10,694 matches
-
frânt, Parcă plutind ca pana, Ca umbra unei frunze-n vânt, Cu părul, barba, geana Mai albe decât neaua-n pisc De munte iarna, vara, Cu străluciri de obelisc. Purtând pe chip povara Înțelepciunii prin ani mulți, Mai mulți decât stejarul, I se înfățișă desculț În giulgiul alb ca varul. Și dinainte rupt din trunchi, Pe sfânt în piept primindu-l, Sfios feciorul în genunchi De jos în sus privindu-l, I-a mulțumit, i-a sărutat Gingașa-i mână dreaptă
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
În Cateura, un grup remarcabil de elevi participa la un program de muzică inedit, folosind instrumente care sunt fabricate exclusiv din materiale reciclate aruncate și găsite în groapă de gunoi. Instrumentele lor muzicale sunt realizate din cutii, butoaie, lemn de stejar vechi, oțel și obiecte de uz casnic, toate salvate din gropa de gunoi. Într-o mahala consumată de sărăcie, unde a căuta și comercializa gunoiul reprezintă o sursă de venit, există puține resurse sau speranțe pentru viitor. În această parte
ORCHESTRA RECICLATĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 927 din 15 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364175_a_365504]
-
priviri pe hartă te plâng țara mea toată plâng frumuseți de acum de odinioară munți câmpii lunca izvoarele și marea livezi ce au rămas mănoase râuri limpezi al tău grânar floarea ea floarea dăruită femeii sărbătorile tale menite ție țară stejarii falnici hărnicia semenilor mei români trecători sub glie pământ românesc. Referință Bibliografică: Te cânt țara mea / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 942, Anul III, 30 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Gheorghe Șerbănescu : Toate Drepturile Rezervate
TE CÂNT ŢARA MEA de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364219_a_365548]
-
PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 945 din 02 august 2013 Toate Articolele Autorului Poezii de Ion I.Părăianu CASA PĂRINTEASCĂ Pe vremuri, când își făceau strămoșii case, mergeau cu joagăru-n pădure și-și alegeau din toți stejarii după sprânceană, cum se spune. Puneau la temelie arborii întregi; restul, o încheiau cu ghizduri și încropeau trei cămăruțe din cele mai solide ziduri. La căpriori puneau prosoape, agheasmă și cu bani, să fie binecuvântată și să dureze-n veci
POEZII DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 945 din 02 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364208_a_365537]
-
ele După ou Cântă si el Deși n-a ouat Îl ia ciocul pe dinainte. La oameni e altfel- Bărbații sunt cu ouăle Iar pe femei le ia Gura pe dinainte Și le fac omletă. 20 martie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: OMLETĂ CU CÂNTEC / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1036, Anul III, 01 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
OMLETĂ CU CÂNTEC de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1036 din 01 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363107_a_364436]
-
ca să te culci? - Ce n-ai văzut am să-ți arăt eu ție! Și dac-ai să mai sufli un cuvânt, Bătându-te, pe crucea ta voi scrie Că l-ai văzut pe Nevăzutul vânt. 7 septembrie 1996 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: RĂZBUNAREA VÂNTULUI / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1050, Anul III, 15 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
RĂZBUNAREA VÂNTULUI de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1050 din 15 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363158_a_364487]
-
în piept o toacă răgușită E noapte, Doamne, fă ce vrei cu mine Mi-e sufletul călugăr de pripas, La miezul nopții fără să se-nchine Mi-a poposit în trup și mi-a rămas. 21 mai 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: MIEZONOPTICĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1048, Anul III, 13 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MIEZONOPTICĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363164_a_364493]
-
dedicate unor persoane, materia primă poetică se manifestă, în primul rând, în comparații cu elemente naturale, în metafore și trimiteri la elemente și fenomene naturale („Sunt, prin tine, mic vlăstar/ Unduit de vânt prin câmpuri,/ Dar din ram vechi de stejar/ Ce știe-a doini prin crânguri...”; „Să fii floarea de câmpie,/ Să fii vântul care-adie,/ Să fii izvorul curat,/ Să fii dulce alinat...”). Astfel de comparații șitrimiteri le vom descoperi și în poeziile cu temă religioasă („Liniște! Privește norii,/ Care
NOU SEMNAL EDITORIAL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363140_a_364469]
-
