1,910 matches
-
Cosmovici A., Cozma T., Crețu C. et al. Psihopedagogie .Iași, Editura Spiru Haret, 1995. p.318. 24 165. Șchiopu U.(coord.), Dicționar enciclopedic de psihologie, București, Editura Babel, 1997, p.182. Creativitate și progres tehnic 18 procesul creativ manifestat prin spontaneitate, asociativitate, flexibilitate și capacitate combinatorică; 3) Însușirile persoanei creative; 4) potențialul creativ, situație În care sunt evaluate fluiditatea, flexibilitatea, originalitatea și capacitatea de elaborare, persoana fiind doar candidată pentru creativitate 25. Etapele procesului creativ sunt considerate a fi pregătirea, incubația
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
premisa de dezvoltare, În procesul educației, a celorlalte forme ale creației. Ea poate fi stimulată din perioada preșcolară prin jocuri de creație, desene libere și povestiri din imaginație, apreciindu-i pe copii, Însă fără critici, pentru a nu le frâna spontaneitatea. b. Creația productivă se caracterizează prin restrângerea jocului liber al imaginației și Îmbunătățirea tehnicii de lucru, deși produsele realizate se deosebesc prea puțin de cele obișnuite. La acest nivel importantă este Învățarea creativă din școală, folosind metode de descoperire și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
premisa de dezvoltare, În procesul educației, a celorlalte forme ale creației. Ea poate fi stimulată din perioada preșcolară prin jocuri de creație, desene libere și povestiri din imaginație, apreciindu-i pe copii, Însă fără critici, pentru a nu le frâna spontaneitatea. b. Creația productivă se caracterizează prin restrângerea jocului liber al imaginației și Îmbunătățirea tehnicii de lucru, deși produsele realizate se deosebesc prea puțin de cele obișnuite. La acest nivel importantă este Învățarea creativă din școală, folosind metode de descoperire și
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să-și subjugi partenerul până la anularea completă a voinței lui. Trăsături definitorii: ești tipul fantast. Pinul. Ai o voință puternică, iar dacă ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
nasc spontan și nu au nici o pretenție la o valorificare universală sau constrângătoare”(Jacob Burckhardt: Weltgeschichtliche Betrachtungen, p. 57) zice Jacob Burckhardt, care nu e numai celebrul istoric al Renașterii italiene, dar și un admirabil filosof al istoriei. Caracterul de spontaneitate atribuit creațiilor de cultură în această definiție ne arată legătura lor intimă cu însăși esența spiritului, care e libertatea. Cultura nu se decretează, ea se naște. Nașterea aceasta, care se numește de obicei inspirație, e de-a pururea o taină
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
acesta e esențial; celelalte sunt secundare. Căci după chipul creatorilor sunt plăsmuirile lor și după chipul plăsmuirilor acestora se modelează masele chemate la cultură. Lucrul acesta interesează cu deosebire religia. Dacă la temelia culturii vedem cu Burckhardt un impuls de spontaneitate și dacă în sensul ei descifrăm cu Herder un clan de perfectibilitate, ne găsim, prin aceasta, în strânsă vecinătate cu religia. Cultura exprimă un raport simbolic cu cerul; religia un raport real. Dar între acest simbol și această realitate nu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
fenomenele ce alcătuiesc cultura răspund unei nevoi spiritual-materiale. Desigur, spirituală în ce privește esența culturii, materială în ce privește expresia obiectivă a ei. Dar dacă religia are un caracter totalitar și dominator, care colorează întregul manifestărilor omenești, este evident că produsele culturale, cu toată spontaneitatea lor originară, nu se vor sustrage acestei puteri covârșitoare. Religia sintetizează unitar toate activitățile omenești și indiferent de obârșia lor, artele prosperă în atmosfera ei. Dacă Burckhardt nu poate afirma categoric raportul genetic, pe care nu-l neagă în nici un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
hrănit și s-au dezvoltat din carnea fabuloasă a miturilor religioase. Mitul e reacția primitivă a spiritului uman în fața naturii, e interpretarea spontană a forțelor ei în grandioase simboluri plastice, care personifică infinitul în forme finite. Pe lângă caracterul lui de spontaneitate primară și proaspătă, mitul e o creație anonimă și colectivă, e creația unui întreg popor. Se pare că romanticii își dădeau seama că, preconizându-l ca materie artistică, deschideau artei adâncile rezonanțe ale sufletului național. Dar, trebuie să ne întoarcem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sistemul său, stilul e un produs al inconștientului. Cu propriile-i cuvinte: „Categoriile receptivității aparțin în grad intens conștiinței, prin ele se constituie cunoașterea. Categoriile acestea pot fi produsul unor funcții inconștiente, dar numai în sens liminar „inconștiente”. Dimpotrivă, categoriile spontaneității aparțin inconștientului abisal: de acolo ele determină stilul plăsmuirilor spirituale. Aspectul stilistic al plăsmuirilor poate foarte ușor să