1,987 matches
-
și sănătos. Corpul medical din asigurări are acest mare rol și este chemat să-și facă datoria de români și cetățeni, pentru a ne feri de curente nesănătoase și de rătăciri primejdioase” [52]. În 1946 dr. Petre Topa, în condițiile social-politice de atunci, încearcă să reabiliteze instituția Asigurărilor Sociale, o instituție pe care o întrevedea altfel decât noul regim socialist care se instaura. El publică (împreună cu dr. I. Westfield) articolul „Asigurările și Securitatea socială a viitorului” (Buletinul Ministerului Asigurărilor Sociale, anul
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
care nu a evidențiat ruptura vreunui organ intern. CAPITOLUL 9 SISTEMUL NAȚIONAL DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ ȘI DE PRIM-AJUTOR CALIFICAT CONSTITUIT DUPĂ ANUL 1990 TEMEIUL POLITIC ȘI JURIDIC: LEGISLAȚIA SĂNĂTĂȚII DIN 2006 Etapa de după 1990 - a noilor condiții social-politice - aduce serviciile chirurgicale de urgență într-o postură cu totul nouă, a altor condiționări, cerințe și împliniri. Este etapa actuală a organizării moderne a asistenței urgențelor medico-chirurgicale. În lucrare am urmărit firul istoric pe durata a mai bine de un
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
noi ale unui stat democrat. Sunt constituite noile instituții ale statului de drept, și în primul rând organul legislativ al țării - Parlamentul României. Transformări importante au loc în domeniul economico-administrativ; a reapărut sectorul privat cu toată forța sa economică. Modificările social-politice stau la baza unei mai bune organizări și început de dotare tehnică a unor sectoare și domenii ale sănătății publice. Un progres semnificativ se remarcă în organizarea serviciilor de urgență medico-chirurgicale. Este etapa în curs de desfășurare. Ceea ce este aproape
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de abordarea interdisciplinară a misterului condiției umane. O reală provocare spirituală a constituit-o, în acest sens, teoria lui Bruce Lipton privind biologia credinței și puterea minții umane în a modela funcționalitatea trupului, subtilitatea gândirii, intensitatea afectivității și chiar comportamentul social-politic. Salutara teorie a lui Lipton vine pe fondul unei temeinice dominanțe a evoluționismului social și cultural de tip darwinist. Tocmai de aceea un mic excurs în istoria americană a acestuia este mai mult de cât necesar pentru a înțelege noutatea
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
PATOLOGII SOCIALE Frustrările românești și excelența occidentală În partea ultimă a lunii noiembrie 2009 am mers cu o delegație a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași la mai multe universități din Europa. Ca Decan al Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice am avut o experiență inedită, importantă și, sper, profitabilă pentru facultate. Este vorba de încheierea sau reînoirea unor acorduri și parteneriate cu facultățile/departamentele similare din Roma, Konstantz, Freiburg, Fribourg sau Innsbruck. Acesta însemnă, printre altele, activități didactice și științifice
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de renovat/reabilitat spații de învătământ. Pentru unele facultăți există o mare criză de spațiu. Aceste facultăți au studenți mulți și spații proprii de învățământ/cercetare puține. Este nevoie de închirierea/cumpărarea de clădiri noi. Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, de exemplu, are închiriate în momentul de față aproape 30 de săli pentru cursuri și seminarii. Fondurile proprii nu ajung și atunci este nevoie de banii ministeriali. Sunt apoi cămine studențești, reabilitate, frumoase, dar și altele care așteaptă să fie
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
tras pe linie moartă de noul ministru al transporturilor. Oare exemplele vor continua? Filosofii creațiile de lux ale școlii de tâmpiți? Președintele României, domnul Traian Basescu, disprețuiește filosofia. Mai mult, nu dă doi bani nici pe celelalte discipline umaniste și social-politice. La drept vorbind, nici nu poți să ai așteptări prea mari. Primul om al statului român nu a cunoscut nimic, dar absolut nimic, din filosofia adevărată. Altfel nu-mi explic monumentala sa gafă. Foarte probabil, Domnia Sa confundă filosofia cu malefica
