2,458 matches
-
pur și simplu extraordinar. COMPOZITORUL (se oprește la Mecena, care e încântat, și îi pune mâinile pe nas și gură până când aceste trebuie să se smulgă horcăind în lături): Fără un sunet își rostogolește un ochi ziua, păpușa muzicală e spânzurată, în piața centrală, peste groapa cu lături peste toate casele familiilor zero peste toate zilele de sărbătoare peste părul pestriț ale ultimului sfânt părinte (încet încep toți să se legene în ritmul muzicii) PIANISTA: Muzica ridică un braț gol într-
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o zi norocoasă lipsită de sânge, zice mama, că altfel nu mai există nici un concediu pentru expresia feței în măruntaiele omenești. Dacă noaptea de Crăciun ar fi punctul culminant al anului, atunci ne-am smulge inimile și ni le-am spânzura în pomul de Crăciun unde i-am mai putea cuprinde pe toți distrugătorii de texte de legi omenești, dacă Omenirea ar avea de gând să lovească cu piciorul beteag în ușa dreptății mondiale. Inimile cu sânge înghețat pe ele, ar
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
autorul „nu e dintre cei care se respectă și sunt foarte respectați”, nu vom afla sfârșitul, poate tragic, al funcționarului ghinionist. În general, în literatura română se sinucid intelectualii. Excepție fac personajele lui Rebreanu: Ana trădată de Ion, care se spânzură - ca și Ițic Ștrul, dat dezertor și făcut scăpat de asasinat, dar inutil. De asemeni, se ucide Solomia din Amândoi, o minte complicată și confuză. Dovedită ca asasină, ea recurge la acul de păr, modus operandi mai original decât baioneta
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Cartea nunții, un profesor de istorie burlac și cam trecut, Silvestru Capitanovici, e incapabil de curajul de a întemeia o familie. Presat de urât și singurătate, lasă discret averea tânărului cuplu ce are viața în față și, la fel de discret, se spânzură. În finalul ciclului Medelenilor, Ionel Teodoreanu își sacrifică abrupt personajul favorit, pe Olguța. Ea află că are cancer mamar și nu suportă ideea unei agonii prelungite. Ca atare se împușcă. La fel procedează eroina din Jar de Rebreanu, aceasta trădată
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Botanică. Tot într-un parc pustiu se sinucide un necunoscut la Emil Gârleanu. Descoperitorii fură o pungă plină și grea aflată asupra cadavrului, dar acasă constată că în ea nu sunt gologani, ci gloanțe de rezervă. Într-un parc se spânzură din amor și un personaj al lui Minulescu din Corigent la limba română. Femeile sinucigașe ale lui Kirițescu se omoară spontan. Florentina din piesa omonimă are o criză de remușcări în finalul dramei și sare pe fereastră mai scurt decât
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
recreată după 1989, și e discutată la fel de aprins și doct ca pe vremea lui Lache și Mache. În imperiul habsburgic, în vremea Primului Război Mondial, această lacună nu exista. Așa că, în Pădurea spânzuraților, locotenentul ceh Svoboda și ofițerul român Apostol Bologa sunt spânzurați pentru tentativă de dezertare la inamic, după procese scurte la curtea marțială. Bologa făcuse parte dintre judecătorii lui Svoboda. Tot în primul război, dar în Cronica de familie de Petru Dumitriu, un ofițer, de astă dată al armatei române, e
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
importante dedicate războiului se referă, precum știm, la primul război mondial. Astfel Pădurea spânzuraților narează, după nuvela Catastrofa, un caz de conștiință al unui ofițer român pus să lupte în armata autro-ungară împotriva inamicilor români ai imperiului. Dezertând, va fi spânzurat ca și fratele autorului. Ștefan Gheorghidiu din Ultima noapte... e sublocotenent și conduce plutonul său în luptă. În opinia mea, partea de război a romanului e chiar mai interesantă decât cea de dragoste. Oricum, ca probă a virtuozității literare, acestă
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
leac: să roadă cocean (cotor) de varză sau migdale amare, că nu se va Îmbăta. Să nu i se facă omului sete: albuș de ou cu apă rece să bea. Să nu-și lepede pomul roadele: rădăcină de crin să spânzure pe stâlpari sau crengi și poamele nu vor cădea. Să nu ți se facă foame: 6 smochine să mesteci și să mănânci. De boala gâtului: făină de orez cu unt de vacă proaspăt, să-l Întinzi pe o pânză și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
bei, că-ți va trece. De nu va avea muierea țâțâ (lactație): să fiarbă pătrunjel și molotru cu vin și cu zahăr să bea. Pentru negei (negi): un cioric (șoric) de slănină, să ungi negeii de pe mână, după care să spânzuri cioricul cu ață, spre amiază. Pentru durerea dinților, umflătură: pelin să fierbi cu vin, să-l ții În gură. Alta: să iei pelin uscat, ca 2 pumni, să-l pui Într-un vas, amestecându-l cu vin bun și astupându
