2,462 matches
-
constituie adulterul dove dit al femeii. Chiar dacă are, conform Pravilei, drep turi depli ne asupra acestor daruri, femeia face deseori apel la ajutorul justiției pentru a și le recupera fie din casa soțului în caz de divorț, fie din casa socrilor sau a cum na ți lor în caz de vă du vie. Din acest motiv, ele apar menționate în do cumen te cu fiecare divorț, cu fiecare de ces care presupune și restituirea zestrei. Virginitatea între onoare și șantaj Moralita
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
îm pre u nă. bărbatul este singurul judecă tor al acestei situații, iar sângele vir gi nal îi con fir mă aș tep tă ri le. A doua zi, proba virginității, că ma șa pă tată cu sânge, se arată socrilor sau na și lor. S. Rai ce vich con semnea ză im por tanța acordată, mai ales de mame, virginității fiicelor, ca și obiceiul expunerii „semne lor fe cio riei“ martorilor: „Les mères ont un très grand soin de la pu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
jul, județul Dâm bo vi ța, își trimite soția înapoi imediat după „împreunarea lor cea dintâi“, când constată că „i-ar fi făcut această rușine și nu i-ar fi purtat cinstea fe cio rii“. In sis ten țe le socru lui de a-i spori zestrea, numai s-o re primească, nu-l conving, sus ținând că de i-ar da și zestrea în doi tă, tot n-o poate ierta pentru o așa rușine. Alți soți însă, fie se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nașterea unui copil și, cum nu vrea să creas că odras la altuia, își goneș te soția, tri mi țând-o înapoi cu toată zestrea în bra țe. Apelul la un asemenea ritual se face uneori special pentru a șantaja familia socrilor și a cere mai multă zestre. Virgi ni ta tea se transformă foarte repede din obiect de onoare în obiect de șantaj. Mai întâi, ginerele lan sea ză zvonul că, a doua zi după nuntă și după împreunarea nup ția
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
după nuntă și după împreunarea nup ția lă, că mașa n-a ieșit pă tată cu sânge. Apoi așteaptă; vecinii și cu noscuții vor face trea ba în locul lui, adică vor îm prăș tia zvonul și îi vor preveni pe socri. Dacă so crii nu reacționează în această primă fază, se trece lacea de-a doua fază, ex pul za rea soției cu zestre cu tot, dar cu men țiu nea că el, ginerele, este deschis ori cărei ne go cieri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în această primă fază, se trece lacea de-a doua fază, ex pul za rea soției cu zestre cu tot, dar cu men țiu nea că el, ginerele, este deschis ori cărei ne go cieri. După o asemenea oca ră, socrul intervine în funcție de fiica sa, sau își acționează gi ne re le în justiție pentru ofen sa adusă, sau plecându-și capul, cedează, numai să scape de rușine. La 17 mai 1783, Ispas, din satul Bo ro nești, județul Ia lomița
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Ia lomița, își gonește soția la câ te va săptămâni de la nuntă, când sarcina a devenit vi zi bi lă. soțul îi oprește toată zes trea, toți cei 20 de taleri strânși „după masă“ în nopatea nunții, și le cere socrilor alți 45 de taleri, cheltuie li le pe care le-a făcut cu pregătirea os pă țu lui. Deși își știe fiica vinovată, mama preia ini ția ti va și se plânge mai întâi lui Vodă și apoi Prea Sfin
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
fi recom pen sați sau simpla nemulțumire cauzată de dezonoare îi poartă pe aceștia prin judecăți. Ca ar bi tru, soborul îi sfătuieș te, într-o primă fază, să uite ne cinstea adusă, să primească surplusul de zestre promis de socri, să se împace. În Cazul acu za ți i lor fal se, se oferă cam aceleași so lu ții, un zapis de angajare din partea so țu lui care promite să nu-și mai acu ze soția pe ne drept. Viața
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu este respectată întotdeauna și, utilizând diverse justificări, bărbatul se grăbește să se însoare sau să-și ia o concubină. Ion Bengescu se însoară la scurt timp după ce și-a îngropat nevasta; situația este în măsură să stârnească reacția fostului socru, Constantin Strâmbeanu, supărat că ginerele nu știe să ascundă, măcar în spate le aparențelor, indiferența față de moartea acele ia care i-a fost soție. Dacă nu de ochii lumii, cel puțin pentru „că s-ar fi căzut după cum ne poruncește