scape neștiut tocmai creatorilor”(Lucian Blaga: Geneza metaforei și sensul culturii, p. 123. ). Această afirmație a filosofului român nu e ceva izolat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Lucian Blaga imaginează acest inconștient ca fiind o răsfrângere sau o oglindire în negura adâncului a emisferei luminoase a conștiinței. Dacă emisfera conștientă e organizată și articulată din categoriile cunoașterii, la fel emisfera obscură e organizată în categoriile creatoare ale spontaneității. Ca și la Jung, inconștientul e dinamic și în necontenită activitate; pe care noi, firește, n-o știm. Dacă în etajul de sus al sufletului există un logos sau o rațiune cu feluritele ei forme de cunoaștere, există în etajul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
atribuim abisului. Bizantinul nu e nici plăsmuire individuală și nici plăsmuire colecliv-națională, cum ar fi folclorul unui popor, ca să-1 putem atribui categoriilor abisale, personale sau etnice. Bizantinul n-a apărut o dată cu creștinismul ca să putem spune că e produsul unei spontaneități năvalnice, ce și-ar muia rădăcinile în entuziasmul primar inconștient ori semiconștient. Arta primelor secole creștine, pitulată prin catacombe, e în totul diferită de el. Bizantinul s-a ivit relativ târziu, după ce ortodoxia ajunsese religia imperială. Stilul acesta s-a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
spațiul și timpul”. PARADISUL POSIBIL Genialitatea e apropiată adesea de copilărie. O anumită puritate estetică, o anumită naivitate, care e uneori încredere în orice, dar mai ales încredere în propria-i misiune, o anumită predominare a instinctelor originare, o anumită spontaneitate proaspătă și luminoasă apropie geniul de copil. Despre el se spune, nu fără dreptate, că izbutește să se păstreze până la sfârșit în aureola fragedă a prunciei. Cu toată multipla și uimitoarea sa inteligență, Goethe făcea contemporanilor impresia unui copil bătrân
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
din sfințenia copilăriei. Există o artă sacră prin obiectul și prin funcția căreia îi e de la început destinată. Ea se conformează dogmei Bisericii și simbolismelor ei rituale, a căror expresie hieratică devine. Există apoi o artă religioasă liberă, născută din spontaneitatea inspirației. Caracterul ei dominant reiese atât din obiectul pe care și l-a ales să-l trateze, cât și din felul cum îl tratează. Căci singur obiectul sau tema unei opere nu-i dă caracterul religios. Dimpotrivă, sunt opere a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
astfel face educație, provoacă multiplele deviații în sufletul copilului și îl desfigurează cu timpul, adică îl reduce la chipul și asemănarea educatorului. Dimpotrivă, descoperirea naturii adânci și adevărate a copilului, natură ce se vădește în tendințele lui native, nestăvilite în spontaneitatea lor, e calea regenerării lumii, e calea omului nou, renăscut în duhul „sfintei pruncii”. Rezumând, vom observa că aceste glasuri omenești din câmpul pedagogiei, al artei și al misticii, se unesc cu glasul Mântuitorului, care proclamă sensul edenic al copilăriei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a dobândit și nu știe să își exprime interesul, bucuria, să împartă jucăriile; reciprocitatea socio-emoțională este săracă, copilul având răspunsuri bizare sau deviate, modulările vocii sunt neadecvate contextului; integrarea în contextul social se face printr-o comunicare neadecvată și haotică; spontaneitatea emoțională este aproape absentă, copilul nu știe să își arate bucuria în timpul jocului, nu știe să ofere, să ceară, să participe la joc. Anomaliile calitative în comunicare se manifestă prin: - folosirea unui limbajul verbal sărac și neacompaniat de limbajul nonverbal
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Individual - Difference Relationship-Based) și vizează dezvoltarea emoțională în concordanță cu nivelul de evoluție umană. Se bazează pe evaluarea obiectivă prin observație pentru a se determina stadiul funcțional de dezvoltare, folosind tehnica centrării pe copil și ia în considerare experiența anterioară, spontaneitatea în cadrul jocului semi-structurat precum și componentele motorii și senzoriale ale acestuia. Scopul Greenspan vizează aspecte legate de interacțiunea personală și încearcă să faciliteze abilitățile necesare în acest sens. De asemenea îi ajută pe profesioniști să privească autistul integrat și conectat funcțional
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
sine. Trăsături definitorii: misticismul. Alunul. Nu ești deloc pretențioasă, nevoile tale sunt modeste și dovedești o mare putere de adaptare la orice fel de trai sau situație. Trăsături definitorii: farmecul magic. Nucul. Uneori pari puțin artificială, ba chiar lipsită de spontaneitate. Îți place să-și subjugi partenerul până la anularea completă a voinței lui. Trăsături definitorii: ești tipul fantast. Pinul. Ai o voință puternică, iar dacă ești și bine organizată, devii un adversar redutabil. Ești pasională, impetuoasă, uneori imprudentă în dragoste. Trăsături
