KorAP: Find »[drukola/base=spionaj & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...59 60 61 ...110 >

2,733 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

doilea rând, a surprins timpul extrem de scurt (10 zile) în care activitatea de spionaj a fost documentată, iar procesul a durat o singură zi (11 iunie 1937). Nu a fost menționat sistemul de legătură al celor acuzați cu serviciul de spionaj străin pentru care lucrau, în condițiile în care starea „de suspiciune perpetuă” existentă în U.R.S.S. asupra demnitarilor nu permitea acest lucru decât, eventual, prin intermediari. Pe de altă parte, în cazul când serviciul de informații german, pretinsul beneficiar, a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
au fost trecute informații ca: vina fiecăruia, locul unde au fost judecați, data când au fost executați etc. Mai mult, Putna și Primakov au fost acuzați anterior de legături cu trotzkiștii și dovediți vinovați, însă nu a fost vorba de spionaj. Amestecul lor în grupul celorlalți acuzați a fost catalogată ca o „eroare” a celor care au pus la cale această acțiune. Consecințele pentru Armata Roșie au fost „deosebit de însemnate”, deoarece au afectat moralul și gradul de încredere al militarilor în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
rândul său, G.P.U., serviciul de informații, și-a sporit influența în unitățile militare, acesta fiind un alt instrument al partidului. Epurarea celor nouă comandanți a fost începutul unui proces de dizgrațieri, dispariții și execuții, care a menținut ideea că spionajul și trădarea nu au fost cu totul eradicate. Drept urmare, unele state au început să se îndoiască de puterea militară sovietică și să acționeze în consecință. Franța și Cehoslovacia, care au semnat tratate cu U.R.S.S., bazându-se pe forța militară

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
iar Japonia a atacat China (4 iunie 1937), fără teama unei intervenții a Armatei Roșii. Activitatea Grupei I de contraspionaj din cadrul Secției Contrainformații a S.S.I., desfășurată în cursul anului 1939, a avut ca prim obiectiv descoperirea organizațiilor și cazurilor de spionaj, precum și identificarea și stabilirea activității desfășurate de persoanele suspectate pentru diferite fapte care interesau siguranța statului român. Un număr de 22 de acțiuni de spionaj au fost identificate și anihilate, apartenența lor fiind maghiară (15), sovietică (6) și bulgară (1

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
desfășurată în cursul anului 1939, a avut ca prim obiectiv descoperirea organizațiilor și cazurilor de spionaj, precum și identificarea și stabilirea activității desfășurate de persoanele suspectate pentru diferite fapte care interesau siguranța statului român. Un număr de 22 de acțiuni de spionaj au fost identificate și anihilate, apartenența lor fiind maghiară (15), sovietică (6) și bulgară (1). Alte 184 de acțiuni erau descoperite și se aflau în curs de anchetare, beneficiarele fiind Ungaria (95), U.R.S.S. (27), Bulgaria (24), Germania (23), la

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
184 de acțiuni erau descoperite și se aflau în curs de anchetare, beneficiarele fiind Ungaria (95), U.R.S.S. (27), Bulgaria (24), Germania (23), la care se adăugau alte 15 diverse. Pe ansamblu, organele contrainformative au constatat că totalul organizațiilor de spionaj descoperite până la acea dată erau în număr de 62 (32 maghiare, 27 sovietice, două bulgare, una diverse). Activitatea agenturii Grupei de contraspionaj a fost și ea una complexă și plină de substanță, într-o perioadă când soarta unor țări era

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
utilizate fișele de caziere (3200) și au fost identificate 2004 automobile. Pe de altă parte, au fost luate măsuri de siguranță cu ocazia vizitelor regelui, ministrului Apărării Naționale sau șefului Marelui Stat Major în provincie, au fost instruite cazurile de spionaj descoperite în teritoriu, s-au efectuat verificări asupra personalului angajat în S.S.I. și s-a ținut permanent legătura cu Marele Stat Major, Ministerul Apărării Naționale, Siguranța Generală și Prefectura Poliției Capitalei. Deoarece România era, la data respectivă, invadată de străini

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
scrisori care interesau siguranța statului și corespondență scrisă cu diferite cerneluri simpatice, în special cu destinația Ungaria. La rândul său, Biroul Juridic a anchetat în cursul anului 1939 un număr de 32 indivizi, cetățeni români, sub acuzația de trădare și spionaj. Unii dintre ei fuseseră deja condamnați la pedepse grele, în timp ce alții își așteptau sentința, pentru că s-au pus în slujba altor puteri. Un grup important de trădători în favoarea U.R.S.S., compus din Vasile Fedorciuc, Sofia Fedorciuc, Sima Tulceanu, Gheorghe Scurei

