5,527 matches
-
absolut necesare atât în ceea ce privește aprofundarea problemelor din fiecare capitol cât și extinderea cercetării, pe baza unei anchete sociologice adecvate, în spiritul exigențelor actuale. Avem certitudinea această prestație publicistică a autorului se va bucura de interesul de receptivitate nu numai al sociologilor, juriștilor și al publicului larg, îndeosebi al autorităților statale care acționează în acest domeniu al ocrotirii copiilor. Iași, 01.03.2014 Prof.univ.DR. Doc Acad (Rep.Mold) Const. Marinescu INTRODUCERE În cadrul legislației noastre, atât în Codul penal cât și în Codul
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Trilogie transilvana, București, 1985; Prea tineri pentru amintiri, Cluj-Napoca, 1987; Lumea transilvana a lui Ion Creangă, pref. Petre Rezuș, Cluj-Napoca, 1989; Jurnalul unui scriitor candidat independent în Parlament, Chișinău, 1992; Basarabia, numele tău e Maria!, pref. Mihai Cimpoi, Cluj-Napoca, 1992; Sociologul Eugeniu Sperantia, pref. Tudor Drăganu, postfața Achim Mihu, Cluj-Napoca, 1993; Studentă, Cluj-Napoca, 1995; Academia Română (1866-1996). Academicieni năsăudeni și bistrițeni, pref. Ștefan Păscu, Cluj-Napoca, 1996; Corabia naufragiaților, pref. Teohar Mihadaș, Cluj-Napoca, 1996; Vinovat e Nobel, Cluj-Napoca, 1996; Dicționar literar (1639-1997) al
TANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290057_a_291386]
-
assessment); IV. construirea propriu-zisă a curriculumului, înțeleasă ca disciplină și proces în care subiectele de studiu se încrucișează și se întrepătrund. Este important de menționat că noțiunea dezvoltare curriculară (curriculum development), așa cum a conceput-o Charters, a fost extinsă de sociologul Charles C. Peters la educația religioasă pentru a putea produce „creștini eficienți”, cu „obișnuințe”, „idei”, „credințe” și „atitudini” adecvate „modului de viață” al „bunului creștin american”. Este o încercare ce ne poate da o idee clară despre felul în care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-și schimbe radical poziția și strategiile. Ea a conchis că teoria curriculumului trebuie reconceptualizată, în sensul de abandonare a noțiunilor și principiilor eminamente pozitiviste și behavioriste. Până atunci ASCD rămăsese surdă la vocile nonconformiștilor: literați, esteticieni, fenomenologi, teologi, antirasiști, feminiști, sociologi etc. „Marele curent al științei” părea calea sigură și infailibilă pentru construirea curriculumului. Descoperirea faptului că teoriile „științifice” sunt contradictorii și ireconciliabile nu numai că a zdruncinat încrederea în infaibilitatea „marelui curent”, ci a năruit pur și simplu speranța creării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rousseau și încercaseră „nondirectiviștii” la începutul secolului XX; această nouă mentalitate a oamenilor ar putea menține controlul asupra tehnicii, pentru a nu o lăsa să devină „un monstru care nu raționează”. Era un bellicum, un sunet de goarnă (emis de sociologi și politologi), care chema la război toate științele socioumane și care nu putea ocoli controversata teorie a curriculumului. Încă din 1973, Jack R. Frymier a intrat în luptă continuând colecția A School for Tomorrow 22. Intuind situația belicoasă în care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aproape voltairian. În anii ’70, se implicase în dezbaterile privind „ideologia”, „hegemonia”, „baza și suprastructura” - concepte marxiste cu care pedagogia politică spera să realizeze întemeierea ideologică a curriculumului. În anii ’80, „uraganul Wexler” s-a abătut asupra așa-numitei „noi sociologii” în Social Analysis of Education: After the New Sociology (1987)69. După el, reprezentanții noii sociologii educaționale sunt, de fapt, reacționari. Îi avea în vedere pe Bourdieu, Passeron, Bernstein și pe emulii lor americani. În legătură cu Apple și Giroux, nu i
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fudul”. Aroganța ignorantului nu îl afectează însă numai pe el, ci și pe cei din jur, mai ales pe cei care nu-i împărtășesc ignoranța. De cele mai multe ori prostia este agresivă. e) Phantom curriculum. „Curriculumul-fantomă” stă la baza a ceea ce sociologii numesc enculturație. Este vorba despre mesaje transmise de diverse media. Studentul este asimilat, în acest fel, în metacultura dominantă. Obiectivele meschine reale sunt tăinuite și înlocuite cu false obiective nobile, declarate insistent și țipător pentru a preveni suspiciunile. Sunt folosite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
explicație modului în care se schimbă și se înrădăcinează o nouă manieră de a gândi lumea și de a construi un nou context social: identitate și reprezentare socială. Sunt concepte utilizate în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
