71,127 matches
-
Barbu Cioculescu În miez de vară cu soarele plonjându-ți direct în creștet și umbra dându-și sfârșitul pe asfalt, decizia luată de cei mai îndepărtați strămoși de a ieși din spumoasele valuri oceanice și a se stabili la sol, atrași de piața convenabilă a bananelor și nucilor de cocos, de mirosul florilor tropicale, de susurul izvoarelor, pare nu doar îndrăzneață, dar și stupidă. Rechini de zece ori mai mari decât cei de astăzi ne înghițeau deschizând numai pe jumătate
Infernul cotidian by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9346_a_10671]
-
treizeci de ani de cînd a plecat tocmai cînd mă așteptam mai puțin, mă bucur enorm de șansa de a-l fi cunoscut. L-am visat, la scurtă vreme după moarte, înălțat pe o scară, mult mai sus de nivelul solului. Capul nu i-l zăream, ascuns undeva în nourii amurgului. Urcase, se vede, în "extramundana puritate".
Amintirea lui Emil Botta by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/9371_a_10696]
-
Și tot în această perioadă (a vârstei școlare mici) apar unele greșeli de alergare: - alergare tropotită; - așezarea piciorului pe călcâie; - alergare îngenunchiată; - încrucișarea picioarelor; - răsucirea în afară a labei piciorului și orientarea către exterior a genunchiului în momentul sprijinului pe sol; - oscilații ale trunchiului în plan lateral. Este necesar să perseverăm în formarea deprinderii corecte de alergare, insistând pe corectarea greșelilor ivite. SĂRITURI Și deprinderea de a sări poate fi însușită corect la vârsta școlară mică. Săritura este folosită mai mult
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
Un copil stă în cerc, celălalt încearcă să-l scoată. Locurile se schimbă. 3. „Tragem vagoanele” 4. „Lupta cocoșilor” - Pe perechi, fiecare elev sare pe un picior, încercând să-și dezechilibreze adversarul. Pierde cel care pune primul piciorul suspendat, pe sol. A.a.IV. Jocuri dinamice specifice pentru dezvoltarea îndemânării 1. „Vânătorul, vrabia și albina” - Se aleg trei elevi, fiecare îndeplinind un rol: de albină, de vrabie și de vânător. Se trasează un cerc pe sol. Jocul începe la semnalul: vânătorul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
pune primul piciorul suspendat, pe sol. A.a.IV. Jocuri dinamice specifice pentru dezvoltarea îndemânării 1. „Vânătorul, vrabia și albina” - Se aleg trei elevi, fiecare îndeplinind un rol: de albină, de vrabie și de vânător. Se trasează un cerc pe sol. Jocul începe la semnalul: vânătorul urmărește vrabia dar se ferește de albină, vrabia urmărește albina dar se ferește de vânător, albina urmărește vânătorul dar se ferește de vrabie. Când unul dintre cei trei jucători a fot prins, jocul continuă cu
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
formație de cerc cântând un cântecel. La comanda „Caută stegulețul!” institutorul ridică stegulețul sus iar copiii, mergând în șir, se deplasează spre steguleț. Jocul continuă cu schimbarea locului stegulețului. 3. „Trecem puntea” - mers în echilibru între două linii trasate pe sol (cl. a III - a; a IV - a). Copiii se deplasează în coloană unul câte unul în diferite forme: șerpuit, zig - zag, cerc, iar la comanda „Trecem puntea!”, se merge în echilibru cu brațele lateral pe o suprafață lată de 20cm
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
deplasează în coloană unul câte unul în diferite forme: șerpuit, zig - zag, cerc, iar la comanda „Trecem puntea!”, se merge în echilibru cu brațele lateral pe o suprafață lată de 20cm și lungă de 3 - 4m care este trasată pe sol. Se continuă mersul și jocul. 1. „Vine ploaia!” - copiii se deplasează pe tot terenul (cl.I; aII a). Institutorul așezat într-un colț al terenului strigă: „Vine ploaia!” Copiii aleargă în jurul lui. la comanda „Ploaia a stat!” se reia jocul
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
executat se așează la coada șirului. 2. Mers pe călcâie până la un punct fix, întoarcere, predarea ștafetei la următorul copil din grupă care continuă acțiunea și se așează la coada șirului. 3. Mers în echilibru pe o linie trasată pe sol, întoarcere în echilibru și predarea ștafetei la următorul. Același lucru executat cu transport de greutăți (cl. a III a; a IV - a). 4. Deplasarea cu pas adăugat până la un punct fix, cu latura dreaptă spre direcția de deplasare, predarea ștafetei
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