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
condamnări de 15, 10, respectiv 8 ani de muncă silnică. Doi soldați de la Școala de Tir și Bombardament din Constanța, Petre Blidaru și Nicolae Doboșan, au primit din partea Tribunalului Militar al Diviziei 9 Infanterie câte 3 ani temniță grea pentru „spionaj în favoarea unei puteri străine”. La data respectivă urmau să fie judecate și condamnate 10 persoane. Dintre acestea, patru reprezentau un grup din Arad - Ion Gabor, Ludovic Kollar, Ernest Miskovits, Ștefan Bartha - care se afla în așteptarea pronunțării sentinței de către Tribunalul

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
lucruri, nivelul calității datelor obținute de către Serviciul Special de Informații nu a scăzut, mai ales pe granița de est, care a fost întărită începând din luna mai 1940. La 20 iulie 1940, o notă informativă a precizat că serviciul de spionaj sovietic a trimis un „surplus de informatori” pentru a aduce sau a verifica date despre infrastructură, comunicații, dislocarea trupelor și a depozitelor de muniții. Obiectivul spionilor veniți clandestin de peste Nistru a fost topografia centrelor urbane din Dobrogea, mai ales între

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ca funcționar al Legației U.R.S.S., dar și basarabeni și bucovineni repatriați, cărora nu li s-a dat drumul decât după ce au semnat, sub diverse presiuni, angajamente că „vor sluji” interesele sovietice. Aceeași notă a arătat și interesul serviciului de spionaj ungar în România, focalizat pe dislocarea unităților de aviație și apărare antiaeriană române la granița de vest, eventuale deplasări de trupe și starea infrastructurii, mai ales în Valea Mureșului. Agenții unguri identificați în Maramureș aveau la rândul lor un alt

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
pe baza informațiilor furnizate de agenții săi, intitulat Serviciul de informații maghiar ofensiv și defensiv. Acesta se afla în subordinea Ministerului de Honvezi, purta titulatura de Secția VII D și avea următoarele priorități: - să organizeze și să conducă acțiunea de spionaj, teroristă și de propagandă; - să studieze și să interpreteze informațiile primite. Secția a fost organizată pe patru birouri principale și două secundare. În teritoriu, la fiecare din cele șapte brigăzi mixte se afla în activitate Secția a II-a, cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ușor” în instituțiile statului român, dar și diferite persoane minoritare aflate în funcții de răspundere la diferite structuri economice. Partidul Maghiar din România, deși aflat în legalitate până la instaurarea regimului de mână forte al regelui, s-a ocupat „și cu spionajul militar”, alături de alte societăți economice, instituții bancare, religioase sau culturale. Deși au fost utilizate nuclee de informatori (trei persoane), procedeul „cel mai întrebuințat” a fost acela al agenților izolați, care a permis o siguranță sporită față de o eventuală deconspirare a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
culturale. Deși au fost utilizate nuclee de informatori (trei persoane), procedeul „cel mai întrebuințat” a fost acela al agenților izolați, care a permis o siguranță sporită față de o eventuală deconspirare a acestora de către contraspionajul autohton. Informatorii, baza oricărei acțiuni de spionaj, au fost recrutați dintre minoritarii cu legături familiale în Ungaria, soțiile ofițerilor sau funcționarilor superiori, soldați minoritari, studenții și elevii care urmau studii în Ungaria, preoții, profesorii și gazetarii maghiari, dezertorii români, proprietarii de pământ din zona de graniță ș.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
treptat activitatea pe lângă Statul Major al marilor comandamente teritoriale. Aceste nuclee au supravegheat toate evenimentele politice interne și au analizat individual cazurile de contrainformații identificate, luând măsurile care s-au impus. Deși în Germania nu exista o lege specială contra spionajului, autoritățile au avut la dispoziție legi, decrete și instituții care au urmărit această problemă. Controlul muncitorilor a fost inițiat în 1936 și a constat în verificarea fidelității lucrătorilor autohtoni și alogeni angajați în industrie. Măsurile se executau de către Gestapo împreună cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
fost inițiat în 1936 și a constat în verificarea fidelității lucrătorilor autohtoni și alogeni angajați în industrie. Măsurile se executau de către Gestapo împreună cu Biroul Controlului din Frontul Muncii Germane. Paza întreprinderilor industriale a reprezentat o instituție auxiliară de apărare contra spionajului economic, alcătuită din grupe de Poliție auxiliară coordonate de un delegat de la Gestapo. Jurământul de tăcere a fost impus muncitorilor și funcționarilor, acesta fiind „un fenomen curent” în Germania. Secția a II-a a evidențiat că activitatea culegerii de date

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care au fost emise Noțiuni generale asupra activității informative și subversive și Instrucțiuni generale contrainformative pentru autorități civile, instituții autonome și întreprinderi de stat și particulare. Noțiunile... au avut în vedere activitatea informativă subversivă, fiind împărțite în două mari capitole: Spionajul, respectiv Activitatea subversivă. Fiecare dintre aceste două capitole cuprinde subcapitole de importanță deosebită, cu trimiteri precise asupra metodelor și mijloacelor de acțiune informativă, care pot destabiliza un stat în anumite condiții. Instrucțiunile contrainformative au cuprins, în prima parte, Noțiunile..., iar

