KorAP: Find »[drukola/base=spic & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...105 >

2,618 matches

Corola-website/Law/133014_a_134343

în fața Consiliului de Stat. Titlul VIII ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Articolul 116 Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA". Articolul 117 Pe sigiliul statului

CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex (1965) [Corola-website/Law/133014_a_134343]
ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA". Articolul 117 Pe sigiliul statului este reprezentată stema țării, în jurul căreia este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA". Articolul 118 Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și

CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA*) din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex (1965) [Corola-website/Law/133014_a_134343]
Corola-website/Law/135706_a_137035

Scut despicat; cîmpul din dreapta tăiat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un soldat român argintiu, stînd în picioare și ținînd în mîna dreaptă o lance, iar în cea stînga un scut; în cartierul din dreapta sus, în cîmp argintiu, un spic de grîu auriu, un brad verde și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, profil de uzina cu trei coșuri fumegînd, încadrate de patru construcții, toate argintii. În partea centrală a stemei este așezat

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL ARAD Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o cetate argintie cu patru creneluri și poartă deschisă; în cartierul din dreapta sus, în cîmp albastru, trei spice de grîu și un segment de roată dințata plasată în partea inferioară, toate aurii; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, un strugure cu două frunze și circei, totul în auriu; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, un

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, o sondă neagră pe care se suprapune conturul auriu al unei retorte; în cartierul din dreapta, în cîmp auriu, un turn de termocentrală în negru flancat de un spic de grîu, in rosu și negru și o jumatate de roată dințata roșie; în cartierul inferior, în cîmp albastru, un munte de sare argintiu, avînd la bază frunze de stejar verzi. În partea centrală a stemei este așezat un scut

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
la baza acestuia. JUDEȚUL BIHOR Scut scartelat; în cartierul din stînga sus, în cîmp albastru, o cetate aurie cu poartă deschisă; în cartierul din dreapta sus, în cîmp roșu, trei brazi verzi; în cartierul din stînga jos, în cîmp roșu, două spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp albastru, o roată dințata aurie peste care se suprapune o retorta argintie și o sondă neagră; despărțirea cartierelor superioare de cele inferioare se face prin trei fascii ondulate (negru, albastru și

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, profil de uzina în baza cu o roată dințata, toate aurii cu detalii negre; în cartierul din dreapta, în cîmp verde, un spic de grîu, o floarea-soarelui, un știulete de porumb și două pompe pentru irigații, toate aurii cu contururi negre; în cartierul inferior, în cîmp albastru, o corabie cu două catarge plutind pe valuri, totul auriu. În partea centrală a stemei este

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o cetate argintie din piatră cu turn în dreapta, din care iese o acvila aurie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, un segment de roată dințata argintie, un spic de grîu auriu și un strugure auriu cu frunză verde; în cartierul inferior, în cîmp auriu, un stejar în culori naturale așezat pe o terasă verde. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
emițînd raze aurii; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, o corabie aurie plutind pe valuri argintii, cu un catarg avînd pe pînză un vultur negru cu pește în gheare, de aceeași culoare; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, un spic de grîu și un strugure cu frunză, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp roșu, monumentul de la Adamclisi argintiu. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
cîmp roșu, un leu în picioare cu fața spre dreapta, care ține în labă dreapta o spadă, totul în auriu; leul se sprijină cu labele posterioare pe crenelurile unei cetăți de culoare argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp albastru, trei spice de grîu aurii avînd la bază fascii ondulate argintii; în cartierul inferior, în cîmp auriu, o roată dințata de culoare neagră peste care se suprapune la bază o carte deschisă albă. În partea centrală a stemei este așezat un scut

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
inferior, delimitat prin linii în formă de V răsturnat, în cîmp verde, o roată dințata neagră pe care este așezată central o floarea-soarelui în auriu și argintiu, flancata la stînga de un știulete de porumb și la dreapta de un spic de grîu, ambele în auriu și cu contururi negre. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format în partea stîngă de steagul partidului, iar în dreapta de steagul țării

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL IAȘI Scut scartelat diagonal; în partea superioară, în cîmp roșu, o retorta și o roată dințata în argintiu peste care se suprapune o bobina textilă în auriu; în stînga, în cîmp albastru, un spic de grîu auriu și un strugure argintiu cu frunze aurii; în partea dreaptă, în cîmp albastru, un vas cu motive specifice culturii Cucuteni în auriu, suprapus central pe o facla cu mîner argintiu și flama aurie; în partea inferioară, în

