7,710 matches
-
mai puternic decît instinctul de conservare. Tornatore a reușit să dea personajului o demnitate tragică care-l scoate din sfera frivolului, din tiparul prostituatei, fără falsetul happiendistic gen Pretty Woman, mergînd pe filiera rusească a caracterului său, unde marile scindări, spectaculoasele convertiri sunt posibile. Metamorfoza este susținută prin descrierea obsesivă a exacțiunilor la care este supusă Irene, dintre care cea mai teribilă rămîne exploatarea maternității sale. Clivajul dintre cele două stări de agregare ale personajului este uneori dificil de traversat chiar
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
de cruzime. Niciodată trucurile și strategiile sale nu devin sarcastice, niciodată personajul nu cade în vulgaritate, mila și dragostea se însoțesc cu fermitatea și brutalitatea cuiva care joacă totul pe o singură carte. De asemenea, regizorul renunță la un final spectaculos, păstrînd însă o doză de optimism așa cum tema socială nu este exploatată pe baza potențialului mediatic, realita-tea teribilă a comerțului cu carne vie, ci pe baza potențialului ei dramatic. Forța afectivă a personajului îl scoa-te din masca anonimatului cu reflexul
Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
-
Iar publicul, un public atent, cultivat, prioritar atașat activităților Institutului Francez, a știut a răsplăti cu vădit entuziasm strădania artiștilor muzicieni. Este, pe de altă parte, interesant de observat felul în care un gen ce a beneficiat de o dezvoltare spectaculoasă în Europa Centrală și de Vest în urmă cu aproape trei secole, un gen de care ne desparte un întreg tezaur de muzică de operă, de care ne despart epoci de cultură muzicală clasică și romantică, acest gen, genul operei
Muzica veche în actualitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9063_a_10388]
-
mârâieli în discuțiile private, atacurile venite din partea Italiei au adus chestiunea infractorilor pe scena publică. Adevărul este că n-am reușit niciodată să găsim strategiile potrivite pentru a integra o populație cu o istorie zbuciumată și un destin pe cât de spectaculos, pe atât de greu de armonizat cu stilul lumii în care nomadismul nu mai constituie o valoare în sine. Nu posed nici datele și nu am nici căderea morală de a judeca o situație despre care știu, de fapt, extrem de
Vandalii din Balcani by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9044_a_10369]
-
se amână întemeiat și dezinvolt. Se reportează sine die. Nu știu în ce măsură existau, în relaxații noștri ani 70, prea mulți și prea harnici cititori de presă internațională, avizi de minusculele vești legate de cele mai recente întâmplări științifice, de divorțuri spectaculoase, de recorduri numai bune pentru a fi doborâte, de incredibile meciuri de fotbal. Radu Cosașu era, se vede treaba, unul dintre acești puțini cavaleri ai tiparului și ai paginii de celuloză în format A 3. Chiar primul între egalii împătimiți
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
întrețin fără s-o știe și fără pic de șarm al limbajului devoratorii canalelor TV din familia Discovery sau Animal Planet; îl repetă, lipsiți de memorie, internauții dependenți, care scotocesc în vastele domenii virtuale pentru aflarea senzaționalului mărunt și a spectaculosului individual. Evoluție adevărată nu există nici în literatură, nici - din câte se vede - în presă. Paradoxal, și una, și cealaltă se dovedesc mai degrabă anistorice. Sau, atenuând, paralele cu istoria, iar nu încapsulate în aceasta. Altminteri noutățile anilor 68-69, de
Pururi tânăr by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9048_a_10373]
-
scurse ca o lavă întărită și prăfuită peste marginile Platformei Industriale, străzile transformându-se în șosele și parcurile transformându-se în păduri, lacurile și grădinile și terenurile virane." (pp. 70-71). Fuga eroului prin lumea de deasupra e, desigur, mult mai spectaculoasă. Dar ea își caută și își câștigă sensul prin combustia scriitorului, prin explorarea de către acesta a istoriei ce i-a fost dată. Și în fața căreia nu-și descoperă "dovleacul de căpățână" cu una, cu două. Cu cât epoca mizeră a
Orașul subteran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9028_a_10353]
-
