575,306 matches
-
că ideile le fuseseră răstălmăcite din cauza traducerii defectuoase), devine astăzi un lucru pe deplin explicabil. Termeni aparent sinonimi în limbi diferite din vocabularul politic pot indica realități contrare de la țară la țară, în funcție de condițiile concrete care au marcat evoluția fiecărei societăți. Există chiar o disciplină științifică, istoria conceptelor, menită să risipească posibilele neînțelegeri prin punerea în evidență a sensurilor dobîndite de diverse concepte, ca urmare a trecerii lor prin mai multe perioade istorice. Neam, popor sau națiune?, de Victor Neumann, este
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
diferite nefiind întîmplătoare căci ambele reprezintă fațete ale tatălui autoritar: domnul Darling în mediul londonez - funcționar de bancă ce renunță treptat la visele sale pentru a asigura stabilitatea financiară a familiei, terorizat de modul în care poate fi judecat de către societate; fiorosul capitan al piraților, Hook, care își impune autoritatea cu sabia și pistolul, a cărui viață este centrată pe răzbunare ceea ce îl conduce inevitabil către singurătate. Atît domnul Darling, cît și Hook ascund, în fapt, în spatele rigidității ori cruzimii fragilitatea
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
curentului. Adică dezlănțuind o teroare de tip stalinist atunci când condițiile internaționale păreau să încurajeze un alt fel de abordare a problemelor țării. Istoria necontenitei și tot mai accentuatei represiuni comuniste explică, în opinia lui Vladimir Tismăneanu, și „tranziția problematică” a societății românești de azi. Sechelele bolșevice n-au fost eliminate cu totul nici în clipa de față, când garda a doua a național-comunismului paranoic ceaușeștian continuă să joace roluri de prim-plan pe scena politică a țării. Serviciile secrete execută în
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
moștenirii comuniste e și resurgența partidelor naționaliste și xenofobe, provenite direct din mentalitatea de castă și din obsesia „cetății asediate” — caracteristici distinctive ale ultimei faze a comunismului analfabet și grotesc al lui Ceaușescu. La fel, subdezvoltarea pe cale de cronicizare a societății civile, împinsă în marginalitate și redusă la un rol pur decorativ — ca și sindicatele și însăși ideea de opoziție politică, de altfel. Inexistența unui proiect societal acceptat de majoritatea actanților publici trebuie pusă, de asemenea, pe seama supraviețuirii modelului comunist monolitic
Demonii (III) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12970_a_14295]
-
se încumetase să invadeze locurile de repliere a oamenilor cărții), acest impuls va paraliza treptat circulația, va disturba programul instituțiilor, studenții vor ocupa piețile, muncitorii vor îndemna la greva generală. Mișcarea din anul 1968 a fost epilogul unei dislocări a societății care a pornit și prin îmbulzirea populației prin ușile deschise ale cafenelei din primele luni de pace. S-au ridicat perdelele grele, care împiedicau contactul cu exteriorul și s-a înlăturat bariera dintre profesioniștii cuvântului și public. Vechile bivuacuri ale
Uși deschise by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/12965_a_14290]
-
discreția somnolentă a patriarhului, de plictisul mofluz al regelui și de miștourile marinărești ale primarului general” (p. 64). Radu Paraschivescu privește în jurul său cu ochii lui Caragiale, dar lumea pe care o descrie este, uneori, aceea a lui Claymoor: înalta societate, protipendada, vîrfurile lumii politice și ale lumii afacerilor. Sînt descrise reuniuni simandicoase cu participare internațională, la care oamenii noștri dau de cele mai multe ori cu bîta în baltă. Lumea nu se poate civiliza peste noapte, indiferent de ingineriile financiare care au
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
de ce un președinte septuagenar se temea de un premier cu nume de cod „Arogantul”. Să nu ne hazardăm însă în pronosticuri pesimiste. În fond, și despre opera lui Caragiale s-a spus că nu poate fi înțeleasă decît în contextul societății românești de la 1900. Dar posteritatea este o altă poveste. Deocamdată îi dorim lui Radu Paraschivescu succesul în contemporanitate pe care îl merită. Radu Paraschivescu, Bazar bizar, Ed. Mașina de scris, București 2004, 190 pag.
