2,320 matches
-
prin numeroasele piramide financiare existente în Letonia în acel moment. De fapt, era vorba de o listă numită "justiție-partidul care apără victimele excrocheriei". Succesul social-democraților la alegerile din 1998 este o manifestare a clivajului socio-economic. După fuziunea lor, Partidul Muncitorilor Social-democrați Letoni și Partidul Social-Democrat Leton au format Noua Uniune Latvijas Sociăl demokrătu Apvienība (LSDA). Fuziunea a functionat și ei au obținut 14 locuri în parlament pentru prima dată după independență. În campania lor, social-democrații au promis să creeze noi locuri
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
existente în Letonia în acel moment. De fapt, era vorba de o listă numită "justiție-partidul care apără victimele excrocheriei". Succesul social-democraților la alegerile din 1998 este o manifestare a clivajului socio-economic. După fuziunea lor, Partidul Muncitorilor Social-democrați Letoni și Partidul Social-Democrat Leton au format Noua Uniune Latvijas Sociăl demokrătu Apvienība (LSDA). Fuziunea a functionat și ei au obținut 14 locuri în parlament pentru prima dată după independență. În campania lor, social-democrații au promis să creeze noi locuri de muncă, să stabilească
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Studiile sociologice de după alegerea celei de-a șaptea Saeima au arătat că mulți dintre alegători se gândiseră că partidul le va apăra interesele atacând problemele economice și reducând diferențele sociale 14. Totuși, diverși factori economici și psihologici au împiedicat partidele social-democrate de a-și atinge obiectivele. "Sărăcia" nu este doar o condiție economică care poate fi descrisă în mod obiectiv, ea este de asemenea în mod larg o evoluție subiectivă pe care oamenii o pot aplica lor înșiși. În Letonia, există
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
1990, doar 3,2% din populația lituană adultă afirmă că era membru activ sau pasiv al unui partid 15. Doar trei partide au mai mult de 10 000 de membri (figura 7): Uniunea Națională, Partidul Democrat al Muncii (devenit Partidul Social-Democrat) și Partidul Creștin-Democrat. Partidul Democrat al Muncii a moștenit cea mai mare parte a membrilor săi de la Partidul Comunist Lituanian, care aveau în jur de 200 000 de membri în 198916. În același fel, conservatorii lituanieni au moștenit organizația Sajūdis
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
blocuri sindicale cu origini și orientări ideologice diferite. Confederația Sindicatelor Lituaniene e cea mai mare organizație sindicală, având în jur de 120 000 de membrii (vezi tabelul 1), fiind succesoarea directă a sindicatelor sovietice și menținând legături strânse cu Partidul Social-Democrat (vechiul LDDP). Al doilea bloc important e sindicatul lituanian Solidaritatea (vechiul Sindicat al Muncitorilor Lituanieni), fondat în 1989 ca filială a mișcării Sajūdis. Acesta numără cam 52 000 membri și chiar dacă după 1990 s-a depărtat de Sajūdis și a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
rămân deci ambigue. Anexa 1. Acronimele și numele partidelor lituaniene TS(LK) Uniunea Națională (conservatorii lituanieni)*/Tėvynės sajunga (Lietuvos konservatoriai) LDDP Partidul Democrat al Muncii Lituanian/Lietuvos demokratiné darbo partija LKDP Partidul Creștin-Democrat Lituanian**/Lietuvos krikščioniu demokratu partija LSDP Partidul Social-Democrat Lituanian/Lietuvos socialdemokratu partija LCS Uniunea Lituaniană de Centru***/Lietuvos centro sajunga LLS Uniunea Liberală Lituaniană***/Lietuvos liberalu sajunga NS Noua Uniune (social-liberalii)/Naujoji sajunga (socialliberalai) *La ultimul congres, Uniunea Națională (conservatorii lituanieni) a fuzionat cu Uniunea Prizonierilor și Deportaților
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ocupant. Prezența militară sovietică, presiunile și imixtiunile autorităților ocupante au fost cauzele principale ale instaurării comunismului în România; există însă și cauze secundare, numeroase și agravante; neputința partidelor "istorice" de a constitui o opoziție coerentă și credibilă, precaritatea organizării politice social-democrate, numărul mare de oameni politici "burghezii" dispuși să accepte "tovarășul de drum", ralierea din ce în ce mai masivă a intelectualilor (care a culminat în 1948), incapacitatea de reacție (dacă nu chiar indiferența) maselor față de miza politică a epocii 15. La acestea se adaugă
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
13111 0,12 0,09 0 0 2363 1730 0,02 0,02 0 0 Partidul unității naționale române 200 CD S 839586 890410 7,72 8,12 30 14 533348 518962 4,36 4,22 18 7 Partidul unității social-democrate 201 CD S 50853 52638 0,47 0,48 0 0 Partidul uniunea creștin ortodoxă CD S 17521 7324 0,13 0,05 0 0 Partidul uniunea populară pentru dreptate CD S 3506 5747 0,03 0,05 0 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
46129 54634 0,38 0,50 0 0 Partidul viitorul democrat al patriei CD S 2091 1008 0,02 0,01 0 0 4355 4249 0,04 0,04 0 0 Partidul voința poporului CD 2758 0,02 0 Polul social-democrat din România 202 CD S 3968464 4040212 36,61 37,09 155 65 Solidaritatea național democrată CD S 79207 97711 0,73 0,89 0 0 Uniunea armenilor din România CD 399 0 1 7145 0,07 1 11543 0