fix, întoarcere în alergare până la primul obstacol, săritură pe un picior peste cele 3 obstacole, predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (III; IV). 4. Săritură din ghemuit în ghemuit prin 3 cercuri așezate unul lângă altul sau desenate pe sol, ridicare, alergare până la un punct fix, ocolire, întoarcere prin alergare pe lângă cercuri cu predarea ștafetei la următorul care continuă acțiunea (II - IV). B.b.IV. Ștafete specifice aruncării, prinderii și conducerii mingii 1. Aruncarea mingii în perete, alergare, culegerea ei
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
însușirea deprinderii de târâre 1. Mers în patru labe până la un punct fix, ridicare, întoarcere în alergare cu așezare la coada șirului. Acțiunea este continuată de următorul. 2. Târâre cu împingerea unei mingi cu capul până la o linie trasată pe sol, ridicare, întoarcere în alergare și predarea mingii la următorul care continuă acțiunea. 3. Târâre cu trecere printr-un tunel format din cutiile de la ladă, picioarele caprei, a calului de gimnastică. C.III. Parcursuri aplicative specifice formării deprinderii de transport de
JOCUL SPORTIV – MIJLOC DE RELAXARE ŞI FORTIFICARE by MOCANU ALINA () [Corola-publishinghouse/Administrative/1301_a_2051]
-
domniei celui ce s-a intitulat Magnificul a fost lupta de la Mohács, din anul 1526. Anul 1526 reprezintă un moment de referință pentru Țările Române, mai ales prin rezistența opusă de domnul Țării Românești, Radu de la Afumați. Acesta a trimis solii de taină la regele Ungariei, Ludovic al II-lea. Scopul acestei solii era sprijinul ce i l-ar fi putut da regele Ungariei în caz de nevoie. Plecarea lui Soliman Istanbul s-a realizat la 23 aprilie 1526, pe ruta
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
în timp ce pentru Muntenia nici măcar una, i-au făcut pe unii cercetători să traga concluzia neexistenșei acestora în raporturile româno-turce. Totuși, existența acestor capitulații este susținută documentar. Prima știre în legătură cu capitulațiile datează din Bătălia de la Rovine, 1394 1542, când hatmanul Vartic, solul lui Petru Rareș la curtea regelui polon, aduce la cunoștința suveranului catolic faptul că padișahul a ignorat înțelegerile și tratatele încheiate cu țara sa de către înaintașii săi. O problemă deosebit de importantă pentru istoricii români și străini este aceea cu privire la realitatea
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
indicată de faptul că între anii 2008 și 2011 în Regiunea Vest, cantitatea recoltată a crescut mai semnificativ decât suprafața cultivată. Acest lucru se datorează creșterii randamentului specific, la a cărei bază a stat în principal procesul de alegere a solului și îmbunătățirea nivelului său agrotehnic. În regiunea Dél-Alföld creșterea suprafeței destinate cultivării rapiței a depășit ușor creșterea cantității de producție. În regiunea Dél-Alföld cea mai mare parte a producției de rapiță, 41%, a fost recoltată în județul Bács-Kiskun, iar în
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
acestei transformări constă în posibilitatea de exploatare pe termen mai lung a terenurilor datorită îngrășării cu bălegar (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276). Tehnica pârjolului: ca și în cazul defrișării prin incendiere, se urmărea îngrășarea și fertilitatea mai îndelungată a solului. Tehnica pârjolului putea deveni o amenințare pentru recolte, ceea ce a dus la o încercare de reglementare a acesteia la nivel constituțional. În 1785, M. Șutzu a încercat să limiteze aplicarea acestei tehnici la primăvară și toamnă; la rândul său, Divanul
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în zonele joase la 1400mm/mp în Munții Țarcu și Godeanu. VEGETAȚIA, FLORA ȘI FAUNA Caracteristicile reliefului, dispunerea unităților acestuia în trepte de la vest spre est au influiențat etajarea vegetației. Ionarea pe verticală a vegetației este condiționată de altitudine, climă, sol, la care se adaugă orientarea culmilor, particularitățile topoclimatice, constituția geologică, precum și influiențe exercitate de către om asupra peisajului. De la regiunea de câmpie și până la crestele munților se succed zone de vegetație ca: zona de stepă și silvostepă, zone alpine[subalpin si
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
1-2 zile, dar poate persista uneori și până la 8-10 zile, pe culoarele de văi pe care se canalizează arborii căpătând o formă asimetrică, fiind lipsiți de ramuri sau având câteva ramuri scurte în direcția de batere a vântului [arbori drapel]. SOLURILE Clasa cernisoluri Cernoziomurile se întâlnesc la vest de Berzasca, pe reliefuri joase și cvasiorizontale sau pe versanți slab înclinați, încadrându-se altitudinal între 75 si 100 m. Deși se întâlnesc pe suprafețe reduse, prezintă o importanță deosebită datorită gradului ridicat