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
ciocoi"; Soldatul Ionescu avea o misiune importantă: belea ochii la avioane"; "Tudor Șoimaru era apt de luptă, cu vizita medicală făcută"; "Vlaicu Vodă era un funcționar model care avea un randament deosebit ca domn". Rezerv Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice întâlnirea cu cele mai speciale minți adânc-cugetătoare: Pentru că suntem oameni, nu poți să ceri câinelui din fața blocului să sufere pentru decepțiile tale..."; El mergea pe bicicletă cu picioarele goale băgate în portbagaj"; "La Humulești, Ozana curgea limpede, fără prea mari
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
mișcarea revoluționară mondială” a rezoluției din iunie 1948. Conform liderului comunist de la București, încercarea lui Tito de a-și ascunde poziția anticomunista și antisovietica a eșuat lamentabil, chiar dacă a fost adăpostita de așa zisă „linie independența” față de cele două sisteme social-politice. Concluzia este categorica și radicală atunci când vorbește de trecerea „clicii lui Tito la fascism”. Lungii liste a „bandei lui Tito”, formată din Rankovici, Kardelj, Djilas, Pjade, Goșneak, Maslarici, Bebler, Mrazovici, Vukmanovici, Koce Popovici, Kidrici Neșkovici, Zlatici Velebit i se alătură
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
interzicerea bombei atomice este un „fleac” și ar fi făcut totul pentru că în Iugoslavia să nu se strângă semnături în favoarea apelului de la Stockholm. Peste toate acestea, Kardelj a lansat teoria „înzdrăvenirii capitalismului”, spunând că în Europa acest tip de organizare social-politică s-a consolidat. Declarația venea într-un moment când „criză generală a capitalismului s-a ascuțit grav, cînd în lumea capitalista există 45 milioane de șomeri”. Un alt fruntaș comunist maghiar, Gabor Peter, membru al Comitetului Central, oferă opiniei publice
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
reale pentru pacea și stabilitatea în zonă. Toate acestea sunt, în opinia diriguitorilor din Capitală și provincie, motive suficiente că presa, învățământul de partid, „adunările oamenilor muncii”, reuniunile naționale etc. să inoculeze în „mase” ideea apartenenței tuturor la un sistem social-politic ce exclude deviațiile, manifestările naționaliste și „cooperarea cu imperialismul”, așa cum se întâmplă în Iugoslavia. Era, desigur, în toate acestea, vocea „dirijorului” de la Moscova, ce trebuia obligatoriu ascultata, transmisă în „teritoriu” și acceptată de întreg „poporul muncitor”. Meritoriu este faptul că
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
închisorilor se referă la aspecte ce privesc civilizația, la calitatea mediului, a relațiilor instituționale, a muncii, a hranei și a produselor utilizate, interesul căzînd aproape exclusiv pe determinarea factorilor materiali responsabili de variația calității vieții de detenție și a strategiilor social-politice de acțiune în vederea sporirii acesteia. În această direcție, interesul specialiștilor s-a focalizat pe dezvoltarea unor indicatori semnificativi de stare (a mediului, a relațiilor, a alimentației etc.) și de evaluare a aspirațiilor. Aspectele de civilizație penitenciară pot fi deci ierarhizate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
73 Unul din cele mai importante aspecte ale ritualurilor carcerale este de a-i familiariza pe noii membri cu valorile și tradițiile ce constituie cultura penitenciară. Durkheim spunea că, prin ritual, oamenii proiectează într-un plan cosmologic ordinea seculară și social-politică în care trăiesc. Prin intermediul ritualului, oamenii dau valoare de simbol "sistemului de relații sociale "corecte" dintre indivizi și grupuri". Peste tot în lume oamenii au tendința de a sacraliza climatul social-politic în care trăiesc, pentru a reduce rolul arbitrariului în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