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Naționale. Pentru această primă perioadă de după 1989, vezi M.E. Fischer, "România: the Anguish of Postcommunist Politics", in Id. (ed.), Establishing Democracies, WestviewPress, Boulder, Colorado, 1996, pp. 178-212. 7 M. Dogan, Analiza statistică a "democrației parlamentare" din România, București, Editura Partidului Social-Democrat, 1946 și M. DOGAN, "România, 1919-1938", in M. Weiner & E. Özbudun (ed.), Competitive Elections in Developing Countries, Duke University Press, 1987, pp. 369-389. Vezi de asemenea cartea noastră C. Preda, România postcomunistă și România interbelică, Meridiane, București, 2002, pp. 104-114
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
și 2000). 32 Este vorba, pentru 1990, 1992, și 1996, de Partidul Democrației Agrare din România și de Mișcarea Ecologistă Română. Primul s-a dizolvat, o parte în Partidul Noua Românie (în 14 martie 1998) și cealaltă parte în Partidul Social-Democrat Român (în 27 ianuarie 2000), în timp ce MER a fuzionat cu Federația Ecologistă a României (în 26 septembrie 1998). 33 Calculul e făcut pentru partidele și uniunile participante, singure sau în alianță (cartel, coaliție), la alegerile pentru Camera de Deputați. Am
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ca dispariția acestor actori și creearea unuia nou. 34 Partidul Național Liberal, Uniunea Liberală Brătianu și Partidul Republican (de trei ori singure și o dată în coaliție), Partidul Ecologist Român (de două ori singur și de două ori în alianță), Partidul Social-Democrat (fiecare, o dată singur și de trei ori în diverse alianțe). Am plasat Partidul Democrat și Partidul Democrației Sociale din România în categoria celor care au avut trei participări (1992, 1996 și 2000), ținând cont de faptul că dincolo de originea lor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
147 Fuziune cu Mișcarea Ecologistă din România (aprilie 1991). 148 După alegerile din 1992, membru al alianței Naționale a Social-democrației (ANSD), creată în 26 iulie 1993 pentru a unifica mișcarea socio-democrată. ANSD cuprindea: Partidul Democrat Independent, Partidul Republican Creștin, Partidul Social-Democrat Constantin Titel Petrescu, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Laburist Român, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Noua Democrație și Partidul Național Democrat. După 1992, membru al ANSD (Vezi nota consacrată Partidului Democrat Independent). 149 În 1992, membru al alianței pentru Demnitatea Națională (cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
din România (aprilie 1991). 148 După alegerile din 1992, membru al alianței Naționale a Social-democrației (ANSD), creată în 26 iulie 1993 pentru a unifica mișcarea socio-democrată. ANSD cuprindea: Partidul Democrat Independent, Partidul Republican Creștin, Partidul Social-Democrat Constantin Titel Petrescu, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Laburist Român, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Noua Democrație și Partidul Național Democrat. După 1992, membru al ANSD (Vezi nota consacrată Partidului Democrat Independent). 149 În 1992, membru al alianței pentru Demnitatea Națională (cu Partidul Național Progresist și Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
alegerile din 1992, membru al alianței Naționale a Social-democrației (ANSD), creată în 26 iulie 1993 pentru a unifica mișcarea socio-democrată. ANSD cuprindea: Partidul Democrat Independent, Partidul Republican Creștin, Partidul Social-Democrat Constantin Titel Petrescu, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Laburist Român, Partidul Social-Democrat Tradițional, Partidul Noua Democrație și Partidul Național Democrat. După 1992, membru al ANSD (Vezi nota consacrată Partidului Democrat Independent). 149 În 1992, membru al alianței pentru Demnitatea Națională (cu Partidul Național Progresist și Partidul Revoluției Române) și după alegeri membru
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
fuziune, sub numele său, cu Frontul Salvării Naționale în iunie 1993. 190 În 1990, sub numele de Partidul Socialist al Dreptății Independent (înscris în 7 februarie 1990). 191 În 1992, membru al Convenției Democrate din România, în 1996 al Uniunii Social-Democrate și în 2000 al Polului democrat Social din România; în 2001, fuziunea cu Partidul Democrației Sociale din România sub numele de Partidul Social-Democrat. 192 Înființat în 7 martie 1995, prin sciziunea Partidului Socialist al muncii; fuziune prin absorbție cu Partidul
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
în 7 februarie 1990). 191 În 1992, membru al Convenției Democrate din România, în 1996 al Uniunii Social-Democrate și în 2000 al Polului democrat Social din România; în 2001, fuziunea cu Partidul Democrației Sociale din România sub numele de Partidul Social-Democrat. 192 Înființat în 7 martie 1995, prin sciziunea Partidului Socialist al muncii; fuziune prin absorbție cu Partidul Democrației Sociale din România (în 22 iulie 2000). 193 Înființat în 23 ianuarie 1992, prin fuziunea unui Partid Socialist creat în 1990 și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
