28,122 matches
-
copii. Fratele este o rudă de rangul doi. Nu trăiesc zi de zi cu el să-mi dau seama ce face. Nu spun ca o scuză, ci ca pe o realitate pe care mulți români o știu. Au frați, au surori, trăiesc unul într-un oraș, unul în alt oraș, nu prea știu de viața de zi cu zi a fratelui. Mă întrebam ce se întâmpla dacă aveam 11 frați. E dificil. Aici trebuie să rămânem în limita legii, a Codului
Traian Băsescu: Nu-mi reneg fratele. După mandat voi încerca să-mi apăr fratele by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/28531_a_29856]
-
Simona Sora și Claudiu Constantinescu Cătălina Iliescu-Gheorghiu este conf. dr. la Catedra de traductologie și director al Cursurilor de vară „Rafael Altamira“ la Universitatea din Alicante, precum și președinta Asociației culturale ARIPI, din 2005. A introdus limba română ca limbă de profil la
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
cred că traducerea Cătălinei Iliescu-Gheorghiu, o traducere fidelă, plastică și dinăuntrul celor două literaturi, a reușit să recreeze mai multe universuri poetice intraductibile, cum le considerăm adesea, atunci cînd vorbim despre poezie. Ar trebui să-i fim, cu toții, recunoscători. (Simona Sora) Dragă Cătălina, a cui a fost ideea acestei minunate antologii, Miniaturas de tiempos venideros. Poesía rumana contemporánea (Vaso Roto Ediciones, 2013), publicată cu sprijinul Institutului Cultural Român? Ideea s-a conturat în urma unei aventuri literare, cînd o caravană de poeți
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
Am fost nevoit să semnez", a declarat Adrian Zglobiu, marți seară, la Antena 3. "Eu nu am cum să mă bat cu ei. Am un avocat din oficiu care doar semnează acte(...). Sunt șomer, fără loc de muncă. Am o soră pe moarte, o mamă bătrână și un frate, care e și el în șomaj. Nu-mi permit avocați", a mai spus bărbatul. Cu o seară înainte, Zglobiu a spus că a fost victima amenințărilor și că medicii au încercat să
Bărbatul care l-a scuipat pe Băsescu, internat la sanatoriu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/28696_a_30021]
-
ignorate, fie exploatate. Mincă a adăugat că în Parlament numărul femeilor parlamentar este de 17% și este un "număr infirm". "Este momentul să renunțăm la fanfaronadă și să tratăm fiecare zi ca și cum ar fi Ziua Femeii. Doresc femeilor - mame, soții, surori - o Românie fără prejudecăți. La mulți ani, doamnelor și domnișoarelor, în fiecare zi!", a încheiat Mincă. Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a spus în final: "Femeia te ridică, femeia te coboară! No comment".
Liliana Mincă: Să tratăm fiecare zi ca Ziua Femeii. Zgonea: Femeia de ridică, femeia te coboară by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38989_a_40314]
-
ei, Dinu și Cornelia (Nelli) Pillat sub titlul Biruința unei iubiri. Și tot ea a îngrijit o nouă ediție în traducere românească a romanului Zbor în libertate, scris în engleză (The Flight of Andrei Cosmin) de mătușa sa Pia Pillat, sora lui Dinu, cei doi copii ai poetului Ion Pillat. Recent, ea a făcut să apară un nou florilegiu epistolar Pagini din corespondența cu familia Pillat, supraintitulat semnificativ Sufletul nu cunoaște distanțele (Ed. Humanitas), relevată ca talentată prozatoare, din păcate, târziu
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