oamenii proiectează într-un plan cosmologic ordinea seculară și social-politică în care trăiesc. Prin intermediul ritualului, oamenii dau valoare de simbol "sistemului de relații sociale "corecte" dintre indivizi și grupuri". Peste tot în lume oamenii au tendința de a sacraliza climatul social-politic în care trăiesc, pentru a reduce rolul arbitrariului în gestiunea organizațiilor. Oricît de cruntă le-ar fi soarta, deținuții rămîn supuși, adaptîndu-se arhetipurilor 74 tradiționale ale vieții de zi cu zi din penitenciar, cu credința că acele arhetipuri sînt inevitabile
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-lea Război Mondial. Se poate spune că pentru Școală, studenți și cadre didactice multe necazuri abia începeau. Țara era ocupată de trupe străine iar povara datoriei de război nu permitea investiții pentru învățământ. În plus, seceta din 1946-1947 și frământările social-politice au umplut paharul cu necazurile pe care trebuia să le suporte societatea în general și Școala, în particular. Au fost factori interni care au contribuit la ameliorarea situației, iar aceștia au fost, în primul rând, o serie de cadre didactice
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
care individul se vede ca element component. Acest deziderat nu se poate realiza decât prin apelarea la interdisciplinaritate. Fenomenele de referință în evoluția culturii muzicale universale (curente, genuri etc.) nu se pot explica și înțelege decât prin conexiuni între aspectele social-politice și culturale ale perioadei apariției lor (exemplu: curentele artistice sunt studiate apelând la racorduri cu celelalte arte și la contextul istoric ale perioadei respective; genurile de dans trebuie studiate apelând la recrearea atmosferei perioadei de apariție a acestora - dezvoltarea instrumentelor
Conceptul de interdisciplinaritate şi Educaţia muzicală. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antoaneta-Ioana Luchian () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1347]
-
permit o tratare diferențiată a faptelor și ideilor din diverse locuri și din diverse momente. Motivul cel mai important al derulării acestui curs opțional este reprezentat de faptul că, deși societatea românească actuală nu este discriminatorie sub aspect legislativ, discrepanțele social-politice dintre femei și bărbați tind să se accentueze. Prin urmare, este necesară identificarea resurselor specifice femeilor pe care ele le pot utiliza în scopul schimbării direcției care se anunță. Cu alte cuvinte, ne propunem să conștientizăm toți elevii, în special
Efecte educative ale interdisciplinarităţii didactice. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ana-Irina Iorga () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1358]
-
arăta multiplele sale semnificații dintr-o perspectivă interdisciplinară, îmi propun, mai întâi, să menționez câteva dintre semnificațiile etimologice, după care voi arăta cum poate fi înțeles acest concept din perspectiva istoriilor religiilor, a religiei creștine, a sociologiei și a științelor social-politice. Julien Ries ne informează, în lucrarea Sacrul în istoria religioasă a omenirii, că „în hitito-nesită adjectivul šuppiexprimă noțiunea de sacru”, făcând referire la determinarea oricărei realități din sfera a ceea ce nu este profan, „a ceea ce este rezervat”, „apartenența la lumea
Semnificaţiile conceptului de sacru din perspectivă interdisciplinară. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Violeta Stanciu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1352]
-
cel puțin, a statului cipriot. În contextul acestor preocupări, care erau pe cale de a deveni îngrijorări, familia noastră primea, prin voința sorții, o lovitură puternică. La 12 ianuarie 1991, la mai bine de un an după schimbarea sistemului de orânduire social-politică, prin renunțarea la modelul și titulatura "republică socialistă" și revenirea la titulatura tradițională "România", primeam prin telefon de la Craiova o veste tristă pentru toată familia noastră, dar zdrobitoare pentru Nicoleta. Tatăl ei, socrul meu, decedase fulgerător, după numai cinci zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