în limbajul comun, dar deopotrivă și de către psihosociologi și sociologi, de psihanaliști, de politologi, de specialiștii în comunicare, analiști sociali sau jurnaliști. Psihologii înțeleg prin identitate unitatea persoanei, sentimentul continuității temporale, coerența internă a individului, articularea sinelui cu lumea. Dimpotrivă, sociologii consideră că identitatea este un produs social, rezultat al asimilării valorilor oferite de comunitate, rezultând solidarizarea cu idealurile grupului de apartenență, care-l impregnează pe individ, presându-l să se alinieze. Psihosociologii au o perspectivă ceva mai nuanțată: identitatea nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu socialul. Ca subiect social, angajat într-o luptă identitară, individul se construiește prin observarea mediului său și prin compararea cu ceilalți, prin confruntarea judecăților sale cu ale altora, prin categorisire socială. Identitatea pare să fie un produs psihosocial. Un sociolog francez, Vincent de Gaulejac, considera că această noțiune este eminamente psihosocială pentru că individul, deși are caracteristici unice, particulare, specifice, care-l singularizează, își extrage substanța din afară, de la societate, ce-i conferă atribute sociale și juridice care-i asigură un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
iubești puterea sau să crezi în ea, e suficient să te temi de ea, să-i fii supus, să-ți îndeplinești norma, să ridici mâna în adunări, să aprobi unanim și să condamni cu manie...” Ne confirmă acest diagnostic un sociolog rus care a organizat o anchetă asupra omului sovietic obișnuit, în anii ’90. Youri Levada și echipa sa au trasat un profil al acestui tip de standard uman: modelul omului sovietic a fost creat în anii de după revoluție, printr-un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să-și analizeze viața în timpul vechiului regim. În 1999 am lansat un proiect de cercetare cu titlul „Viața cotidiană în comunism”. Era un titlu de lucru, speram să găsim mai târziu un generic mai sugestiv, o metaforă. Au răspuns invitației sociologi, istorici, scriitori și doar câțiva psihologi. În sfârșit, am deschis, încă din anul 2000, o rubrică în revista noastră, Psihologia Socială, invitând colegii să o susțină. Când am lansat proiectul unei cărți, s-au anunțat toți cei care au participat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
reușit însă să-și definitiveze textele propuse. Până la urmă, majoritatea contribuțiilor au venit din partea colegilor psihosociologi, cărora le mulțumesc și pe această cale. De aceea am inclus acest volum în colecția „Psihologie aplicată”. Dar nu mai puțin interesante sunt textele sociologilor Dan Lungu și Liviu Chelcea, ale istoricului Florin Platon și ale scriitorilor Ruxandra Cesereanu și Paul Cernat. Analiza profesorului Gilles Ferréol, prieten al multor sociologi și psihologi români, a avut la început forma unei conferințe susținute în fața studenților ieșeni. La
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am inclus acest volum în colecția „Psihologie aplicată”. Dar nu mai puțin interesante sunt textele sociologilor Dan Lungu și Liviu Chelcea, ale istoricului Florin Platon și ale scriitorilor Ruxandra Cesereanu și Paul Cernat. Analiza profesorului Gilles Ferréol, prieten al multor sociologi și psihologi români, a avut la început forma unei conferințe susținute în fața studenților ieșeni. La cererea noastră, a acceptat să publicăm textul conferinței sale în volumul de față. Sperăm ca această carte să provoace dezbateri. și mai sperăm să facem
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
partid și de stat din România comunistă. Când masa este și „largă”, și „populară”, orice element de indentitate e, practic, imposibil pentru cei care o compun. În general, masa este un fel de rebut al organizării sociale în viziunea multor sociologi. Enriquez, de exemplu, o prezintă astfel: „O serie de indivizi complet interschimbabili, fără nici un ideal, incapabili să formuleze un proiect comun, trăind cu teama de a fi originali și manifestând din acest motiv capacități psihologice reduse”. Această imagine e cumva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mediul sau contextul în care individul a evoluat. „Cadrele” transformă amintirile, îl schimbă pe individ, lucrează continuu asupra evocărilor acestuia: le descompune și recompune, coordonează imagini ce-i permit individului să-și articuleze experiențele și actele cu ale celorlalți. După sociologul francez, grupul este „mediul” care formează anturajul individului și-i condiționează memoria. Grupurile pe care le analizează Halbwachs sunt grupul religios, clasa socială și familia, adică întregul context cultural-ideologic ce-l formează pe individ. Analiza lui Halbwachs a fost confirmată
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
ritualul vieții cotidiene în timpul regimului comunist și schemele cognitive utilizate în analiză, raportate, tot timpul, la contextul prezent. Cercetarea noastră a fost determinată de constatarea că societatea comunistă și funcționarea acesteia au fost și sunt intens analizate de către istorici, economiști, sociologi, politologi, literați, dar mai puțin de către psihologi, interesați mai mult de chestiuni abstracte și de comportamente nonsituate. Au fost examinate, de către colegi din disciplinele învecinate, mecanismele puterii, birocrația organizațională, stilul comunicării, miturile comuniste și funcționarea lor, ritualurile și practicile cotidiene