Cioculescu agonizează moralmente, ținând anticăria lui Sterescu. Bietul Voiculescu capătă o figură tot mai scobită și mai palidă, de Christ în suferință, Teodorenii, de asemenea, puși la index, o duc Ťtârâș-grăpișť". Scriitorul nu era încă dezabuzat. în 1946, își anunța sora și cumnatul, Mihai Fărcășanu, că i-a apărut romanul Moartea cotidiană, în 1949 (e posibil ca datarea să fie greșită), ca într-o pagină de jurnal de creație, oferea informații despre romanul Așteptând ceasul de apoi, pe care altă dată
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
ani, candoarea, naivitatea, prospețimea de copil. Este moartă după dans... Când se află undeva în natură sau când compune o poezie sau lucrează la traducerea unor versuri, capătă deodată gravitatea extatică, adânc contrastantă cu fizionomia ei încă pronunțat infantilă". Și sora lui, Pia, îi reține atenția în câteva rânduri, regăsind-o după 19 ani, pe de o parte, "în zveltețea trupului, în ochii mari, gravi, intenși, încercănați adânc,... în ovalul subțire și fin al figurii", dar pe de alta, cu "nu știu ce
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un binefăcător ev imemorial și, în cele de urmă, de cosmos. Scriitorul, care se reneagă, îi trimite surorii sale, complet ruptă de multă vreme de realitățile literare românești, cărți de Sadoveanu, Rebreanu, "magistralul roman al lui G. Călinescu Bietul Ioanide", "epocalul volum de Sonete... ale doctorului Voiculescu", îi vorbește entuziast despre poezia lui Marin Sorescu, socotit atunci, în
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
ca și în cazul divorțului, aprobarea familiei. Aceasta pur și simplu o exclude, nemaiprimind-o în casă până la căsătoria legală, care se produce abia peste doi ani. Lui Dinu, pe atunci liceean, tatăl îi interzice categoric s-o vadă pe sora ostracizată, altfel, urmând să i se închidă și lui ușa. Dar Dinu se duce la ea pe ascuns. Concluzia fiicei așa de aspru pedepsită e pe măsură: "Brătienii puteau fi aprigi și cruzi într-un fel tribal, căci nu erau
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
și numită de compatrioții săi ”Fra Triller”! Într-o zi sunt poftită la ceai la Xaver Scharwenka, unde am făcut cunoștința întregii și numeroasei sale familii. Soția sa, o rusoaică, îmi inspira multă simpatie, iar fiicele sale, frumoasa Isolda, și sora ei mă inconjurară îndată cu cea mai drăgăstoasă prietenie.La masă, pe care o prezida veselul maestru Xaverfăcui cunoștința reputatului pianist și compozitor, fost elev al maestrului A. Reisenauer, Sergei de Bortkiewicz, un credincios amic al casei Scharwenka. După masă
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente by Viorel Cosma () [Corola-journal/Memoirs/84346_a_85671]
-
zicând, rezolvă probleme, ajută negustoriei peste graniță (scrisorile Doamnei Voica a lui Mihnea cel Rău și ale Doamnei Despina a lui Neagoe Basarab către pârgarii din Brașov) sau relațiilor de familie (Doamna Ecaterina a Țării Românești îi trimite repetate scrisori surorii sale Mărioara, călugărită lângă Veneția). Fie precise, fie ceremonioase, după trebuință, scrisorile evită spațiul privat, restrângând informația la minimum: „Și, dacă întrebi și despre noi, de sântem bine, (da), cu mila lui Dumnezeu. [...] Alta nu am să-ți scriu, și
Ăste foi de dânsa scrise... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3923_a_5248]
-
de William Shakespeare și i-a numit pe militarii români "frații lui": "Henric al V-lea le-a spus soldaților lui « Cel care își varsă sângele împreună cu mine azi este fratele meu». Asta simt față de români, sunteți frații mei și surorile mele, iar relațiile dintre noi vor dăinui pentru totdeauna." Ambasadorul SUA la București, Mark Gittenstein, a participat astăzi împreună cu ministrul Apărării Corneliu Dobrițoiu, la o demonstrație din cadrul exercițiului bilateral româno-american "Dacian Viper 2012", care are loc la Flotila 71 Aeriană
