2,409 matches
-
axați pe ideologia stalinistă comună În epocă și pe fondul său de cunoștințe marxiste, administrat de propagandă (Moscovici, 1976). Noțiunea este așadar legată de atitudini, de norme sau de reprezentări valorizate social, asociate unor practici instituționale și unor grupuri specifice. Stereotipurile sunt de asemenea rezultatul unor procese de categorisire socială, care conduc la o accentuare a diferențelor percepute În raport cu alte grupuri („ei”) și la o egalizare a atribuirilor (sau o subestimare a eterogenității) În ceea ce privește comunitatea de apartenență („noi”). Diferențierea accentuată de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu alte entități de grup, duce În paralel la o simplificare a modurilor de percepere a caracteristicilor altor grupuri (Tajfel, 1984; Bourhis și Leyens, coordonatori, 1999). Studiile privind raportarea la comunitățile naționale sau etnice confirmă acest punct de vedere, chiar dacă stereotipurile se pot referi la orice individ, oricare ar fi caracteristicile sale de apartenență sexuală, socio-economică, religioasă sau fizică. Ne-am obișnuit să vorbim despre „mentalitatea” englezilor, despre „caracterul” germanilor sau americanilor, ca și cum ar fi vorba despre grupuri omogene. Ceea ce i-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau americanilor, ca și cum ar fi vorba despre grupuri omogene. Ceea ce i-a tulburat cel mai mult pe primii cercetători (cf. Avigdor, 1953) a fost existența unei anumite regularități consensuale și a unei coerențe În definirea anumitor trăsături ale diferitelor naționalități. Stereotipurile privind asiaticii, fie ei chinezi, vietnamezi, khmeri sau japonezi, sunt un bun exemplu În privința acestui gen de constanță: „harnici, politicoși, curați, Îngrijiți, liniștiți și dovedind un puternic spirit de grup”, Într-o anchetă realizată În 1949 În Hawaii (citată de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
anchetă realizată În 1949 În Hawaii (citată de Asch, 1952); sau „harnici, punctuali, cu bune rezultate la școală, inteligenți, de Încredere, respectă regulamentele, Îndemânatici În activități practice”, conform unui sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de conflict În situațiile de interacțiune cotidiană. Richard Bourhis și André Gagnon insistă asupra ideii că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sondaj din 1989, Québec (Bourhis și Gagnon, 1992, p. 721). Acest stereotip, deși pozitiv, este, din cauza caracterului său aproximativ, o sursă potențială de conflict În situațiile de interacțiune cotidiană. Richard Bourhis și André Gagnon insistă asupra ideii că verbalizarea unui stereotip se sprijină, În parte, pe indici și practici sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună medie de reușită școlară decât alte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sociale care tind să-i ofere o confirmare parțială. Asiaticii din ancheta efectuată În 1989 primiseră o evaluare pozitivă, În special pentru că aveau o mai bună medie de reușită școlară decât alte grupuri etnice care nu erau de origine canadiană. Stereotipul implică, de fapt, o generalizare pornind de la caracteristici particulare observate, de unde caracterul său speculativ. Însă ceea ce caracterizează cel mai bine acest procedeu cognitiv este faptul că el constituie o „profeție care se Împlinește”, generând comportamente conforme cu conținutul său la
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ceilalți În privința lor (Goffman, 1975). Acest tip de reînsușire parodică este foarte frecvent Întâlnit la muzicienii underground, pop, rock, rap sau techno, dar și la tineri, pre-delincvenți sau nu, care ă de exemplu, În Franța ă exprimă În mod ostentativ stereotipul „arăbetelui”, vorbind În verlan cu un amestec de accent de cartier periferic și de imigrant maghrebin. Stigmatizarea este totuși o problemă centrală a grupurilor minoritare pentru că produce adesea efecte de handicap. Ea poate genera o predispoziție spre eșec sau o
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
l’Homme. YZERBYT Vincent și SCHADRON Georges (1999), „Stéréotype et jugement social”, in BOURHIS Richard și LEYENS Jacques-Philippe (coordonatori), Stéréotypes..., ed. cit., pp. 127-160. Φ Atitudine, ATRIBUIRE (teoriile Î), Discriminare, PREJUDECATĂ, REPREZENTARE SOCIALĂ Stigmat/stigmatizaretc "Stigmat/stigmatizare" Φ Discriminare, PREJUDECATĂ, Stereotip Stratificaretc "Stratificare" Indiferent dacă ne referim la caste, la ordine sau la clase, stratificarea apare În cadrul grupului, instituției sau societății de Îndată ce există diferențiere, evaluare și gratificare a pozițiilor sau funcțiilor ocupate În funcție de criterii specifice, bazate de exemplu pe morală, pe
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