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
rupt de real și de aici în incompatibilitate cu adevărata cunoaștere, este remarcată de Mircea Eliade în Imagini și simboluri: "A avea imaginație însemnă a te bucura de o bogăție interioară, de un flux neîntrerupt și spontan de imagini. Dar spontaneitatea nu însemnă doar invenție arbitrară. Etimologic, "imaginație" este solidar cu imago, "reprezentare, imitare" și cu imitor, "a imita, a reproduce". De data aceasta etimologia trimite atât la realități psihologice, cât și la adevărul spiritual. Imaginile imită modele exemplare (...) A avea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ocupații, evenimente, categorii sociale etc.); 3. este o adevărată oglindă a caracterului și a specificului național; 4. caracter translativ (trecerea ei din generație în generație, dintr-o țară în alta, din epocă în epocă); 5. caracter variabil: multitudinea variantelor; 6. spontaneitatea: nimic nu pare îndelung elaborat, finisat, etc. Clasificări: A. în versuri: a. poezia cântată; b. poezia recitată; B. în proză: a. specii ale genului epic; b. specii ale genului liric; c. specii ale genului dramatic. Creațiile lirice; - (cele mai multe) sunt legate
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
lirismul rezultă din: 1. modalități de expresie; 2. elemente de prozodie; 3. afectivitatea exprimată, etc.;lirismul poate fi: 1. obiectiv (confesiv); 2. impersonal (necofesiv); - versificația este elementul definitoriu (chiar dacă apare și în genul epic sau dramatic); ea este cerută de spontaneitatea și intensitatea sentimentului; - simbolul și metafora predomină; evident alături de alte tehnici artistice, tropi, procedee stilistice etc.; - teme lirice majore: iubirea, moartea, natura, etc.;tematica: 1. lirică filozofică, profetică, gnostică, gnomică, apocaliptică, etc.; 2. lirică satirică, antirăzboinică, patriotică, a vanității, a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
E absolut fals. Și proba e în faptul că o mulțime de oameni politici din lumea radicală și radical-socialistă franceză și-a făcut educația la "popi". A doua, că educația din școlile confesionale falsifică sufletul copilului, reducându-i sinceritatea și spontaneitatea. E tot așa de fals. Asta nu se dovedește cu nimic. În schimb, se uită minunata disciplină spirituală pe care o creează acest învățământ, rara stăpânire de sine, raționalizarea instrumentelor de acțiune și înțelegerea largă pentru tot ce e suprapământesc
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
acum cîțiva ani. Este știut că poezia, proza literară exhibă metafora în dauna conceptului, așa cum discursul științific, în dorința de a elimina posibilele ambiguități, afirmă conceptul, în refuzul fățiș al metaforei. "Or - cum cu îndreptățire susține Irina Mavrodin -, eseul, în spontaneitatea lui specifică, lucrează cu cele două categorii, metafora și conceptul, fără a le opune una celeilalte, ci dimpotrivă, făcîndu-le să se hrănească una din cealaltă". Și autorii la care apelează ca argument pro domo excelenta eseistă care a fost Irina
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
la rang de doctrină. "Practic, toate valorile sînt puse sub semnul întrebării" (V.N.). Centrul axiologic nu mai funcționează. Opt: "Conștiința de sine și autoscopia, fie pe plan cultural, fie pe plan personal, devin acum ținta batjocurii producției culturale. Inocența și spontaneitatea înclină să se disipeze ori sînt supuse unor atacuri nemiloase" (V.N.). Naturii umane i se refuză dreptul de cetate. Nouă: relativizarea și punerea la îndoială a trecutului și memoriei în principal cu ajutorul ironiei și parodiei. Continuitatea este anulată. Istoria nu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
așezare a acestor noi locuitori ai capitalei este explicat de Dumitru Șandru prin raportare la originealor rurală. Chiar dacă În aceste mahalale nu existau instituții culturale sau de sănătate publică și dotări edilitare, ele aveau o doză mare de pitoresc și spontaneitate, arătând o viață mereu schimbătoare și improvizată (Giurescu 1966: 190-191), caracteristică unei condiții a omului instalat În aceste zone marginale, cu modul său specific de raportare la vecinătăți și de negociere a spațiului. În felul acesta, „lumea rurală era adusă
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
Jocul de creație cu subiect din basme și povești aduce și el modificări, adăugiri, combinări de replici, de acțiuni. Preșcolarul modifică, în funcție de trăirile sale emoționale față de personaj, evoluția acestuia, destinul, relațiile lui cu celelalte personaje. Manifestă independență în alegere și spontaneitate în interpretarea rolului asumat. Este capabil chiar să interpreteze toate rolurile din aceeași poveste, fără a imita cadrul didactic sau colegul care l-a precedat. Utilizează o pantomimică socială, dar în același timp și una personală. Prin jocul de creație
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Laura POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93140]