51,621 matches
-
frumoase pagini de scriitură referitoare la instantaneele subtililului joc al ițelor urzite de trădarea în dragoste în cele două căsnicii ale lui David. Noua carte a autoarei Dora Alina Romanescu se înscrie în stilul deja consacrat al operelor sale, un stil în care cuvintele curg într-o exprimare firească, cu limpezime, făcând lectura agreabilă, captând cititorul pâna termină lectura în întregime. Dialogul dinamic dă un plus de viață textului. Dincolo de cuvinte, simți calda înțelegere a autoarei și nu de puține ori
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
elaborată și calitatea imaginilor, chiar dacă uneori se folosește un limbaj prozaic. Ea se distinge prin unitatea și lapidaritatea sa, prin universul poetic bazat pe o constantă - esențializarea. Originalitatea și actualitatea acestora se desprind ușor, iar această structură este agreată ca stil postmodern. Acest volum mai are o notă specifică, una mai rar întâlnită, e conceput sub formă de dialog. Pe fiecare pagină se aud vocea poetului Al Francisc și răspunsul poetei Manuela Cerasela Jerlăianu. El spune: „Am să trec frumoaso/ prin
LUMINA SINELUI NOSTRU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380803_a_382132]
-
o înălțare spre zările pure ale respirației fiintei mele interioare. Aflându-mă asemenea unui liliac înflorit a doua oară la poarta înserării, cu puterile risipite pe cărările vieții, scrisul a rămas pentru mine singura putere nealterată. Încă mai pot supraveghea stilul, profunzimea, substanța și densitatea ideatică și meandrele scrisului. Închizând ochii, îi văd cu drag și cu emoție pe toți cei prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima... Tuturor le mulțumesc călduros purtându-i
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
zid, unde se-așază la locul lor (prime) apariții interbelice. Mai mult decît simple cronici, dar altceva decît forțări de critică academică, contribuțiile lui Aderca au curajul punctului de vedere, adecvat sau nu, și eleganța liniei de modă. Altfel spus, stilul ceremonios, dintre războaie, și privilegiul degetului exact, de cronicar care arată, își fac, la el, bună companie. Luîndu-și ca armă "oarecare ideologie literară" (drept e că volumele din articolele lui se opresc în '47, închizînd numai timpul cînd jocul de
Cronicarul în vremea lui by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10245_a_11570]
-
Rîndul umorului de a fi puricat. Abundă, e uneori absurd, dar nu alunecă niciodată în sarcasm sau ironie mușcătoare. Scopul este să te identifici cu personajele - sutura e o miză declarată a cineastului - nu doar să rîzi de ele în stil caragialian. Mi-e greu să pomenesc umorul de situație, pentru că, filmul fiind minimalist, ar fi mai corect să menționez existența unor umori infinitezimale - da, la termenul lui Alexander Pope mă raportez - de mini-situații. O ilustrare a acestei ipoteze constă în
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
ss pregsteasca scenarii ca să conducă în continuare. Asta e nenorocul și slăbiciunea noastră, iar lipsa unei identități clare a populației conduce și la frică - în fața guvernanților - a pretinsei societăți civile și, de aceea, suntem păscuți continuu de pericolul remoldovenizarii în stil stalinist, adică de deznaționalizare continuă. Agrarienii, care au votat Constituția, s-au acoperit de rușine, de aceea, e bine că aceasta Curte Constituțională a pus punctul pe o rușine națională. Acum va trebui să știm a ne apară această realizare
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
se citit: marii hoți) rămân la adăpost, râzându-și cinic de prostia de care dăm dovadă. Victime sigure ale manipulărilor, reacționăm cu aplauze furtunoase la mascarada atent elaborată în laboratoarele specializate în diversiuni spre uzul galeriei obosite. Dacă arestările în stil FBI de la Otopeni nu vor conduce la căderea câtorva capete de la etajele superioare ale instituției, înseamnă că punerea în cătușe a nevredinicilor funcționari cu cotiere nu e decât un episod respingător al batjocurii căreia ne încăpățânăm să-i spunem democrație
Măruntul energizant al șpăgii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10232_a_11557]
-
Daniel Cristea-Enache Cum evoluează, cum se maturizează un tânăr cronicar? La început, opiniile îi sunt ferme, tăioase, peremptorii, iar stilul - naiv, emfatic, cu prețiozități de seminar universitar. Vrea să arate cât știe și introduce în spațiul unei recenzii considerații savante, interpretând în exces și trecând dintr-o subtilitate în alta. Cititorul avizat surâde: treptat, criticul își va limpezi expresia și