reînscrie sub numele de Partidul Unității Națiunii Române (11-12 mai 2002). 201 Disidență a Frontului Salvării Naționale înscris în 30 aprilie 1991, sub numele de Frontul Salvării Naționale social Democrat, care își schimbă numele în 27 mai 1992 (Partidul Unității Social-Democrate) și care în final, după fuziunea cu o altă dizidență a Frontului Salvării naționale (FSN 20 mai), va fuziona prin absorbție cu Partidul democrat. 202 Coaliție a partidului Democrat Social din România, a Partidului Social-Democrat Român și a Partidului Umanist
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
27 mai 1992 (Partidul Unității Social-Democrate) și care în final, după fuziunea cu o altă dizidență a Frontului Salvării naționale (FSN 20 mai), va fuziona prin absorbție cu Partidul democrat. 202 Coaliție a partidului Democrat Social din România, a Partidului Social-Democrat Român și a Partidului Umanist Român. 203 În 1990, cu precizarea "Asociația Culturală Bulgară din București, în 1992 și 2000, cu precizarea "România". 204 În 2000, cu precizarea "din România". 205 În 1990, Uniunea Democratică a Sârbilor din România și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Coaliție a Partidului Democrat Agrar din România, a Partidului Umanist Român și a Mișcării Ecologiste din România, format în iulie 1996, dizolvată după alegerile din noiembrie 1996. 209 Coaliție a Partidului Democrat (fostul Front al Salvării Naționale) și a Partidului Social-Democrat Român, creată în 27 septembrie 1995, dizolvată în 13 mai 1999. Substitutele clivajelor pe durată determinată sau generalizarea unui consens ex ante în spațiul partidelor politice românești SORINA SOARE Căderea zidului Berlinului a indus o remodelare politică în aproape toată
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
poziție conservatoare, o opoziție între o mare masă populară rurală, o slabă clasă de mijloc citadină și o elită economică puțin numeroasă. Într-un anumit fel, supraevaluarea etichetei naționale de către aproape toate partidele construite în jurul identității românești (excepție făcând Partidul Social-Democrat, dar mai ales Partidul Comunist) atrofiază în mod politic pertinența unei utilizări legitimante a altor subconflicte economice. În același timp, asocierea între național și ortodoxie a împiedicat ivirea unui conflict similar celui generat de revoluția națională rokkaniană între stat și
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
de judecată al trecutului. Dar, mai apoi, se suprapun alte aranjamente identitare. La nivel național, acest versant est identificabil, până în momentul alternanței din 1996, cu opoziția democratică față de Frontul Salvării Naționale (FSN), și anume Convenția Democrată din România (CDR), Uniunea Social-Democrată (USD) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR). Acest termen ni se pare mai apropiat de conținutul mesajului emis de către aceste partide care se prezintă ca alternativă democratică la FSN. Există astfel o etichetă anticomunistă originală grafată pe o
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
atenție biografiile oficiale ale membrilor primului parlamentar român ales liber, am observat, pe baza cifrelor prezentate în cadrul tabelului 1, că numărul declarațiilor de apartenență la PCR este cel mai ridicat în mod proporțional printre deputații RMDSZ și cei ai Partidului Social-Democrat (PSD) și de-abia în al treilea rând printre deputații FSN (15% dintre membrii FSN și-au declarat această apartenență). Printre liberali 3% dintre deputați și-au declarat apartenența la PCR, în timp ce niciun membru al Partidului Național Țărănesc-Creștin Democrat (PNȚCD
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Europa Centrală și al lucrării L'émergence des partis politiques en Europe centrale (Ediția Universității din Bruxelles, 1999). PETIA GUEORGUIEVA este cercetător în științe politice la Universitatea Liberă din Bruxelles pe lângă CEVIPOL. Lucrează la o teză de doctorat asupra partidelor social-democrate în Europa Centrală. RÉKA HORVÁTH este asistent la Universitatea din Cluj. Și-a consacrat teza de doctorat UDMR-ului, partidul reprezentant al minorității maghiare din România. ALAR KALIP este doctorand la Universitatea din Tartu (Estonia). MICHEL PEROTTINO predă la Facultatea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
30.XI.2007) o catastrofă căruia nimeni nu poate să-i evalueze efectele (Radio România Actualități, 16.IX.2008) Ne puteți spune după publicitate legendele potrivit căreia o mamă nu are lapte suficient... (B1, 8.IX.2008) după ședința Partidului Social-Democrat care a durat 4 ore și pe agenda căruia cazul Spiru Haret a ocupat un loc important (Europa FM, 5.X.2009) băiatul de numele căreia este legat... (Pro TV, 29.IX.2009) - corect: băiatul de numele căruia este legat
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]