a cimitirului “m-aș fi spovedit, împărtășit, dar nu era preot la altar să-mi slujească” ... “Am urcat fără să mă mișc, am urcat mai întâi cu gândul, apoi cu pasul foarte mic toate treptele înguste, înșurubate în chingi de stejar vechi, spre cer, spre clopotniță ... Am văzut sicriul întreg. Nu. Am văzut de-a dreptul chipul Lui, mai întâi. Iisus mi se arătase mie, uneia nu prea credincioase din fire! Îmi cerea fără gesturi să-l scot dintre păianjeni și
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
cam în aceleași tipare, fiind un fel de apendice al „Poemelor” Poezia lui Marin Sorescu reia marea sa temă a donquijottismului cosmic, clădindu-se din coloșii și magmele cosmice, dându-le un epicentru uman: „Mi-am adus în atelier un stejar falnic Și l-am spânzurat de un cui Cu coroana în jos. Cerul l-am legat cu un nor În dreptușl ferestrei. Sub el, orizontal- Am așezat câmpia. De la ciocârlii și prepelițe Am păstrat numai câte-o aripă, Celeilalte dându
MARIN SORESCU-IRONISTUL „SINGUR PRINTRE POEŢI” de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363155_a_364484]
-
pe-afară ne mai lasă Căci am ieșit pe lume ca un vânt Și ca un val spre țărm o să plecăm Și ne mirăm că tocmai pe pământ N-avem pământ în care să intrăm. 4 februarie 2000 Volumul " Visul Stejarului ' http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: CERERE UDĂ / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1022, Anul III, 18 octombrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CERERE UDĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1022 din 18 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363201_a_364530]
-
consfințit importanța istorică a orașului și rolul de capitală istorică. Preotul ne-a istorisit cum au decurs acele momente în curtea bisericii și de cum am intrat în biserică, pridvorul deschis cu arcade mari, iconostasul, mobilierul, stranele realizate din lemn de stejar, cu motive decorative de inspirație brâncovenească, totul părea maiestos. De o parte și de alta a intrării erau portretele suveranilor României Mari - regele Ferdinand I Întregitorul și cu soția sa - Maria. De curând am citit discursul pe care la ținut
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]
-
Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32; https://www.guggenheim.org/artwork/667 Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45; https://www.guggenheim.org/artwork/670 Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază, 1916, https://www.guggenheim.org/artwork/664 Oak base / Soclu de stejar, 1920 https://www.guggenheim.org/artwork/666 De asemenea, prezentarea va include o serie de fotografii ale atelierului lui Brâncuși, din Paris, și ale operelor sale in situ, realizate de Man Ray, Edward Steichen, Wayne F. Miller și de Brâncuși
BRÂNCUŞI STRĂLUCEŞTE DIN NOU LA NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363214_a_364543]
-
spaimă - Balaurul cu șapte capete, Stăpânul iadului din trup, Al raiului din suflet, Și-al altor câteva minuni Ale căror nume nici nu le mai știu. Iubire, uitate sunt numele tale. Cum să vă spun? 16 aprilie 2004 Volumul " Visul stejarului " http://mariusrobu.wordpress.com/ https://www.facebook.com/pages/Marius-Robu-Arhive-sentimentale/219171961569455 Referință Bibliografică: PRIVIRE ȘI UITARE / Marius Robu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1077, Anul III, 12 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Marius Robu : Toate Drepturile Rezervate
PRIVIRE ŞI UITARE de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363253_a_364582]
-
prin nașterea unui copil, în poemul „În clipa când se naște un copil” - și, susține ea, „Tot Universul înflorește”. Capitolul „Rădăcini” , cuprinzând 20 de poezii, ne întoarce la primele începuturi, în care poeta își asemuiește strămoșii cu brazii și cu stejarii seculari, viguroși, veșnic verzi, protejând între ramurile lor, norodul de viețuitoare, păsări și gâze. Un adevărat „Simbol Nemuritor”. Virginia Vini Popescu afirmă că a cunoscut „Mirosul demnității”: „Miroase-aici a demnitate, / Și nu mă satur de parfum, / Și-mi văd
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
Podul lui Apollodor și Podul lui Saligni de la Cernavodă, pentru Părintele Stăniloae, Părintele Iustin Pârvu și Părintele Arsenie Papacioc, pentru Răscoala din 1907, pentru Junimea și Badea Cârțan, pentru Cheile Turzii și Pasul Tihuța, pentru Irina și Benone, pentru foșnetul stejarilor seculari și Cenaclul Flacăra, pentru mieii, măgarii, oile, vacile, caprele, porcii, boii și caii de pe pajiști și de prin grajduri, pentru hramurile, botezurile, nunțile și maslurile ortodoxe, pentru Mica Țiganiadă, Cel mai iubit dintre pământeni, Jurnalul Fericirii, O scrisoare pierdută