Marea conspirație by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10272_a_11597]
-
Rodica Zafiu Rigiditatea administrativă nu produce, în nici o limbă, cele mai fericite mostre de stil. Textele abundă în formule clișeizate și acronime, conțin o terminologie de specialitate adesea obscură, au o sintaxă greoaie, cu acumulări nominale. În unele cazuri, e vorba chiar de abateri de la normele curente, de erori perpetuate cu ajutorul formularelor. În instrucțiuni, dispoziții
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
prepozițiile care ar dezambiguiza secvența nu se explică decît aparent prin nevoia de economisire de timp și spațiu: formele flexionare sau prepozițiile nu ocupă un loc (mult) mai mare decât juxtapunerea; e mai curând vorba de crearea unui efect de "stil telegrafic", asociat birocrației eficiente - ca și cînd, stilistic, ar fi foarte important ca limbajul administrației să nu se confunde cu cel de toate zilele. Una dintre formulele supărătoare ale limbajului juridic-administrativ actual este membri de familie. Caracterul ei nefiresc provine
"Membri de familie by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10275_a_11600]
-
Arhitectura micii așezări acum părăsite - dintr-un motiv cam obscur, legat de focurile care ard sub pămînt - este de-a dreptul maiestuoasă pentru America provincială și are un aer pe cît de istoricizant, pe atît de imprecis. Clădirile sînt în stil neoclasic sau baroc, dar, odată intrați, descoperim repede pivnițe și galerii unde întîlnim roți de fîntînă și scări de lemn, dar în care funcționează, din cînd în cînd, și lifturi. Nu lipsesc sunetele de sirenă, care nu anunță bombardamente, ci
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
Iranului și subminează într-o manieră destul de directă o sumă de prejudecăți și stereotipuri cu privire la ceea ce este "potrivit" și "nepotrivit" atunci cînd te naști femeie. Nici aceasta n-ar fi o noutate prea mare, cel puțin în cinematografia europeană, dar stilul documentar și modul în care cadrele sînt construite fac din Offside un film pe care vă invit să nu îl ratați.
Un horror mainstream by Silviu Mihai () [Corola-journal/Journalistic/10243_a_11568]
-
Foarță, Mateiu I. Caragiale, Radu Paraschivescu, H. P. Bengescu ș.a.; de filosofia contemporană scriitorului (sau prea străveziu, care vine în timp până la examenul hermeneutic al criticului analist) la: Săluc Horvat, Radu Mareș, Adriana Babeți, Max Blecher și alți câțiva. 14. Stilul „celorlalți” nu-i scapă din vizor Danielei Sitar- Tăut: „Daniel Vighi, în Lumea de la 1848, propune o lectură binară asupra epocii pașoptiste”, Gabriel Chifu - „Cartea Poves tirile lui Cesar Leofu (...) este tributară esteticii ambiguității”. 15. Fără mimată pudibonderie, deci tranșantă
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
arhipelagului concentraționar. Amintirile lui Ion Diaconescu (fost președinte al Camerei Deputaților) surprind atmosfera de coșmar kafkian a închisorii de la Râmnicu Sărat, unde singurele forme de comunicare erau tusea în ritm de Morse și bătăile în pereți. Adrian Hamzea relatează în stilul unui romancier interbelic experiența muncii silnice la Canal, într-un lagăr cu valențe sud-americane: căldură sufocantă, mlaștini, boli infecțioase etc. Torționarii închisorii de la Făgăraș aplică torturi demne de un donjon medieval: deținuții sunt zidiți în nișele din pereții fostei cetăți
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
nici măcar nu speculează literar pe marginea evenimentelor aflate în derulare. Circ avem, și încă din plin, în lumea noastră politică, însă Lucian Dan Teodorovici comentează la rece vesela-trista actualitate, ca un analist veritabil, preocupat de exactitate, nu de figuri de stil. În nr. 93 (9-15 septembrie), el ia în discuție ascensiunea intens-mediatizatului Gigi Becali: "în momentul de față, cele mai mediatizate personalități din lumea politică sunt tocmai Gigi Becali și Traian Băsescu. Amândoi sunt oameni de circ mediatic - unul dintre ei
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10284_a_11609]
-