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
izvorul cel ceresc al apei vieții care Țâșnește din coasta lui Hristos (In. 8, 38; 19, 34)”<footnote Eusebiu de Cezareea, Istoria bisericească, cartea a cincea, I, 19-22, în col. cit., vol. 13, p. 184. footnote>. Fericita Blandina a fost spânzurată de un stâlp, fiind sortită să fie sfâșiată de fiarele sălbatice. Văzând-o „atârnată pe un fel de cruce și auzind-o rugându-se într-una, luptătorii creștini își sporeau curajul căci în lupta ei vedeau, și cu ochi trupești
Atitudinea martirilor creștini ai primelor secole în faȚa morȚii. In: Medicii și Biserica. Medicină și Spiritualitate în abordarea pacientului terminal by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/121_a_138]
-
tinerel și aproape copil, după fugă, după exiluri, redobândind Imperiul după multe vărsări de sânge, nu departe de orașul care a fost martorul morții fratelui său, a fost ucis; iar cadavrul său în semn de bătaie de joc, a fost spânzurat. Va trebui să-i mai amintesc pe Procopius, Maximus și Eugenius care, pe durata domniei lor, au fost teroarea lumii? Toți, făcuți prizonieri, au stat sub privirea orgolioasă a învingătorului și (lucru foarte josnic pentru aceia care cândva au fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
considerau licită și chiar sacră expunerea pentru a fi ucis din motive religioase, spre deosebire de imoralitatea de a-i ucide pe alții, indiferent de motiv. Printr-o asemenea atitudine preamăreau martiriul religios, iar Montanus, Priscila și Maximila, care voiau să moară spânzurați pentru a da cei dintâi exemplu, susțineau obligația morală de a înfrunta martiriul pe durata persecuției, declarând fuga o adevărată apostazie. Cu toate acestea, montaniștii s-au aflat în contradicție cu teza susținută referitor la interdicția absolută a poruncii a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
au uns copiii nenăscuți consilieri prin ambasade și nu-i întreabă nici dracu' de sănătate, iar noi, ăștialalți, fraierii României, suntem tratați de către alți fraieri, la orice oră din zi și din noapte, ca niște potențiali infractori numai buni de spânzurat. Cred că nu este departe timpul, când dacă ai să vrei să intri într-un supermarket, va trebui să te lași mai întâi sigilat în plastic. Se va începe cu geanta, sau la o adică, poți fi sigilat cu totul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
vârful unghiilor grec, de felul lui, cel puțin după mamă în mod sigur, un fel de părinte spiritual al întregii biserici ortodoxe, începe să fie tot mai acut contestată de Biserica Română. Întâietatea grecilor, care de când este creștinătatea, taie și spânzură în Patriarhia Constantinopolului (numită încă a întregii lumi ortodoxe), a Alexandriei (a întregii Africi), a Antiohiei (a Siriei, Libanului, Iranului, Irakului, Kuweitului și a unei bune părți a Turciei) și a Ierusalimului, este grozav zdruncinată de românii ce obraznici, care
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în tabăra învingătorului. In privința Convenției de la Geneva, privind protecția prizonierilor, menționăm cu precizie, că pe vremea aia, în lupta politică nu se luau prizonieri, decât pentru a fi răscumpărați pe bani grei, necesari pentru trezoreria partidului domnitorului sau, adeseori spânzurați la prima mare sărbătoare cu cruce roșie, când trebuiau răscumpărate păcatele domnești prin jertfe curat creștinești. Băsescu, pe lângă cele șapte pagini din cartea Levantul a lui Mircea Cărtărescu, a studiat atent și cele două pagini din cartea numită pare-mi
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
electorat fără maturitate politică, dar de data aceasta sunt numiți amețiți sau prostiți, ceea ce este, sincer vorbind, cam tot pe acolo. Pe atunci, ehei, nu existau nici liberalii de dreapta și nici socialiștii de stânga, fiindcă domnul i-ar fi spânzurat la modul disciplinat și corect, pe unii în dreapta și pe ceilalți în stânga intrării în cetate. Vlad, după cum știm din istorie, n-a mizat pe electoratul intern, lucru care i-a adus o victorie ușoară, mulțumită voturilor din afară, aduse de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
propună o constituție aiuristică, foarte neconstituțională; un mare jucător, care știa precis, că nimic din ce a propus nu ar fi putut să treacă de Parlament, nici dacă l-ar fi chinuit pe Bocul cel mic, cu fieru- ncins sau spânzurat de limbă; un adevărat jucător, care-și lasă partenerii de joc, să fiarbă ca blegii în discuții interminabile, sterile și penibile, în vreme ce el pleacă să se răcorească boierește pe Litoral și să danseze la Cireșica. In asemenea condiții, vă rog