Gittenstein: Relația dintre S.U.A și România nu poate fi distrusă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/43040_a_44365]
-
și-a pierdut soția, vederea, nu mai scrie de zece ani, nu mai ascultă muzică, e țintuit la pat, cu ochii pe pereți, fără nici un gând, nemaiașteptând nimic. Iar viața lui fusese aceea a unui înlocuitor, conceput fiindcă murise o soră, cu înfățișare de om inaparent, care se prelingea de-a lungul zidurilor, care „pusese baze” în peste trei sute de cârciumi bucureștene și trăise în promiscuitate cu numeroase pisici, într- o casă ce se delabra. Avusese servicii penibile, la Agerpres aducând
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4311_a_5636]
-
Dilema, care pune în discuție revizuirea Constituț iei și lansează întrebarea: Pe ici, pe colo sau deloc? De asemenea, Cronicarul i-a citit cu plăcere pe Andrei Manolescu („La colțul străzii”), Rodica Zafiu („Incendiar”), Marius Chivu („Învață să scrii!”), Simona Sora („Ore”) și, bineînțeles, pe Andrei Pleșu, cu subtile reflecții despre rău: „Să nu te gândești la rău, să nu ții minte răul. Dar, din păcate, răul nu e un inconsistent fum toxic, pe care îl poți evacua cu o simplă
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4314_a_5639]
-
nu se mai arăta la față lunea. Erau acolo viitori studenți în pauza dintre bacalaureat și examenele de admitere. Imigranți aflați încă pe drum spre țara ideală de undeva din Occident, unde domnește dreptatea, unde oamenii sunt ca frații și surorile, iar statul potent joacă rolul de părinte protector; fugari care se ascundeau de familiile lor - de soții, soți, părinți; îndrăgostiți nefericiți, deconcertați, melancolici și veșnic înghetați. Cei pe care îi urmărea legea, fiindcă nu reușiseră să-și achite creditele contractate
OLGA TOKARCZUK - Rătăcitorii () [Corola-journal/Journalistic/4313_a_5638]
-
unui improbabil Petrarca, Stella unui Swift mai puțin sardonic sau chiar Eloisa unui Abelard îmbrăcat în uniformă de marinar. E posibil însă, urmând scenariul încifrărilor și-al misterelor amplu diseminate în creația lui Hugo Pratt, să presupunem că fiecare din surorile Evei întâlnite în peregrinări are una sau mai multe trăsături comune cu portretul niciodată revelat. După cum avem și libertatea să credem că, în anumite cazuri, Corto Maltese a depășit, în ce le privește, granița simplei amiciții. Citându-l pe Guido
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
o distanță destul de mare. De atunci Cuza a început să dee pace cortelului verde al cumnatului său, pănă când acesta a avut proasta ideie să pue să astupe bortele făcute pănă atunci, ceea ce a ademenit pe viitorul domn al Țărilor Surori să nu se mai poată stăpâni și să facă cortelului alte borte și mai număroase” (p. 37). După cum o altă scenă, dintr-un capitol ulterior, Călătoriile noastre la Viena și Italia seamănă izbitor cu Teodoros al aceluiași Ghica. Tot despre
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
Au ales momentul ăsta! în care d-ta vrei să... te duci la tata! (Geamăt) Mamă!... Aproape de urechea ei, sperând.) Ai nevoie de ceva? (Tăcere) Dormi?... Mamă! (Alt geamăt.) Mămică!... Sunt eu, Rareș! (Geamăt.) ’Tu-i faza de recuperare! Lu’ soră-mea și... noră-ta!... Două... pp... poame!... Stau de patru ore aici și n-ai scos un cuvânt!... O silabă! (Liniște. Suspină resemnat și se întoarce în fotoliu.) Acu’... Doctoru’!... (Sare la agendă) Fără salvare... dar cu doctor! (Apelează) Hai