O plimbare prin România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12973_a_14298]
-
ales fiind, ignoră cele promise, a devenit mai degrabă regulă decât excepția. Fără îndoială că legătura dintre alegător și cel care a fost ales nu se mai poate astăzi că pe vremuri: că intermediari au apărut partidele, mediatoare instituționalizate între societatea civilă și factorii de decizie. Prin intermediul acestora, membrii și suporterii ar trebui să-și aibă reprezentarea în parlament și guvern și să-și poată face ascultate doleanțele. Din păcate, acestea suferă astăzi și ele de sindromul conducătorilor. Dacă cel care
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
îndreptam toată energia, cu înverșunare, spre a învăța să scriu. Îndată ce am zărit drumul cel bun mi-am părăsit camera din Zgîrie-nori și m-am mutat în liniștitul cartier Prado, la celălalt capăt al orașului și la celălalt pol al societății, la două străzi de casa Meirei Delmar și la cinci de faimosul hotel unde băieții de bani gata dansau cu amantele lor fecioare după slujba de duminică de la biserică. Sau, cum spunea Germán: am început s-o duc mai bine
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
Statele Unite. Din start, aceste literaturi au greutăți de surmontat. Literatura română reprezintă desigur o valoare pentru publicul românesc în măsura în care poate să ofere ceva relevant despre experiența fiecărui cetățean din România sau o privire diferită asupra problemelor cu care se confruntă societatea românească. Iarăși, revin la problema de context și la faptul că mi se pare naiv din partea unor critici români să aibă pretenții ca un public străin să știe multe despre contextul în care trăiesc și au trăit românii. Dar la
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
dosarul de securitate. Mi s-a dat o sumedenie de răspunsuri dar am înțeles că refuză sugestia mea. Nu avem capacitatea de mobilizare și de solidaritate pentru formarea unui curent de opinie și declanșarea unei mișcări care să coaguleze energiile societății civile. Cazurile izolate pot fi ușor ignorate și îndepărtate. Puterea se folosește cu abilitate de această «incapacitate de reacție la un stimul exterior»... Mi-a reținut atenția sintagma Dv.: «condiții normale». Este frecventă folosirea cuvintelor: «normal, normalitate, anormalitate»... Dar dacă
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
desfășurare de forțe pentru un simplu scriitor? Și nu erați singurul scriitor în această situație... - Cine controlează cunoaște, cine poate să intervină, cine intervine poate evita un rău social. Eu eram «un pericol potențial» deoarece eram suspectat pentru «activități dușmănoase societății», «tulburător al ordinii publice», «discuții și activități ostile statului și politicii partidului». În cei 18 ani de urmărire au fost folosite nenumărate unități militare din țară și străinătate (am identificat 39 de generali, căpitani și locotenenți, dar majoritatea semnau indescifrabil
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
al națiunii române», cum m-a numit un scriitor, ori «un justițiar»... Principalul meu obiectiv a fost să «înțeleg unde, cînd și printre cine am trăit» și în special să analizez mijloacele prin care s-a exercitat opresiunea (aneantizarea) unei societăți și a fiecărui individ, adică instituția care s-a numit: SECURITATEA. Mi s-a reproșat de mai multe ori de ce nu am dat publicității numele informatorilor pe care i-am identificat. «Cum? Nu vrei să aflăm și noi?» m-au
Bujor Nedelcovici: „Încîlciți ca șerpii într-un sac“ by Mircea Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12983_a_14308]
-
p. 183). La Câmpina se stinge „întâiul nostru artist de reputație europeană”, Nicolae Grigorescu, ajuns „în ipostazul în care a putut să farmece, să supuie, să ajungă popular” (p.178). Se pot consemna noile eforturi, deocamdată neizbutite, de a înființa Societatea Scriitorilor Români (p. 179), la a cărei întemeiere Ilarie Chendi va fi părtaș în anii imediat următori. Mihail Dragomirescu se desparte de Maiorescu (p. 73). În 14 secvențe de Cronici de vară, Ilarie Chendi e și un excepțional cronicar al
Viața literară în 1907 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13005_a_14330]
-
și despre oameni. Despre un anumit tip de oameni. Nu e o exagerare să vedem în multe din aceste figuri — ca și în semenii lor din comunismul internațional — variante aduse la zi ale lui Stavroghin, cel care aderase la o „societate secretă de indivizi cu înclinații de bestialitate” („senzuală”, în cazul eroului dostoievskian, a „puterii”, la corifeii bolșevismului.) Paralela nu se oprește aici. Comunismul a avut un prestigiu straniu, o capacitate de seducție ce transcende obișnuitul. Fascinația de tip romantic și
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
din Transilvania. Ele se remarcă prin spirit critic și polemic extrem de ascuțit, căruia îi este supus și semnatarul acestor rânduri, dar nu mai puțin constructiv prin soluțiile novatoare, originale propuse în creionarea tabloului de ansamblu al evoluției creștinismului și a societății în Dacia romană și postromană sau în teritoriile vecine (p. 40-68, 107-176, 266-284, 296-364), în analiza detaliată, datarea și sublinierea semnificației unor monumente, artefacte și simboluri creștine (p. 17-33, 36-39, 69-73, 118-121, 143-146, 177-265, 271-274, 285-295, 372-516), în întregirea sau
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fine, sinonimia contextuală dintre fiță și modă produce și o altă curiozitate lingvistică: folosirea substantivului fiță la singular: “îți iei niște saboți ultima fiță” (20ani.ro). Inovațiile și modele lingvistice reflectă obsesiile, mai mult sau mai puțin conștiente, ale unei societăți: excesul de adaptabilitate, riscul înalt de parvenitism și snobism au un permanent ecou în denumirile lor ironice: mofturi, fasoane, fițe...