de aceea, că impresia pe care mi-a lăsat-o volumul, încă de la primele pagini, a fost una intensă de déjŕ lu. De altfel, Andrei Oișteanu nu își propune să aducă informații noi, dezvăluiri capabile să modifice de o manieră spectaculoasă cunoștințele generale despre Eliade și Culianu sau să ridice misterul dens care continuă să învăluie viețile celor doi savanți. Dimpotrivă, Religie, politică și mit este mai degrabă o carte interactivă, o somație făcută cititorului ca, având toate probele pe masă
Din nou despre Eliade și Culianu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9079_a_10404]
-
pielea goală, ca să-și aducă tot instrumentarul de care avea nevoie - televizor-video, microfon, amplificator, cameră video, o oglindă înrămată - și să le aranjeze unde urma să aibă nevoie de ele. După aceea s-a îmbrăcat ca să danseze un gen dificil, spectaculos de break street, a teoretizat, și-a imprimat urmele umede ale răsuflării pe oglindă, a stat cu fundul dezgolit deasupra unei lumânări aprinse (degeaba însă, dacă n-a mers pe foc sau pe cuie ca fachirii!), a urlat ritmat în
eXplore dance festival 2007 by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9107_a_10432]
-
Rodica Zafiu Tiparele unor figuri ale expresivității populare permit recombinări și substituții, inovații comice și spectaculoase. Scoase din rețeaua lor intertextuală, unele par absurde, nemotivate, inexplicabile; sensul se reconstituie doar prin raportare la întregul inventar existent. Un tipar figurativ destul de bine reprezentat în româna populară este cel al comparației complexe (cu agent și plasare spațială), caricaturizînd
"Curca în lemne", "broasca la barieră"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9143_a_10468]
-
interzice creația, așa cum singură subiectivitatea n-o garantează. Facilitatea cu care un subiectivism sau altul împrumută trăsăturile exterioare ale creației nu ne poate încânta mai mult decât o clipă. Accesul la creație prin obiectivitate este infinit mai dificil, mai puțin spectaculos și, ca atare, mai rar." (pp. 297-298). Mai puțin spectaculos în expresia care dublează și ilustrează analiza textelor, Mircea Martin nu este un stilist precum Gheorghe Grigurcu, de exemplu, căruia i-a și oferit, într-un interviu din 1982, anterioara
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
care un subiectivism sau altul împrumută trăsăturile exterioare ale creației nu ne poate încânta mai mult decât o clipă. Accesul la creație prin obiectivitate este infinit mai dificil, mai puțin spectaculos și, ca atare, mai rar." (pp. 297-298). Mai puțin spectaculos în expresia care dublează și ilustrează analiza textelor, Mircea Martin nu este un stilist precum Gheorghe Grigurcu, de exemplu, căruia i-a și oferit, într-un interviu din 1982, anterioara profesiune de credință. Dar comentariul literar îmi pare expresiv în
Despre obiectivitate by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9138_a_10463]
-
Ialomițeanu, devenit ins influent și alunecos. El îi cere mâna lui Margot, dar aceasta îl refuză. În schimb, Sophie râvnește, în mod ciudat, la o aventură cu Titi Ialomițeanu și se pare că îi propune acestuia să fugă împreună, faptă spectaculoasă pe care acesta o evită. Propunerea îi este făcută de Sophie lui Titi Ialomițeanu într-una din zilele fierbinți ale lui august 1916, invitându-l să vină cu câteva ore înainte de o sindrofie organizată în casa profesorului Mironescu. Aici aș
Fandare până la 1900 by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9230_a_10555]
-
asta chiar dacă are enshpe mii de calorii" (culinar.ro). Adverbul postpus permite o intensificare suplimentară, pentru că poate primi el însuși mărci populare de superlativ (mai ales de tot): "bun rău de tot, ce să zic..." (zoso.ro). e o alăturare spectaculoasă a antonimelor prototipice, a evaluativelor esențiale; structura se întîlnește însă și mai des cu alte adjective și adverbe, cărora rău le folosește drept intensificator. În limbajul familiar-argotic, bine reprezentat în Internet, sînt mii de atestări care cuprind termenul mișto: "site
Bun rău by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9276_a_10601]
-
declanșat o sinistră operație de denigrare a cetățeanului din Călărași care-a reușit să devină, în doar câteva secunde, un om putred de bogat. Aceasta e România: țara în care elogiul și sudalma se împletesc într-un curcubeu pe cât de spectaculos, pe atât de respingător. Păi, nu are dreptate Ioan Groșan: "Nici nouă nu ne e bine aici, așteptați-ne, o să venim și noi"?