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Drumul Strămoșilor în Dorul lor ne poartă, Răsar Luceferi în veghea lor de sus, Acasă ni-i Destin. Acasă ne e Soartă: Grădina Preacuratei. Grădina lui Iisus. Gonindu-mă cu Dorul pe catalanul gând, Edenul se așterne ca umbra sub Stejar, O dâră pare viața în luminișuri stând, Răsfrântă pe chilimuri, ca Luna pe al ei jar, Grăbită pare soarta Destinului plecând, Esența să-și culeagă din mugurii de har. Românul e o Rocă din veșnicii Carpați, Omenia-își cerne peste pământ
ROMÂNUL E O ROCĂ DIN VEŞNICII CARPAŢI (POEM) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368558_a_369887]
-
orașul, târgul în care s-au născut și au trăit ei. Dar în orașul Pașcani, pe strada cutare, mai este casa aceea mare, cu verandă? Era casa în care trăise domnul care întrebase. Dar pe strada... din Fălticeni, mai este stejarul acela?, întreba un altul care copilărise pe strada aceea. Le era dor de nu mai puteau de orașul, de locul în care se născuseră, de stradă pe care copilăriseră ei. Și în timp ce întrebau și ascultau ce li se povestea le
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
câine. Atât! ... Și-o lună-n doliu, plângând printre ruine!” În poemele sale predomină noaptea, dar nu cea cu splendoarea miilor de aștri ce strălucesc în întruneric, ci a tristeții atunci când “ Dorul” vine și pleacă; o apasă sufletește dorul de “Stejarul de pe deal”, sau se trezește pierdută în “Miezul nopții” sub bolta înstelată ca un “Drumeț”. În volumul de poeme “Drumeț la porți de toamnă” doamna Daniela Popescu evocă drama poetului care trăiește într-o lume a tristeții, a introvertirii, dar
DRUMEŢ LA PORŢILE OCCIDENTULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1445 din 15 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367883_a_369212]
-
noapte a lăsat binecuvântarea răcorii sale peste pădurea cu frunze fragede, la ziua glorioasă când voi bate la rândul meu, la porțile veșniciei. E atâta nostalgie și durere în acest gând, dacă îi fixez punctul de referință aici, între acești stejari ce-mi vor supraviețui, aici printre florile pădurii care vor răsări și în primăvara viitoare. Privite însă din perspectiva veșniciei, nu va fi decât o călătorie într-o lume a bucuriei pure, în prezența Celui pe care L-am iubit
UN DEVOTIONAL BIBLIC PENTRU VIATA DE CREDINTA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367263_a_368592]
-
de struguri culeasă din via părintească, aroma era mult mai puternică decât a busuioacei. Despre tata se spunea că avea vinul cel mai bun din comună. El, în fiecare an, înaintea culesului strugurilor, în primul rând, curăța butoaiele confecționate din stejar, le rașcheta, le spăla cu apă clocotită, etanșa capacele și doagele cu papură și apoi le trăgea pucioasă, ca să nu miroasă a mucegai. După aceea, butoaiele erau frumos aranjate pe suporții confectionați de tata din grinzi de lemn de esență
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
una dintre cele mai bogate pe globul pământesc și cuprinde 3000 de plante fanerogame, cele mai cunoscute fiind arborii de esență tare - salcâmul de toate varietățile, mărul, arborele de muștar pomenit în Sfânta Scriptură, mangotierul, așa-numitul arbore de mătase, stejarul de Ceylon, tamarinul, abanosul uriaș, secvoia și încă multe altele. Jumătatea stângă a orașului Point de Galle este locuită de europeni, iar cea dreaptă de băștinași. În prima jumătate sunt câteva hoteluri și magazine cu opere europene și opere de
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
LEGENDA MĂRȚIȘORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1156 din 01 martie 2014 Toate Articolele Autorului După chef lung și joc pe jar În zi de Dragobete, Mă ațipeam sub un stejar, Sleit de mândre fete... Și doar simții ca peria Din spate-un ram, pe haină... - Ci numai nu te speria, Am să îți spun o taină... C-amu e vremea, altfel ba, M-a liniștit copacul... Ăst lucru nu te
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
să n-o lungim Precum în vânturi neaua, Prin timp o leacă să fugim Ca pe polei mărgeaua... Cică prin martie, pe-atunci, În prima zi din lună, Din negureala unei lunci De crâng și văgăună, Ca un brăduț dintre stejari, La margini de pădure, Arsă de-al gerului pojar Ce-avu să îl îndure, Ivitu-s-a ca un strigoi Ce-ntâi și-arată-o mână Și-ntregul trup mlădiu apoi, A Primăverii Zână. De friguri luată și de mers Printre nămeți
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
trăsura, ce să fac cu ele prin păduri și mlaștini, pe o ploaie continuă? Uluitor, românii construiesc aici 15 rute ce au rămas până în ziua de azi, din care 7 ajungeau la Londra. Au pus trei rânduri de grinzi de stejar sub drum și au creau „autostrăzi” cu lățimi de 12 - 20 m. Au ales locul cel mai îngust și cel mai adânc al Tamisei și au ridicat un pod peste fluviu, inventând un port la 58 km de Marea Nordului; l-
HOINARI PRIN LUME de OLIVIA DUMITRU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367485_a_368814]