la Timișoara. Eu l-am Întâlnit la una dintre manifestările organizate de Universitatea Tibiscus, patronate de Anca Augusta și de criticul literar Adrian Dinu Rachieru. L-am abordat În viteză (doar lucrăm pentru „Actualități”), iar el mi-a răspuns cu stilul lui blajin, molcom și... atât de profund. “Dacă Îi vom mai vota pe comuniști, atunci tot ce am câștigat În anii aceștia, În Basarabia, se va risipi. Ei vor să ne Învețe o altă istorie și o altă limbă.” “Da
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ști respecta și dacă vom crede În Dumnezeu.” Convorbirea cu Grigore Vieru a fost scurtă. Dar amintirea? Amintirea păstrează flacăra dedicării, a iubirii pentru limba noastră și pentru ceea ce suntem și ar trebui să fim ca romani. Vasile Tarateanu are stilul său inconfundabil: plin de precizie și gata să scoată aurul din zgură. Jovial În Întâlnirile cu tinerii și, apoi, Întristat din cauza desțărării, iar mai apoi luptător și Îndurător pentru românismul din nordul țării. La Izvorul Mureșului, la ediția din 2004
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
propune să realizeze "un exercițiu de istorie culturală" (pag. 13), în care arhitectura este analizată în relație cu diferite ideologii (profesionale, filozofice, politice), fiind înțeleasă "ca un instrument al identității" (pag. 13); de asemenea, prin acest studiu de caz asupra stilului național românesc, ea își aduce contribuția la înțelegerea unui fenomen mult mai amplu, cel al naționalismelor și al regionalismelor în arhitectură. Deși aceste manifestări s-au bucurat de mare succes peste tot în lume în intervalul cuprins între jumătatea secolului
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
și valorificarea folclorului, la expozițiile universale (ce debutează la Londra în 1851), unde pavilioanele naționale încercau să redea fiecare specificitatea și unicitatea; în acest context apare și arhitectura identitară, îmbinând deopotrivă tradiția și pitorescul. În cazul românesc, ideea formulării unui stil arhitectural specific este legată de eforturile de constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își obținuse independența; anul 1945 marchează instaurarea regimului comunist. În ceea ce privește alegerea termenului de "stil
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
stil arhitectural specific este legată de eforturile de constituire a statului național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își obținuse independența; anul 1945 marchează instaurarea regimului comunist. În ceea ce privește alegerea termenului de "stil național (românesc)" în detrimentul altor formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
național modern; Carmen Popescu își justifică astfel și delimitările temporale: în 1881, România devenea regat după ce își obținuse independența; anul 1945 marchează instaurarea regimului comunist. În ceea ce privește alegerea termenului de "stil național (românesc)" în detrimentul altor formule (ca, de pildă, binecunoscuta expresie "stil neo-românesc"), iată explicația autoarei: "Ťnațional (românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
românesc)ť pentru a pune în valoare atașamentul său ideologic, Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
Ťstil ť, pentru a respecta imaginea pe care o aveau despre această arhitectură creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
a principalelor evenimente din istoria agitată a provinciilor românești, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și până la proclamarea Regatului, în 1881, precum și cele mai importante repere artistice din istoria arhitecturii noastre (pentru Moldova - epoca lui Ștefan cel Mare, pentru țara Românească - stilul brâncovenesc, și tipologia caselor țărănești din ambele zone și tipurile de influențe, de contaminare). Un capitol important în construcția lucrării este cel despre Crearea unui stil național 1886 - 1906 (Inventer un style national 1886 - 1906); Carmen Popescu ne propune o
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
artistice din istoria arhitecturii noastre (pentru Moldova - epoca lui Ștefan cel Mare, pentru țara Românească - stilul brâncovenesc, și tipologia caselor țărănești din ambele zone și tipurile de influențe, de contaminare). Un capitol important în construcția lucrării este cel despre Crearea unui stil național 1886 - 1906 (Inventer un style national 1886 - 1906); Carmen Popescu ne propune o triadă interesantă de personalități (și opere) ce au marcat începuturile noului stil: Ion Mincu, I. N. Socolescu și Lecomte de Nou˙. Dacă era firească prezența arhitecților
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]