O vară fără politicieni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9285_a_10610]
-
eram "cașto" și fără bască" (blog.sirg.ro); "am fost și șoim al patriei și pionier (...), spuneam caștoc în loc de mișto" (iasirock.digitaverna.ro). Datele statistice arată fie că această impresie e falsă, fie - mai probabil - că s-a petrecut o spectaculoasă revenire în uz. Cuvîntul pare să fie în continuare perceput ca un fel de variație față de mult prea banalizatul mișto: "cică sună mai cașto (nu mișto, cașto)" (sneakysid.blogspot.com). Forma specială de feminin e mai rară; am întîlnit-o în
Cașto by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9312_a_10637]
-
informația exhaustivă) îi corespunde precizia termenilor. Nimic nu este retorică pură, metaforele și artificiile artistice nu-și au locul, fiecare cuvânt din scrisul profesorului Pop își are rostul său în nuanțarea judecății. Discursul critic astfel construit, chiar dacă nu este foarte spectaculos (pe alocuri didacticismul său exasperează) are trăinicia unui zid de cetate și cu greu i s-ar putea găsi fisuri. Cu liniștea cu care scrie despre modernitatea viziunii poetice a lui Ilarie Voronca, exegetul arată și punctele slabe ale poeziei
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
Nearistocratică. Nesupusă. Middle class. Remarca e plauzibilă, fie și la o succintă examinare istorică sau etnologică a zonei. Dar dacă luăm în calcul lumea din proze ca Mara, Budulea Taichii, Popa Tanda ? Rezultatul e cam același, numai că mult mai spectaculos ca substanță, mai paradoxal ca argumentare. Într-o tradiție literară românească majoritar romantică și deseori aservită ideii de supraviețuire (vezi omniprezentul ciocoi care vertebrează multe din romanele începuturilor sau mitul intelectualului sărac și inadaptat), apariții stenice, energice ca Dinicu Golescu
Slavici, managerul nostru by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9351_a_10676]
-
este complet ignorat din 1989 încoace, din moment ce, sporadic, proza îi este analizată în reviste (nu de mult, într-un articol de Cornel Ungureanu), poezia i-a fost restituită într-o antologie, iar unele romane i-au fost reeditate. Cel mai spectaculos gest valorizator de după 1990 aparține Editurii Gramar, care a ales nu mai puțin de trei romane ale lui Zaharia Stancu (Jocul cu moartea, 1962; Ce mult te-am iubit și Șatra, ambele din 1968) între cele mai bune o sută
Călătorie spre necunoscut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9355_a_10680]
-
Gabrielei Gavril, Fiecare cu Budapesta lui. În locul prozelor cu substrat autobiografic, în care este descris miraculosul traseu existențial al unor tineri de azi, de la cravatele roșii de pionier la primele joint-uri și/sau perversiuni sexuale, care au făcut școală odată cu spectaculoasa lansare a colecției în vara anului 2005, autoarea propune o viguroasă satiră a mediului intelectual ieșean, cu preponderență a celui universitar și literar. Romanul este un soi de jurnal sui-generis, alcătuit din instantanee, notații disparate despre întâmplări de tot felul
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
Iar la computer? De vreme ce corespondați lejer prin mail... E.B.: La computer am început prin 2002 să tastez, mai ales scrisori demențiale, torențiale, de dragoste și of adînc, pentru o pictoriță cam împușcată-n creieri, ce terminase arhitectura, o femeie frumoasă, spectaculoasă, inimoasă, crăcoasă, dată-n mă-sa, o tipă beton (purta pe stern, între sînii în cădere liber-bombată și cu buton cafeniu fiecare, cruci cu brațe late, răstignind Iisuși împătimiți la carne dulce de muiere, legăna mărgele pe fire invizibile, în
Emil Brumaru:"Aș citi trei sute de ani... Iubesc cărțile ca pe femei" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9336_a_10661]
-
limita de jos a societății. Nici măcar faptul că unii dintre vechii prieteni de familie deveniseră blazoane de onorabilitate ale noului regim (Camil Petrescu, C.I. Parhon, Mihail Jora, în cazul familiei Bentoiu) nu era în măsură să schimbe de o manieră spectaculoasă soarta acestor familii devenite peste noapte indezirabile. Întrebarea firească pe care ne-o putem pune este ce vină au avut toți acești burghezi cumsecade pentru a suferi corecții atât de crunte din partea destinului, mergând până la suprimarea lor fizică și distrugerea
Comunismul, așa cum a fost by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9393_a_10718]
-
inextricabilă dintre vii și morți, asigurîndu-i pe aceștia că nimeni nu moare niciodată și că moartea nu este decît o mică trecere, după care te întorci acasă. Privit sec, filmul lui Almodóvar este construit pe schema unei telenovele, cu regăsiri spectaculoase, cu lovituri de teatru, cu întîlniri și recunoașteri emoționante, cu crime care se absorb firesc în existența personajelor - Paco este îngropat într-o ladă frigorifică, cu ajutorul unei prostituate într-un loc în care-i plăcea să vină, pe malul unui
Mame și fiice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9387_a_10712]
-
la o întîlnire în Facultatea de Filologie din București, despre tendințele criticii literare contamporane. Mă așteptam să aud un discurs cu șopîrle și apropouri, or, în loc de asta, dl Ciocârlie a rămas în marginile unei intervenții de universitar documentat, fără nimic spectaculos în plus. I-am adresat vreo două întrebări provocator-obraznice, învățat cu atmosfera de la "Junimea" și de la "Cenaclul de luni". Dl Ciocârlie mi-a răspuns politicos, la temă, fără a divaga așa cum speram. Pe atunci aveam naivitatea să cred că la
Securitatea l-a mirosit pe Livius Ciocârlie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9413_a_10738]
-
ediție specială a unei reviste vivante, un album și o poveste (a unui oraș fabulos). Mangalia (nume derivat din "Panguala", așa cum este menționat Callatis în portulanele portugheze din sec. XII-XIV, cf. dr. Mihai Ionescu) are o istorie în multe privințe spectaculoasă. Iată câteva dintre datele care îi fac originalitatea, selectate de autorii înșiși ai monografiei: Este cel mai vechi oraș din România. Zona a fost locuită încă din preistorie, dovada constituind-o vestigiile culturii materiale neolitice, Gumelnița. Orașul este singura colonie
Povestea unui oraș by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9416_a_10741]