vremii, Mihail Gorbaciov, la ultima întâlnire cu atotputernica familie Nicolae și Elena Ceaușescu. Am primit-o în ambasadă, am făcut un tur de orizont referitor la continuarea tradiției bune a "Confexului" bucureștean și la perspectiva evoluției lui în noile condiții social-politice. Gândind acum la realismul acelor estimări, trebuie să recunosc că la cumpăna dintre milenii "Confexul" își schimbase numai stăpânul, dar pentru ritmul și competitivitatea producției mi se părea că se menținea parțial tradiția, dar se încerca o scuturare substanțială de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
la nicio transmisiune forțată de proprietate, se mărginește exclusiv la rolul de diriguitor al funcțiunii capitalului pentru a-l împiedica de a exercita un rol antisocial și distructiv. Necesitatea monopolului comerțului bancar Exproprierea din 1918-1923 a avut [...] motivarea unei necesități social-politice evidente și constrângătoare. Sau se aplica principiul, sau riscam convulsiuni sociale de o extremă gravitate. Este acesta cazul și pentru comerțul bancar în momentul de față? [...] să relevăm factorii mai puțin evidenți și primejdioși care impun și ei ezitarea: Amestecul
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Ileana Sturdza și Cristian Scarlat, Editura All Educațional, București, 2001. Sebastian, Mihail, Jurnal 1935-1944, București, Editura Humanitas, 1996. Sturdza, Mihail, România și sfârșitul Europei. Amintiri din țara pierdută, Fronde, Alba Iulia-Paris, 1994. Lucrări generale Andrei, Vasilica, "Aspecte critice in gândirea social-politică neoliberală din România interbelică", în Revista de Filosofie, 1981, nr. 5, pp. 588-592. Alexandrescu, Ion, Bulei, Ion, Mamina, Ion, Scurtu, Ioan, Partidele politice din România, (1862-1994), Enciclopedie, Editura Mediaprint, Oradea, 1995. Arhire, Sorin, "Guvernul patriarhului Miron Cristea și politica lui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
politique étrangère de neutralité. În seria ȘTIINȚE POLITICE au mai apărut (selectiv): Abordarea științei politice, Michel Hastings Capital social și valori democratice în România, Dragoș Dragoman Comparații și explicații în știința politică și în sociologie, Mattei Dogan Concepte și teorii social-politice, Eugen Huzum Constituția libertății, Friedrich A. Hayek Corupția politică. Înăuntrul și în afara statului-națiune, Robert Harris Curs de știință politică, Gianfranco Pasquino Democrația și alternativele ei, Christian Haerpfer, William Mishler, Richard Rose Deschidere și sens în gîndirea politică, Anton Carpinschi Despre
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
1936, p. 3. 285 Ibidem. 286 Ibidem. 287 Idem, nr. 1504, 1 mai 1936, p. 1; 288 Ibidem. 289 Idem, nr. 1919, 2 decembrie 1937, p. 1. 290 Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, pp. 129-149. 291 Cristian Preda, "Liberalismul evoluționist", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 57-69. 292 Radu Carp, "Neoliberalismul românesc: istorie și inadaptare", în Polis, 1997, nr. 3, pp. 70-83; Al Radu, Fenomenul partidist, Editura Printech, București
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
345 Idem, pp. 7, 8, 10, 11, 13; Ovidiu Buruiană, op. cit., p. 220. 346 Gh. I. Brătianu, "Liberalism și democrație", Extras din revista Libertatea, București, 1935, pp. 17-20; Victor Neumann, Armin Heinen, Istoria României prin concepte. Perspective alternative asupra limbajelor social-politice, Editura Polirom, Iași, 2010, p. 158. 347 Șerban Rădulescu Zoner, coordonator, Gheorghe Cliveti, Gheorghe Onișoru, Dumitru Șandru, Apostol Stan, Istoria Partidului Național Liberal, Editura All, București, 2000, p. 231; Mihail Manoilescu, op. cit., în Doctrinele partidelor politice, București, Editura Garamond, f.a.
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]