enervat faptul că toate formațiile adunate-n pripă (cum strângeau oștirea voievozii „noștri“ atunci când treceau turcii Dunărea...) s-au axat înnebunitor, psihanalitic asupra dragostei. Nu există nimic altceva în viață decât o dragoste care poate fi exprimată doar în două stereotipuri și 20 de cuvinte în engleză și/sau română. La sfârșit, totul s-a terminat cu un scandal monstru, în care toată lumea a acuzat pe toată lumea, unii au devenit isterici, altii ironici, unii amenințau cu tribunalul, cu Băsescu, cu PNA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
poziționare caracterizează poziția pe care o ocupă subiectul într-un cîmp discursiv în raport cu sistemele de valori curente, însă nu în manieră absolută. Acest tip de identitate se înscrie într-o formație discursivă. V. alteritate, ființă, formație discursivă, individuație, ipseitate, rol, stereotip, subiect. GREIMAS - COURTES 1993; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO - LINARES 2004. RN IDEOLOGIE. Ca element al limbii comune, cuvîntul ideologie denumește un sistem de idei, teorii și noțiuni pe care se sprijină o concepție socială, politică sau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a exponentului negativ care reprezintă matematic nivelul de probabilitate. De aici rezultă coeficientul de specificitate și, astfel, se constată că gradul de specificitate și coeficientul evoluează în același sens. V. lexicometrie. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. IO STEREOTIP. Relația strînsă dintre termenii stereotip și clișeu are rădăcini etimologice: în secolul al XIX-lea, în tipografii, se practica "stereotipia" sau "clișajul" pentru reproducerea în masă a unui model fix. W. Lippmann introduce lexemul stereotip în circuitul metalimbajului din științele sociale într-un eseu din
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
imaginile gata-făcute ce transmit raportul dintre individ și realitate. Interesul crescut în ultimele două decenii față de conceptul "stereotip" a determinat rafinarea cercetării și nuanțarea definirii cuplului terminologic clișeu-stereotip. Ambii termeni denotă anumite structuri fixe la nivelul gîndirii și al exprimării. Stereotipul apare legat și de alți termeni, cum ar fi locul comun și motivul. Primul este considerat un spațiu din interiorul limbajului fabricat de limbaj, în care toată lumea se poate recunoaște; cel de-al doilea indică ceva stabil, recurent, ce justifică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
este considerat un spațiu din interiorul limbajului fabricat de limbaj, în care toată lumea se poate recunoaște; cel de-al doilea indică ceva stabil, recurent, ce justifică participarea lui la producerea și la interpretarea obiectelor semiotice. R. Barthes a stigmatizat atît stereotipul, cît și locul comun din punctul de vedere al utilizării lor în didactică. Studiile despre stereotip se situează fie în domeniul stilisticii, fie în cel al a n a l i z e i d i s c u r
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cel de-al doilea indică ceva stabil, recurent, ce justifică participarea lui la producerea și la interpretarea obiectelor semiotice. R. Barthes a stigmatizat atît stereotipul, cît și locul comun din punctul de vedere al utilizării lor în didactică. Studiile despre stereotip se situează fie în domeniul stilisticii, fie în cel al a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, dar și al semioticii, corpusurile de analiză variind de la cele literare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
a l i z e i d i s c u r s u l u i, dar și al semioticii, corpusurile de analiză variind de la cele literare, culturale (teatru, cinema, dans etc.), de mentalități, didactice, pînă la corpusurile mediatice. Stereotipul este un fenomen care afectează structurile pe trei niveluri: 1) structuri tematice, referențiale sau paradigmatice (ideile și reprezentările personajelor, locurilor, acțiunilor și obiectelor); 2) structuri sintagmatice (înlănțuirea părților de discurs sau de acțiuni narative); 3) structuri verbale (ansambluri de cuvinte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
structurile pe trei niveluri: 1) structuri tematice, referențiale sau paradigmatice (ideile și reprezentările personajelor, locurilor, acțiunilor și obiectelor); 2) structuri sintagmatice (înlănțuirea părților de discurs sau de acțiuni narative); 3) structuri verbale (ansambluri de cuvinte sau de figuri de stil). Stereotipul este o construcție de lectură, depinzînd de interpretarea receptorului și de cunoștințele sale enciclopedice, de experiențele lui culturale. M. Bahtin leagă fenomenul stereotipiei de dialogismul generalizat, de intertext și de interdiscurs. V. dialogism, interdiscurs, intertext, stereotipie. LIPPMANN 1922; BARTHES 1972
