" va concede că tot ce e deasupra în societatea română e o pătură nenumărată de mijlocitori, nu de producători. Nici prefecți, nici subprefecți, nici
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-au existat deloc, asupra unor școli cari n-au fost nicicând deschise. Aversiunea țăranului în contra școalei e asemenea esplicabilă. El vede zilnic că această școală nu-i produce decât dușmani și esploatatori. Abia unul a ajuns a înșira două slove pe hârtie și aspiră a se face sau notar sau ajutor de notar sau arhivar în comună. Boala funcționarismului a intrat din nefericire și în sate; o sumă de oameni fără știință de carte și corupți de administrația noastră imorală
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
universală, pare a fi acea curioasă instituție care vrea să monopolizeze totul și să ia oamenilor orice motiv de mișcare și de muncă, dând fiecărui absolvent a patru clase primare cîte-o țâță a bugetului ca răsplată pentru perpetua înșirare de slove negre pe hârtie albă. Pentru a realiza pe deplin acest ideal vrea revizuirea Constituției și legii electorale, iar, pentru a face presiune asupra alegătorilor, ministrul prezident se coboară însuși la rolul de agitator, de unde ne fericește cu cele mai curioase
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
coprinză pe acest?, ba încă, deși avem în limba noastră vreo vorbă împrumutată de la greci care să aibă în sine pe?, rumânii nu-l citesc decât ca pe t sau, cari voiesc să se pocească, aceia-l citesc ft... Această slovă sau glăsuire? este născută în brațele căldurii și moliciunii Asiei și Africei, unde oamenii vorbesc din gât mai mult și din vârful limbii cei lățite de căldură. De acolo au venit și grecii în Grecia și de-acolo au și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Charles Laugier, A. a debutat, în 1927, în „Arhivele Olteniei”. Ajunge a fi cunoscut de scriitorii craioveni C. D. Fortunescu, C. Șaban-Făgețel, Eugen Constant, C. S. Nicolăescu-Plopșor, care îl vor publica în revistele conduse de ei: „Ramuri”, „Condeiul”, „Gând și slovă oltenească”. Pagini numeroase risipește în publicațiile provinciei sale: „Datina” (Turnu Severin), „Vatra”, „Conștiința națională”, „Renașterea”, „Tribuna Olteniei”, și în câteva din capitală: „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar”, „Revista Fundațiilor Regale” ș.a. Studiile etnofolclorice ale lui A., grupate în seria
AL LUPULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285208_a_286537]