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe reliefuri joase și cvasiorizontale sau pe versanți slab înclinați, încadrându-se altitudinal între 75 si 100 m. Deși se întâlnesc pe suprafețe reduse, prezintă o importanță deosebită datorită gradului ridicat de fertilitate și pretarii la culturi agricole. Apariția acestor soluri este condiționată de prezența depozitelor loessoide de pe versantul sudic al Munților Locvei, câmpia piemontană Nera - Socol și terasele Dunării și a nisipurilor loessoide din ostrovul Moldova Veche. Condițiile climatice sunt caracterizate de temperaturi medii anuale ridicate (circa 11 C) și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ha), datorită condițiilor speciale de formare: pe depozitele de alterare ale calcarelor masive tithonice și neocomiene, aflate la mică adâncime. Sunt caracterizate de un colorit roșu aprins, asociindu-se cu rendzine puțin dezvoltate, aflate pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
pe stâncărie, pante accentuate, vârfuri sau soluri brune eumezobazice pe versanți lini și în unele doline. Condițiile climatice sunt asemănătoare celor descrise pentru rendzinele calcarice, fiind mai uscat și mai cald datorită încălzirii puternice a calcarelor. Arealul de răspândire a solurilor roșii este cuprins între 300 și 725 m (300 - 310 m în Cazane și 500 - 725 m în Munții Locvei), pe platouri înguste, măguri cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii montane a
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
cu pante domoale și versanți slab înclinați. Districambosolurile predomină în partea superioară a regiunii montane a Parcului Natural Porțile de Fier pe roci acide (granite, gnaise și gresii silicioase), ce suferă continuu procese de denudație. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri întâlnindu-se pe culmi, dar și pe versanții cu diferite înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în Munții Almăjului și de valori
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
Porțile de Fier pe roci acide (granite, gnaise și gresii silicioase), ce suferă continuu procese de denudație. Relieful este puternic fragmentat, aceste soluri întâlnindu-se pe culmi, dar și pe versanții cu diferite înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în Munții Almăjului și de valori medii ale precipitațiilor de 700 - 900 mm/an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
înclinări. Condițiile climatice de fermare a acestor soluri sunt caracterizate de valori medii ale temperaturii de 8-9 oC în Munții Locvei și 7-8 oC în Munții Almăjului și de valori medii ale precipitațiilor de 700 - 900 mm/an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori: rocile acide, formele de relief puțin stabile (culmi înguste, versanți, maguri), clima relativ umedă și nu foarte rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se găsesc
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
ale precipitațiilor de 700 - 900 mm/an.Distribuția acestor soluri în cadrul Parcului este determinată de patru factori: rocile acide, formele de relief puțin stabile (culmi înguste, versanți, maguri), clima relativ umedă și nu foarte rece și un drenaj bun al solului ce asigură dezvoltarea unor procese pedogenetice specifice. Se găsesc la altitudini de 400 - 900 m, dar în zonele cu inversiuni termice (valea Ieșelniței), pot coborî până la 380 m, iar pe rocile acide, cu vegetație acidofilă încep a se forma de la
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
bazinele râurilor Mraconia, Berzasca, Sirinia, Radimna, Oravița. Clasa spodisoluri Prepodzolurile și podzolurile au o răspandire relativ redusă în regiunea Porților de Fier, fiind condiționate de un substrat acid alcătuit din gresii sau conglomerate silicioase, granite, gnaise. Deși aceste tipuri de sol caracterizează etajul montan superior, prezența lor în zona Defileului Dunării este favorizată de apariția unor condiții locale propice formării lor.Astfel, spodisolurile coboară la altitudini relativ scăzute, de 650 - 750 m în Munții Almăjului și 500 - 525 m în Munții
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
în Munții Locvei, cele mai joase altitudini din România. Apar pe versanți și culmi nu foarte înclinate,cu expoziție nordică sau la partea inferioară a versanților în văi înguste. Condițiile climatice ale arealelor,cu spodisoluri sunt asemănătoare cu cele ale solurilor asociate,districambosolurile.Temperaturile medii anuale sunt de 7-9 oC, iar precipitațiile, în jur de 1000 mm/an; de asemenea, tot timpul anului există exces de umiditate, asigurând o bună transformare a materiei organice în sol. Arealul cel mai însemnat de
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]