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Rareș! (Alt geamăt.) Vrei ceva?... Ana: - (Gemând.) Gabi... Rareș: - Gabi e la... O doare-n cur de mă-ta. (Imitând) „Să vezi și tu, dragă, cum e să-ți îngrijești mama. Până acu’, n-ai prea avut ocazia. Proasta de soră-ta a avut grijă de toate. Nici n-ai știut că ai părinți. Doar la telefon: ce face mama, ce face tata, vezi, ai grijă... că-s bătrâni. Ei, acuma... te ocupi tu de mă-ta. Mie mi-a ajuns
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
Ți-a rămas intact simțul umorului... de care era așa de mândru tata. Ana: - Oricine-ai fi, schimbă-mi-l... Rareș: - Mi-a lăsat fiica matale... număru’ femeii... Ana: - E liberă azi. Rareș: - Escroaca!... Ana: - E femeie de treabă. Rareș: - Soră-mea. Ana: - Amândoi sunteți la fel... de buni. Rareș: - Mamă! m-ai speriat!... Să nu mai faci chestii din astea! De-abia acum mi-am revenit... Nu sunt pregătit pentru... Ana: - Nici eu. Rareș: - Ia mișcă piciorul drept. Ana: - Nu
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
faci baie?!... În lighean?! Ana: - După ce-mi iei pampers-ul... mă ștergi cu prosopu’... ud. Rareș: - Regret, dar nu cred că pot face... Ana: - Poți. De aia te-am făcut. Rareș: - Te-ai gândit la toate atunci!... Dobitoaca de soră-mea trebuia să-mi spună! și plăteam eu o femeie! Ana: - Data viitoare. (El merge la baie, bombănind.) Te miști ca melcu’. (Pauză.) Ce faci acolo?... (Revine Rareș cu ligheanul.) Ai uitat prosopu’... (Lasă ligheanul jos și se întoarce în
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
geografia?!... Rareș: - Gata!... Ajunge!... Ai spus că vrei un ceai. Ana: (Plânge.) - De ce țipi la mine?... Poate mă iei și la pumni. Rareș: - Mamă! cum poți spune asta?!... Extraordinar!... Merge în bucătărie. Zgomote, bombănit, strănuturi.) Ana: De mușețel!... Nu ca soră -ta... Laxativ. De... era să mă curăț. (Pauză.) Ce faci acolo?... Plângi?... Sau râzi?... Rareș: - Ceai. Ana: (Tare.) - Cum e afară?... Plouă? Rareș: (Din bucătărie.) - Nu. E soare. (Pauză.) Ana: - Vine ceaiu’ ăla odată?... Tu nu auzi? Rareș: - Imediat. Ana
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
pe masă.) Ana: - Du-o în bucătărie... Și spalo... (Rareș iese bombănind.) De când n-ai fost la teatru?... Oamenii deștepți merg... măcar o dată pe săptămână. Un profesor de geografie... în ce categorie intră?... (Zgomote. Tare:) Poate mă lași fără pahare!... Soră-ta... nu e zi să nu spargă. Cel puțin unu’. Dacă n-o face... zici că... a dat camionu’ peste ea... Plată. Și acră... De ce taci? Rareș: - Din respect. Ana: (Smiorcăindu-se.) - Mă iei în zeflemea... Rareș: - Mamă!... În ritmul
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]
-
două pahare... Ai venit? Rareș: - Două pahare?... Aa... Înțeleg: unu’ eu, unu’ tata... Corect. Ana: (Rareș iese. Zgomot de sticle și pahare.) - Vezi! poate mă lași fără vin!... (Strigând) Ce-ai spart?... Rareș: (Vocea) - Nimic, nimic... Ana: - Așa zice și soră-ta!... și m-a lăsat fără pahare... (Rareș revine cu sticla și paharele.) Ești surd?... De ce nu răspunzi?... când întreb?... De unde ați luat obiceiu’ ăsta? prost?... Rareș: (Umple paharele.) - Le sorb aici... în fața matale. Și tata... le prinde... Dincolo. Dacă
Ion Corlan: Profesorul de geografie - Piesă într-un act () [Corola-journal/Journalistic/4335_a_5660]