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dă’ntăi dă plin ca pe o soție a lui“. „Anul jalei“ este considerat ca o formă de respect față de sufletul răposatului, an în care riturile funerare se urmează cu strictețe de către soțul supraviețuitor ca una din în datoririle capitale; socrul observă că recăsătorirea l-a făcut pe Ion Bengescu să-și uite îndatoririle, deși păstrase întreaga zestre, deși insista se ca „întreaga gătire“ să fie trimisă la el de către părinții ră po sa tei, promițând că se va ocupa el
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
restituirea zestrei se transformă într-o urmărire judiciară de ani și ani de zile. Ciuma din 1770 îi aduce diaconesei Stanca din Câmpulung nu numai moartea celor doi copii, ci și moartea soțului. Nemaiavând nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa Radu „au scos-o pe noră-sa din casă“. Trei ani a „umblat din ușă în ușă fără de nici un căpătâi“, cerându-i socrului să-i restituie lipsa de zestre și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai moartea celor doi copii, ci și moartea soțului. Nemaiavând nici o legătură cu familia diaconului Pătrașco, socrul, protopopa Radu „au scos-o pe noră-sa din casă“. Trei ani a „umblat din ușă în ușă fără de nici un căpătâi“, cerându-i socrului să-i restituie lipsa de zestre și „parte dintr-ale bărbată-său, fiindcă au făcut amândoi copii“, dar acesta a alungat-o ca și atunci când a scos-o din casă. Când are loc procesul, cei doi sunt puși față în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
doi sunt puși față în față (femeia este reprezentată de un vechil) dinaintea arhiereului Dositei și a protopopilor de Mușcel, Costandin și Ghinea. Foaia de zestre este prețuită de „socotitori“ și, cum socoteala se potrivește cu cea făcută deja de socru, se decide restituirea lucrurilor lipsă sub formă de bani, plus darurile dinaintea nunții. Este adevărat, văduva ar merita și parte din casa bărbatului ei, dar acesta nu prea a avut „chiverniseală“ și atunci nu are de unde să ia. Câtă chiver
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
să îl în frunte pe Pă traș co atunci când acesta îi poruncește „să umble după voia lui, iar nu după voia ei“ și să-i răspundă că știe „drumul Tur tu ca ei“, cu alte cuvinte drumul către casă. Casa socrilor se dovedește a fi un loc nepri mi tor pentru ginerele acu zat de toată nefericirea conjugală. decâte ori a încer cat să in tre acolo, el a fost alun gat cu ciomagul de către cumnatul său, iar soacră-sa îi
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ri lor mai mici se întețesc, iar săracul pom se vede asaltat. Zmaranda trece peste bombănelile lui Tudor care-i tot cere să lase pă rul în pace, să fie atentă că nu-i casa lor, să rărească relațiile cu socrii și cumnații. Scan dalul izbucneș te într-una din zile, când întors de la prăvălie găsește părul jumulit cu crengile rupte. Bănuind autorii, își începe apostrofările încă din curte. Cum to na li ta tea vo cii crește pe măsură ce se enervează
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pe altul cu cuvinte proaste“. toată mahalaua ia parte la acest nou conflict care îl opune pe Tudor familiei Zmarandei. Cumna tul îl amenință cu moartea și chiar scoate cuțitul, soacra strigă în gura mare „să iasă din casa lor“, socrul aleargă la banul Dudescu să-i ceară ajutor împotriva blestematului de ginere. La rândul său, soțul amenință că va face moarte de om dacă nu i se dă soția înapoi. Apariția cătanei potolește pentru moment cearta, dar o transferă în
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