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
care ar periclita navigația, încărcarea și descărcarea vaselor în porturi, elaborate de Secția a II-a, Biroul 2, Subbiroul 1. Acestea au prevăzut măsuri active de informații/contrainformații, cu accent pe utilizarea elementelor umane pentru a preîntâmpina eventuale cazuri de spionaj și sabotaj. Măsurile au avut la bază unele date că „s-ar intenționa” blocarea fluviului și a posibilităților de încărcare/descărcare a materiilor prime din porturi. Pentru o bună informare și prevenirea unor acte de sabotaj, Marele Stat Major a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Marele Stat Major a informat Ministerul Afacerilor Străine despre exercițiile militare efectuate de U.R.S.S. în apropierea graniței, atât ziua cât și noaptea, fapt considerat a fi „în detrimentul” relațiilor de bună vecinătate. Biroul 2 Contrainformații a constatat că serviciul de spionaj sovietic este interesat să obțină anumite date „neprecupețind” nici eforturi financiare și nici numărul de agenți pierduți în asemenea acțiuni. Interesul Moscovei s-a manifestat asupra cunoașterii topografiei centrelor urbane din Dobrogea, identificarea depozitelor de muniții, a infrastructurii feroviare și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
sau eliberați. Același flux informativ a avut loc și la granița de vest, unde structurile informative și Birourile Statistice Militare au prezentat starea de spirit a populației din Transilvania, percepția cedării Basarabiei și Bucovinei, intensificarea acțiunii subversive a serviciilor de spionaj ungare, înmulțirea incidentelor de frontieră ș.a.m.d., care, însă, nu au putut schimba decizia liderilor de la București de a accepta Dictatul de la Viena și pierderea unei părți din Transilvania. Pe aceeași linie s-au petrecut lucrurile și în privința graniței

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
se va acoperi de glorie la comandă de mari unități pe frontul de est în timpul celui de-al doilea război mondial. De remarcat că, în perioada 1921-1940, serviciul de informații/contrainformații al armatei a instrumentat peste 11.000 cazuri de spionaj și tentative de culegere de informații, dintre care 4200 în favoarea Ungariei, 4000 în favoarea U.R.S.S. și 2500 în favoarea Germaniei. D. Serviciul de Informații al Frontului Renașterii Naționale Primul partid unic din România, Frontul Renașterii Naționale (F.R.N.), a luat ființă în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ieșirilor de colete suspecte, contrabande ș.a., Corpul Grănicerilor și Ministerul Comunicațiilor, prin instituțiile subordonate de interes (P.T.T., C.F.R., N.F.R.). În noua configurație, domeniile de acțiune și relațiile de colaborare între structurile menționate au fost stabilite astfel: 1. Urmărirea acțiunilor de spionaj politic, militar, economic etc.: Marele Stat Major (M.St.M.): va păstra numai partea informativă, cazul predându-se spre cercetare instituțiilor abilitate; D.G.P.: semnalează cazurile identificate și le predă pentru cercetari; S.S.I.: participă la urmărirea, dirijarea și cercetarea cazurilor; P.P.C.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
cazurilor. Relații de colaborare: S.S.I.-Ministerul Finanțelor: - urmăresc toate intrările și ieșirile de colete semnalate; - semnalează contrabandele descoperite. S.S.I.-Corpul Grănicerilor: semnalarea indivizilor trecuți clandestin frontiera și trimiterea lor pentru cercetari la S.S.I.; S.S.I.-M.St.M.: urmărește acțiunile de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de spionaj semnalate în unitățile militare prin ofițerii informatori; S.S.I.-D.G.P.: semnalarea cazurilor aflate pe teritoriul poliției de reședință; S.S.I.-P.P.C.: semnalarea cazurilor suspecte; S.S.I.-C.J.: urmărește acțiunile suspecte semnalate pe teritoriul rural. 2. Urmărirea suspecților de spionaj: M.St.M.: semnalează suspecții din cadrele armatei; D.G.P.: semnalează suspecții și participă la cercetari în colaborare; S.S.I.: urmărește și cercetează cazurile semnalate; P.P.C.: semnalează cazurile și le predă spre cercetare; C.J.: supraveghează deplasările persoanelor suspecte în țară. Relații de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
J.: controlul străinilor a căror mișcare se află în evidența P.P.C. 7. Interceptarea de corespondență, telefon, telegrame etc.: M.St.M.: numai în unitățile militare; D.G.P.: în general, asupra cazurilor care interesează siguranța statului; S.S.I.: - a străinilor și suspecților de spionaj în Capitală și în țară prin subcentrele contrainformative; - telefoanele și telegraful prin D.G.P. Relații de colaborare: S.S.I.-M.St.M.: interceptează corespondența din unitățile militare și urmăresc pe cea semnalată ca suspectă; S.S.I.-D.G.P.: - interceptează corespondența celor semnalați în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]