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sub Ceaușescu țara cel mai prost hrănită din Europa”. Industrializarea forțată a viciat paradigma dezvoltării, alimentarea producției a însemnat subalimentarea producătorilor, introducerea controlului indivizilor prin raționalizarea produselor și inventarea instituției cozii. Observând viața oamenilor în ultimii ani ai lui Ceaușescu, sociologul Pavel Câmpeanu constată: „Dominată de goana după hrană, viața lor cotidiană, marcată în egală măsură de lipsa de căldură, de apă curentă, de electricitate, de detergenți etc., se desfășura în preajma limitei dintre insatisfacție și disperare. O mare parte din viața
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
concomitent și un produs al societății și unul al zguduirilor ei istorice” (Mills, 1959/1975, p. 34). Citind autobiografia lui I.C. (prima din dosarul de personal, de dinainte de 1950), nu putem să nu fim de acord cu cele remarcate de sociologul american C. Wright Mills. Autobiografie Sunt născut în satul Boteni din județul Muscel, din părinți muncitori de pământ, ambii analfabeți. Ei au pus porumb în viața lor pe moșii boierești.- Clasele primare le-am făcut în sat, dorința mea cea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de Etnografie, Univ. Iași.- Autobiografiile din dosarul de personal (A.d.p.) se încadrează în tipul biografiilor oficiale provocate (curriculum vitae). Nefiind spontane, ci, dimpotrivă, obligatorii, nu se mai pune problema de ce erau scrise. Când sunt folosite ca sursă de informații, sociologul trebuie însă să stăruie asupra modului cum au fost scrise. Istoria nu numai că își pune amprenta asupra biografiei (vieții oamenilor), ci și deformează biografia (povestea vieții, mai ales în cazul A.d.p.). Oamenii își aduc aminte și uită momente
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fiecare dintre trăsăturile societății pe care o examinăm” - reprezintă după C. Wright Mills (1959/1975, p. 36) perspectiva proprie a studiilor sociale. Dosarul de personal servește unei astfel de perspective. Este încă un motiv pentru care îi îndemn pe tinerii sociologi să nu ignore în studiile lor despre perioada comunistă dosarul de personal ca sursă de informație, ca document social. În A.d.p. succesive ale lui I.C. elementul muncă este constant subliniat: de mic copil „am păzit vitele altora”, la 11
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
nume propriu, e aproape la fel de absurd ca și a încerca să explici traseul din metrou fără a ține seama de structura rețelei, adică de matricea de relații obiective dintre diferitele stații” (Bourdieu, 1986/1988, p. 83). Consider, în acord cu sociologul francez citat anterior, că biografia unei persoane se definește ca totalitatea „plasamentelor” și „deplasamentelor” acesteia în spațiul social. Apreciez, de asemenea, că „descrierea oficială” a vieții (autobiografia din dosaul de personal) impune „constrângeri și cenzuri specifice” care o depărtează de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cum foloseau oamenii bunurile de consum, o dată ce fuseseră obținute. Ne vom concentra asupra culturii penuriei (Miller, 1995, p. 16), concepută ca un set de strategii de management al bunurilor de consum rare. Definiția consumului o preluăm, cum am spus, de la sociologul Colin Campbell (vezi secținea 1). Am fost în mod special interesați de (re)folosirea, menținerea, repararea și renunțarea la aceste obiecte de consum, deoarece din interviuri a reieșit că ele erau strategiile-cheie din cultura penuriei. 4.1. Procurarea bunurilor: pregătiri
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de școlarizare”, adică nu mai aveau dreptul să primească studenți în anul I. Studenții din anii mai mari au fost obligați să se integreze în secțiile de filosofie și istorie (puternic ideologizate), deși începuseră - prin examen de admitere - ca psihologi, sociologi. Apoi, în primăvara lui 1982, a explodat bomba MT (Meditația Transcendentală), motiv pentru desființarea Institutului de Cercetări Pedagogice și Psihologice. A fost o „afacere” mult comentată în cercurile intelectuale din România și de presa occidentală, tipică regimurilor dictatoriale. O reprimare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihologia românească, sunt trimiși să lucreze ca muncitori necalificați în fabrici, pentru a fi astfel reeducați. Toți pierd dreptul la semnătură. După un timp, după caz, încep să primească posturi mai apropiate de pregătirea lor: bibliotecari, secretare, funcționari sau chiar sociologi în întreprinderi (având calificare de psihologi). „Fiind mai tânără”, mărturisește dr. Irina Holdevici, „eu am pierdut doar 10 ani de muncă”. Cei mai mulți au rămas în afara profesiei până la Revoluție. O știre lansată de presă, în martie 1992, aduce un element nou
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]