a cere ajutorul puterii, s-a tot certat cu ginerele ce rân du-i să se țină de pro mi siune și să-și alun ge aman ta, dar fără nici un fel de succes. procesul are loc între ginere și socru, fiica nu este pomeni tă decât rareori și rămâne în plan se cun dar, deși lup ta se poartă în numele ei. Conflictul, în schimb, se de ru lea ză între vistie rul Ne a gu Dră gu li nes cu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ruit „șase boi mari, cinci vaci, opt vi ței de acum mă runți, unsprezece oi cu mare cu mică“. În plus, Ge or gică este tatăl copiilor, adică „fă cuți încă după ce au luat-o pă fii-sa“, afir mă socrul su pă rat. Tea ma re a lă nu o constituie pa ter nita tea copiilor, ci vine din faptul că în calitate de pro tec tor, ginerele ar încerca să aibă grijă de ei, să mărite și să în zestreze fetele
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
zice mu ia rea lui sau părinții ei, sau altcineva, o dată și de doao ori, să se dăpărteze, iară el nu va vrea să facă părăsire de tot de cătră acea curvă, atunce-l lasă muiarea lui“. Cu alte cuvinte, socrul, apoi autoritățile locale, în speță ispravnicii și episcopul locului, îl in vi tă pe Dumitrache să-și părăsească amanta și pentru că acesta se supune, pro ce sul intentat numai are obiect. Și cu toate acestea, zapisul dat de ginere nu
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face mare lucru, cel mult o pot închide pentru câteva zile la „gros“, până cei mari iau cu noș tin ță de caz și ho tă răsc în vreun fel. Între timp, scan da lul ia am ploa re și socrul încearcă să-și facă dreptate de unul singur. Elibera rea Tudorei îl scoa te din minți în așa măsură că într-u na din zile dă buz na peste ea în casă, o bate cu bestialitate și apoi o apucă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
pro priul menaj, o simplă promisiune și totul se trece cu vederea în dorința de a nu com pli ca și mai mult legătura sfântă a căsătoriei. Totodată, soțul rămâne în afara conflictului conjugal, în prim-plan aflându-se doi protagoniști, socrul și amanta, nu străini de viața cuplului și cu roluri total diferite: unul se erijează în apărător al lui, iar celălalt este văzut ca distrugător. Actorii principali, cei doi soți, cei care ar trebui să-și spună părerea despre situația
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
putut împreuna niciodată. La început, soțul jenat se plânge, la rândul său, că de fapt soția nu-l vrea, sfătuită fiind de mama ei; apoi că i-a fost rușine să se apropie de soție, datorită lipsei intimității, locuind împreună cu socrii săi. În fața acestor acuzații, soborul îi acordă dreptul de a-și arăta virilitatea în absența socrilor, dar sub supravegherea protopopului locului. soțul neputincios primește un soroc de zece zile pentru a se apăra. Pentru îndeplinirea acestei „probe“, cuplul va locui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu-l vrea, sfătuită fiind de mama ei; apoi că i-a fost rușine să se apropie de soție, datorită lipsei intimității, locuind împreună cu socrii săi. În fața acestor acuzații, soborul îi acordă dreptul de a-și arăta virilitatea în absența socrilor, dar sub supravegherea protopopului locului. soțul neputincios primește un soroc de zece zile pentru a se apăra. Pentru îndeplinirea acestei „probe“, cuplul va locui timp de zece zile în casa protopopului. Nici după trecerea răgazului, Ia na che nu se
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la părinții clerici de au stătut mijlocitori către socră-mieu și către soacră-mea și către soția mea, Nița, de mi-au ertat greșelile de astă dată“. Zapisul are trei părți: prezentarea fapte lor, Ma nea își bate soția, își înjură socrii „cu vorbe proaste de ne suferit“, nu aduce de mâncare în casă, de la căsătorie nu i-a cumpărat nici măcar un „petrec“ de îmumbrăcat; toate aceste acuzații se reiau în cea de-a doua parte și se transformă în promisiuni de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nu altul decât fostul romancier Paco Cortés), evoluând în sensul adevăratei lor identități și istorii trăite. Ca o minge ridicată la fileu, intră în scenă acum comisarul-șef al unei secții madrilene de poliție franchistă, Don Luis, nu altul decât socrul lui Paco, truculentul și alcoolicul personaj ce va ocupa un rol important în economia romanului, golindu-l de livresc și evazionism, spre a face loc obsedantei teme realiste: abuzurile și crimele de război fratricid, cu autori în viață, activi încă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]