“De fițe” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13008_a_14333]
-
traficul de influență, corupția, bunăstarea afișată în contradicție cu electoratul pauper, volumul spațiului locativ, relațiile afectuoase cu structurile mafiote” (pentru întreaga discuție vezi p. 12). În felul acesta, cred autorii, presa captează întreaga audiență și dictează agenda dezbaterilor la nivelul societății, în detrimentul specialiștilor în științe politice, ale căror opinii rămîn neauzite. Dincolo de faptul că subiectele, sesizate de cei doi autori încă din 2002 (anul apariției cărții) ca fiind „șabloane gazetărești”, reprezintă principalele probleme ale României, așa cum reiese din declarațiile repetate ale
Anatomia democrației originale by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13021_a_14346]
-
mentori, nu este de mirare că Nicolaus Sombart nu s-a mai putut despărți niciodată de modelul unei lecturi sociologice a istoriei și a fenomenelor culturale, conform dichotomiei antropologice masculin/feminin. Însăși cultivarea utopiilor proprii iluminismului, culminînd cu viziunea unei societăți a viitorului de tip matriarhal, în care femeii să-i revină rolul decisiv, reprezintă în scrierile lui Nicolaus Sombart - și mai cu seamă în volumul de față, - expresia încercării de a rupe barierele patriarhatului, exponent al unei ordini opresive, antiliberale
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
o tentă apodictică. Dar aceasta este o meteahnă specifică idiolectului literar sombartian, răscumpărată de o erudiție neostentativă, de perspectivele cu totul noi pe care acest autor încă prea puțin cunoscut în România le deschide. Rebeliunea împotriva unei ordini patriarhale a societății apare latent încă din adolescență, cînd Sombart are privilegiul de a-l avea ca mentor pe Carl Schmitt, prieten al casei, profesor universitar, reputat specialist și teoretician în drept internațional, adept al unei ordini politice antiliberale, conservatoare. Autorității acestuia, tînărul
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
mai ales sexuală, nutrite de Auguste Comte, Claude Henri de Saint Simon, Charles Fourier, Madame de Staël, Juliette Recamier, Otto Gross. Istoria Germaniei este în optica lui Sombart, în primul capitol al volumului Femeia este viitorul bărbatului, o istorie a societăților de tip masculin, a confreriilor masculine în care eliminarea femeii de pe scena socială și politică se răzbună prin puseele homoerotice, camuflate de exhibarea virtuților și comportamentelor militariste, cazone, belicoase. Acestui fenomen “german” el îi propune drept antidot figura unei pacifiste
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
viitorul bărbatului nu are nimic de-a face cu manifestele feministe sau post feministe - ceea ce rezultă deja din titlu; căci deși subiectul gramatical al propoziției este femeia, viitorul este... al bărbatului. Pledoaria lui Sombart este dublă: nu numai în favoarea unei societăți viitoare în care femeia să dețină supremația, ci și în interesul unei culturi în care nu principiul violenței, ci al seducției să-și exercite hegemonia.
Nicolaus Sombart și supremația femeii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13014_a_14339]
-
serviciilor secrete. Nu insinuez că dl. Pintilie ar fi fost omul Securității. Lucrurile ar fi prea simple. Cred, însă, că prin însușirile pe care le posedă (bun vorbitor, o minte rece, analitică, multă informație, încredere fanatică în conceptele vagi ale societății închise, gen „siguranța națională”, ușurință de a jogla cu legile și regulamentele și un fel de „autism” moral ce-l face opac la suferința umană) dl. Pintilie putea fi visul oricărui securist. Cu destinul în mâinile acestui floretist trecut prin
Preumblare pe lângă dosare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13033_a_14358]
-
este cel în care libertatea ni se înfățișează apărată atît împotriva majorității ispitită a nu respecta minoritățile, cît și împotriva cîrmuirii care tinde a se constitui într-o castă privilegiată (în regimurile de tip comunist, nomenclatura). Libertățile fundamentale ale unei societăți democratice sînt libertatea de gîndire și religie, libertatea de asociere și exprimare a propriilor opinii, inclusiv cea a presei. Să ne oprim la libertatea de opinie ca la una specifică oamenilor scrisului, dar și ca o cheie de boltă a
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]
-
a purta frecvent o amprentă arhaică, rudimentară, a unei democrații percepute ca expresie apodictică a voinței majorității. Pe acest temei șubred, majoritatea reală sau ficționalizată își arogă dreptul de a-și impune voința în mod arbitrar, nesocotind drepturile individului. O societate cu adevărat deschisă exclude maniera plebiscitară. Distrugerea instituțiilor democratice, ca și ideologizarea forțată, au substituit cultura politică printr-o contracultură pseudopolitică, antiumanistă, ipocrită, receptabilă în portretul acelui homo sovieticus descris de Alexandr Zinoviev. Falsa libertate a delirului revoluționar, denunțată încă
Tezele și antitezele libertății by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13023_a_14348]