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
municipiului este înscrisă cu litere de aur pe o eșarfă roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL ILFOV Scut tăiat; cîmpul inferior despărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul superior, în cîmp roșu, trei spice de grîu aurii și o jumatate de roată dințata argintie; în cartierul din stînga jos, în cîmp verde, o secure aurie cu două tăișuri; în cartierul din mijloc, în cîmp albastru, o ancoră argintie; în cartierul din dreapta jos, în cîmp

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
roșie, în afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL NEAMȚ Scut tăiat; cîmpul superior despicat; în cartierul din stînga, în cîmp roșu, o capră neagră sărind spre dreapta peste o stîncă argintie; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, trei spice de grîu aurii; în cartierul inferior, în cîmp albastru, este reprezentat profilul barajului Hidrocentralei de la Bicaz, în argintiu cu detalii negre. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
un ciocan, iar deasupra acestuia un segment de roată dințata, totul în auriu; din urechea acului se desfășoară în volute care înconjoară complexul de reprezentări descris un fir de ață aurie; în cartierul din stînga jos, în cîmp albastru, trei spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta jos, în cîmp roșu, o pălărie din zona Oasului în auriu, roșu și negru. În partea centrală a stemei este așezat un scut mai mic avînd stema Republicii Socialiste România, pe un fond format

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
afară scutului și anume la baza acestuia. JUDEȚUL SIBIU Scut împărțit în trei cartiere prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga, în cîmp albastru, un turn de cetate argintiu, din care ies în partea superioară șase spice de grîu aurii; în cartierul din dreapta, în cîmp roșu, o sondă argintie avînd la bază o flacăra aurie și un segment de roată dințata, în argintiu; în cartierul inferior în cîmp argintiu, un profil muntos în albastru și central, o

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
baza acestuia. JUDEȚUL TULCEA Scut împărțit prin linii în formă de Y răsturnat; în cartierul din stînga sus, în cîmp roșu, o cetate crenelata cu două bastioane și poartă deschisă, în argintiu; în cartierul din dreapta sus, în cîmp verde, un spic de grîu așezat pe verticală, peste care se suprapun două ciocăne încrucișate, totul în auriu; în cartierul inferior, în cîmp albastru, doi sturioni aurii afrontați cu capul spre baza scutului, corpul ondulat și cozile spre exterior încadrînd o floare de

DECRET nr. 302 din 25 iulie 1972 privind aprobarea stemelor judeţelor şi municipiilor. In: EUR-Lex (1972) [Corola-website/Law/135706_a_137035]
Corola-website/Law/140972_a_142301

superioară, în cartierul din dreapta, în câmp albastru, se află o biserică de aur. În partea superioară, în cartierul din stânga, în câmp roșu, se află un stejar de argint. În partea inferioară, în cartierul din dreapta, în câmp roșu, se află un spic de grâu, de aur. În partea inferioară, în cartierul din stânga, în câmp albastru, se află o vază și un pahar din sticlă, de argint. Scutul este trimbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate

HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Fărcaşa, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/140972_a_142301]
secolul al XVI-lea; în prezent, a mai rămas biserica de lemn din satul Buzești. Stejarul semnifică faptul că localitatea se află într-o zonă bogată în foioase, unde există două specii de stejar, mai puțin răspândite în alte părți. Spicul de grâu simbolizează ocupația locuitorilor din Lunca Someșului. Paharul și vaza de sticlă reprezintă fabrica de sticlă, care funcționează încă din anul 1945. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. -------

HOTĂRÂRE nr. 1.223 din 13 octombrie 2005 privind aprobarea stemei comunei Fărcaşa, judeţul Maramureş. In: EUR-Lex (2005) [Corola-website/Law/140972_a_142301]
Corola-website/Law/134887_a_136216

HONORICI 605. AGROINDUSTRIALA SANTIM - S.A. SANANDREI 606. AGROINDUSTRIALA SATIM - S.A. SAG 607. AGROINDUSTRIALA SELECT - S.A. LIEBLING 608. AGROINDUSTRIALA SERE - S.A. TIMIȘOARA 609. AGROINDUSTRIALA SIMM POLL - S.A. LIEBLING 610. AGROINDUSTRIALA SINAGRO - S.A. SANNICOLAU MARE 611. AGROINDUSTRIALA SOCGAT - S.A. GĂTAIA 612. AGROINDUSTRIALA SPICUL - S.A. CIACOVA 613. AGROINDUSTRIALA TIMAS - S.A. MAȘLOC 614. AGROINDUSTRIALA TIMBUSIL - S.A. BUZIAȘ 615. AGROINDUSTRIALA TIMCLO - S.A. CLOPODIA 616. AGROINDUSTRIALA TIMJAM - S.A. JAMU MARE 617. AGROINDUSTRIALA TOMTIM - S.A. TOMNATEC 618. AGROINDUSTRIALA TORMACTIM - S.A. TORMAC 619. AGROINDUSTRIALA TURISM AGRAR - S.A. LUGOJ 620

LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/134887_a_136216]
TIMIȘOARA 630. TEREVIN - S.A. TEREMIA MARE Județul Tulcea 631. AGROINDUSTRIALA CONSUL - S.A. NĂLBANT 632. AGROINDUSTRIALA DEALU - S.A. TULCEA 633. AGROINDUSTRIALA - S.A. CORA NĂLBANT 634. AGROINDUSTRIALA - S.A. NUFĂRU 635. AGROINDUSTRIALA - S.A. PIATRA OSTROV 636. AGROZOOTEHNICA - S.A. DEALU BEIDAUD 637. AGROZOOTEHNICA - S.A. SPICUL RAHMANU 638. AGROZOOTEHNICA AVANTUL - S.A. BAIA 639. AGROZOOTEHNICA - S.A. CASIMCEA 640. AGROZOOTEHNICA - S.A. FĂGĂRAȘU NOU 641. AGROZOOTEHNICA - S.A. MIHAIL KOGĂLNICEANU 642. AGROZOOTEHNICA - S.A. TRAIANU 643. AGROZOOTEHNICA - S.A. TULCEA 644. AGROZOOTEHNICA - S.A. ZORILE LUNCA 645. AGROZOOTEHNICA - S.A. MACIN 646. DALLCO DUNAREA

LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 (*actualizată*) privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului**). In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/134887_a_136216]
Corola-website/Law/146940_a_148269

91 ---- Nemăcinate și nepulverizate - 27.5 0910.99.99 --- Măcinate sau pulverizate - 27.5 Capitolul 10 CEREALE Note de Capitol 1 - a) Produsele menționate în textul pozițiilor acestui Capitol se clasifică la aceste poziții numai dacă sunt boabe chiar în spice sau pe tulpini b) Capitolul nu cuprinde boabele care au fost decorticate sau altfel prelucrate. Totuși, orezul decorticat, albit, sticlos, glasat, prefiert sau sub formă de spărturi este clasificat la poziția 10.06 ... 2 - Poziția 10.05 nu cuprinde porumbul

ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 204 din 18 decembrie 2002 pentru modificarea denumirii şi clasificarii mărfurilor din Tariful vamal de import al României şi a taxelor vamale aferente acestora. In: EUR-Lex (2002) [Corola-website/Law/146940_a_148269]
Corola-website/Law/132900_a_134229

în fața Consiliului de Stat. Titlul VIII ÎNSEMNELE REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA Articolul 116 Stema Republicii Socialiste România reprezintă munți împăduriți, deasupra cărora se ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA" Articolul 117 Pe sigiliul statului

CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex (1965) [Corola-website/Law/132900_a_134229]
ridică soarele. În partea stîngă a stemei se află o sondă. Stema este încadrată de o cunună de spice de grîu. În partea de sus a stemei se află o stea în cinci colțuri. În partea de jos a stemei, spicele sînt înfășurate într-o panglică tricolora pe care este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA" Articolul 117 Pe sigiliul statului este prezentată stema țării, în jurul căreia este scris "REPUBLICĂ SOCIALISTĂ ROMÂNIA". Articolul 118 Drapelul Republicii Socialiste România poartă culorile roșu, galben și

CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA din 29 iunie 1965 (*republicată*). In: EUR-Lex (1965) [Corola-website/Law/132900_a_134229]
Corola-website/Law/132943_a_134272

33. Morărit Panificație Ialomița - Ș.A. Slobozia 34. Cariere Ilsom - Ș.A. Bistrița-Năsăud 35. Intfor - Ș.A. Galați 36. Energia - Ș.A. Constantă 37. Diham - Ș.A. București 38. Metecom - Ș.A. Satu Mare 39. Asco - Ș.A. Bacău 40. Altur - Ș.A. Slatina 41. Geromed - Ș.A. Mediaș 42. Spicul - Ș.A. Buzău 43. Feroneria - Ș.A. Arad 44. Samobil - Ș.A. Satu Mare 45. Bere Grivița - Ș.A. București 46. Cemacon - Ș.A. Zalău 47. Comautosport - Ș.A. București 48. Bucur - Ș.A. București 49. Delfincom - Ș.A. București 50. Robinson - Ș.A. Predeal 51. Alcom - Ș.A. Zalău 52

ORDIN nr. 94 din 29 ianuarie 2001 (*actualizat*) pentru aprobarea Reglementărilor contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate. In: EUR-Lex (2001) [Corola-website/Law/132943_a_134272]