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o stereotipie a exprimării. Despre stereotipii se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în boli ca schizofrenia), pînă la didactică sau în orice disciplină care promovează evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se vorbește în ultimul timp în diverse domenii, de la medicină (stereotipiile de limbaj, de expresie, în boli ca schizofrenia), pînă la didactică sau în orice disciplină care promovează evitarea șablonizărilor. Perspectiva antropologică abordează problema stereotipurilor culturale identificate la nivelul gîndirii, stereotipuri care ar asigura coerența și individualizarea unui grup, social, etnic, a unei comunități culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
culturale, materializate fie în mituri, ca discursuri autoreferențiale și justificatoare (miturile fondatoare), fie în prejudecăți emise în legătură cu ceilalți, ca discursuri generalizatoare și simplificatoare (este bine cunoscut textul lui Mihail Sadoveanu în care se regăsesc etichetări ale comunităților etnice, de exemplu). Stereotipul (stereotipismul), în general, este definit, în sens restrîns, ca repetarea mecanică a unei forme, ca urmare a lipsei de originalitate, prin care se banalizează exprimarea. Cu o accepție relativ similară circulă și termenii clișeu, șablon - repetarea mecanică, lipsită de interes
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
cuvinte care se referă la realități apropiate prin conținut, funcție sau geneză, considerăm că sînt necesare unele distincții între accepțiile termenului stereotipie, pe de o parte, și că, pe de altă parte, se impun unele reevaluări ale raportului dintre noțiunile stereotip, clișeu și automatism, vehiculate în cerecetarea limbii. În sens larg, stereotipiile vizează tot ceea ce repetă, preia, multiplică un anumit tipar, rezultînd, în urma fenomenului de recurență, obiecte sau procese cu trăsături comune; din această perspectivă, studiul teoretic al limbii (dar și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
paradigme și categorii corespunzînd unor serii de elemente cu trăsături care instituie identități și diferențe. Avem a face, în acest caz, cu valoarea pozitivă a stereotipiilor epistemologice și metodologice. În cercetarea proceselor cognitive se constată de asemenea rolul pozitiv al stereotipului, acesta fiind un element indispensabil în funcționarea memoriei și a gîndirii umane (concept rezistent, forte, rigid). De aici decurge, în mod firesc, acceparea tezei că, datorită congruenței proceselor cognitive cu cele comunicative, s-ar putea identifica și la nivelul limbajului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
un element indispensabil în funcționarea memoriei și a gîndirii umane (concept rezistent, forte, rigid). De aici decurge, în mod firesc, acceparea tezei că, datorită congruenței proceselor cognitive cu cele comunicative, s-ar putea identifica și la nivelul limbajului astfel de stereotipuri evaluate pozitiv (stereotipii funcționale). În acest sens, pornind de la teoria lui E. Coșeriu, se poate avansa ideea că o limbă conține o sumă de modele, scheme, un sistem, impus prin tradiție, care operează ca un șablon și există posibilitatea ca
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
că se pot identifica atribute multiple ale fenomenului în discuție, din perspective de investigație diferite care nu trebuie să vizeze exclusiv aspectul normativ, ci să determine manierele în care recurențele își exercită funcțiile diversificate în procesul comunicării. V. clișeu, limbaj, stereotip, stil. COSERIU 1994; AMOSSY - HERSCHBERG PIERROT 1997; FILLOL 2000; ZAFIU 2001; DASCĂLU JINGA 2009. RN STILISTICĂ. Disciplină lingvistică și literară, apărută la începutul secolului al XX-lea (pe ruinele retoricii clasice, căzute în desuetudine), care studiază stilul. Ch. Bally este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
vizualizare, ce garantau memorarea prin asocieri cu diverse spații reale sau imaginare. În matematică, teoria toposului provine din geometria algebrică (delimitînd topologia algebrică); numită și teoria categoriilor, este aplicabilă și logicii. În semantică, un concept asemănător celui de "topos" este stereotipul. În analiza literară, conceptul a fost reintrodus de E. R. Curtius pentru a desemna un dat substanțial (temă, materie, argument) permanent, un fel de reprezentare arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei argumentării în
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
arhetipală a subconștientului colectiv, în sensul teoriei lui C. G. Jung. În cadrul teoriei argumentării în limbă, promovată de O. Ducrot și J.-C. Anscombre, topoi sînt principii generale, comune, acceptate de colectivitate, prin intermediul cărora se stabilesc ierarhii. V: argumentare, doxă, stereotip. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; VARO-LINARES 2004. RN TOPOTEZĂ. Potrivit concepției lui R. Lafont, expuse într-o lucrare din 1978, topogeneza, procesul de actualizare a substantivului, se realizează cu ajutorul determinanților și prin categoria numărului. Astfel, din perspectiva determinanților, actualizarea substantivului copac, de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]