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Acolo-ai putut vedea marele simbol al autorității: un cîine în funcție e ascultat. Aprod mișel, oprește-ți mîna cruntă. Ce bați cu biciul tîrfa? Biciuie-te tu: Tu arzi s-o folosești în felul pentru care O biciui. Cămătarul spînzura pe-escroc. Prin haina-n zdrențe-apare orice viciu; Mantii și blănuri ascund tot. Puneți păcatu-n aur, Si lancea tare a dreptății, blînd, se frînge; În zdrențe, paiu-unui pigmeu îl și străpunge. Nimeni nu face rău, nimeni, spun, nimeni. Li-s
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
știm deja) adoarme conștiința și mângâie sufletul ca un narcotic plăcut. Atmosfera e însă dinamizată de apariția unui factor neprevăzut un grup de vilegiaturiști (oameni neancorați în peisaj) ce aduc lui Bizu vestea senzațională că un "rumân" oarecare s-a spânzurat de crengile copacului "sub care el însuși se așezase odinioară, într-o clipă de zbucium". Profund tulburat, fiul armurierului începe să se gândească "la trecutul lui", pe care încearcă să și-l amintească mai întâi în mod conștient, cu ajutorul imaginilor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
uitându-se lung la omul ei întins acolo pe banca tare, apoi încet ca și cum niște resorturi interioare ar fi cedat se lăsă în genunchi pe mozaicul rece și își lipi obrazul de mâna galbenă care ieșise iar de sub învelitoare și spânzura în jos. Nu plângea, începu să vorbească greu, fiecare cuvânt parcă venea din străfunduri și-l lepăda așa de la sine, într-o doară, de parcă nu ar fi avut ce face cu el, fiind prea mult frământat pe toate fețele
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
s-a mai întâmplat apoi?” Mă făcuse foarte curios și dacă nu-mi spunea continuarea simțeam că o să plesnesc exact ca o păstaie toamna. De abia într-un târziu el spuse cu gândurile aiurea: „L-au găsit după trei zile spânzurat de stejarul singuratec, adică de stejarul ce era aici unde stăm noi acum. L-au dat jos, apoi au tăiat și stejarul, așa cum se face de obicei cu orice copac de care s-a spânzurat cineva. Dar eu zic să
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
au găsit după trei zile spânzurat de stejarul singuratec, adică de stejarul ce era aici unde stăm noi acum. L-au dat jos, apoi au tăiat și stejarul, așa cum se face de obicei cu orice copac de care s-a spânzurat cineva. Dar eu zic să mergem că ne apucă noaptea aici în pădure...” Bătrânul S i câmpul acela era gol și pustiu, dealurile cocârjate undeva departe la orizont curgând monoton ca o apă cenușie cu unduiri de cămilă, întregeau spațiul
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
bineînțeles, în tabăra învingătorului. În privința Convenției de la Geneva, privind protecția prizonierilor, menționăm cu precizie, că pe vremea aia, în lupta politică nu se luau prizonieri, decât pentru a fi răscumpărați pe bani grei, necesari pentru trezoreria partidului domnitorului sau, adeseori spânzurați la prima mare sărbătoare cu cruce roșie, când trebuiau răscumpărate păcatele domnești prin jertfe curat creștinești. Băsănău, pe lângă cele șapte pagini din cartea Levantul a lui Mircea Cărtărescu, a studiat atent și cel mult două pagini din cartea numită pare
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
electorat fără maturitate politică, dar de data aceasta sunt numiți amețiți sau prostiți, ceea ce este, sincer vorbind, cam tot pe acolo. Pe atunci, ehei, nu existau nici liberalii de dreapta și nici socialiștii de stânga, fiindcă domnul i- ar fi spânzurat la modul disciplinat și corect, pe unii în dreapta și pe ceilalți în stânga intrării în cetate. Vlad, după cum știm din istorie, n-a mizat pe electoratul intern, lucru care i-a adus o victorie ușoară, mulțumită voturilor din afară, aduse de
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
199,9 RON 25 200 RON 30 În aceeași colecție au mai apărut (selectiv) • Cele două Românii, Gabriela Adameșteanu • Comisia de împăciuire, Daniel Vighi • Contemporanii noștri, Gheorghe Drăgan • Convorbiri euharistice, Dorin Popa • Cronica unei mari dezamăgiri, George Pruteanu • Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary, Doina Jela • Imprevizibilul triumf, Mircea Gheorghe • Istoreme, Codrin Liviu Cuțitaru • Omayra moare în direct, Sonia Cristina Stan • Scriitorii și politica, Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei În curs de apariție Curierul diplomatic, Mihai Baciu LIBRĂRII
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]