5,507 matches
-
dintr-o intenție auctorială și cu atât mai puțin din simpla utilizare a tropilor. În fond, sesizarea dipozițiilor descriptiv-referențiale și a celor emotive nu reprezintă două procese neapărat izolate; departe de a se restrânge la denotatum, semnificația oscilează necontenit, ori de câte ori stimulul este supus procesului de receptare. Până și la lectura unei poezii de tipul celei intitulate Cunosc un om a lui Robert Creeley (pe care o citează Gh. Crăciun și pe care o reproducem mai jos), deși toate cuvintele își păstrează
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
serii de conotații care depășesc cu mult ceea ce „denotă” ea, suscitând emoții difuze și complexe. Sunt „emoții crescute pe un câmp de amintiri și sentimente în care senzații de proveniență incertă se împletesc cu noțiuni derivate și imprecise”204. În fața stimulului devenit ambiguu, spiritul începe să divagheze, reacția lui poate fi fluidă, capricioasă, nestatornică, iar contururile precise ale sensului comunicat se pot estompa; cu alte cuvinte, acesta începe să evoce o mulțime de lucruri. Rămâne în afara oricărui dubiu faptul că poezia
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
postmodern din occident, cât și în cel al literaturilor apărute sub presiunea regimurilor comuniste din sud-estul Europei, exploatarea conștientă și deliberată a resurselor „imaginarului mimetic”372 se constituie nu de puține ori ca un tip particular de reacție autodefensivă la stimulii unei realități schizoide. Strategia aceasta valorifică, în parte, virtuțile terapeutice ale ficțiunii (funcțiile sale compensatorii și evazioniste în fața unui real prea puțin satisfăcător sunt binecunoscute!), în parte amintește de acea tehnică a camuflajului pe care o stăpânesc la perfecție și
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
simularea reprezintă mai mult decât simple procedee compoziționale și stilistice. Ele se manifestă - trebuie să precizăm - nu atât ca modalități de exhibare a unei autoreferențialități principiale a limbajului și a literaturii, cât mai cu seamă ca forme de reacție la stimulii unei realități iremediabil scindate (schizoidie care nu are practic prea multe în comun cu lumea occidentală a simulacrelor, în afară de aceeași inaderență la real). În poemele lui Mircea Ivănescu s-ar părea că avem de-a face cu o gamă largă
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
lent, iar influența hotărâtoare asupra lor are loc În primii ani de viață. Astfel, latura afectiv-motivațională se dezvoltă mai ales În cadrul Învățării spontane. După modalitatea de prelucrare a informațiilor, distingem următoarele tipuri de Învățare: Învățare asociativă (de asociere a unui stimul cu altul, după diferite criterii: contrast, similitudine, succesiune, simultaneitate etc.); Învățare prin repetiție (prin repetarea aceleiași acțiuni). În funcție de principalele procese psihice implicate, se cunosc mai multe tipuri de Învățare: Învățare senzorială, Învățare cognitivă mentală, Învățare prin acțiuni intelectuale (Piaget), Învățare
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
forma, la rândul lor, nucleul unei stime de sine care să-i susțină și să le mărească Încrederea În propriile forțe și calități. Pe lângă aspectele referitoare la particularitățile proceselor cognitive care determină un mod specific de reacție și adaptare la stimulii din mediul Înconjurător, un alt element semnificativ, specific copilului cu cerințe educaționale speciale, Îl reprezintă așa-numita avitaminoză afectivă, care constă În privarea copilului de susținere și comunicare afectivă În familie și mai ales În ruperea relației cu mama, cunoscându
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
este necesar să se cunoască și unele aspecte care caracterizează persoanele cu nevoi speciale: - manifestările psihice se concretizează În răspunsuri directe la situațiile stimulative, ceea ce facilitează pătrunderea În intimitatea psihică și evaluarea ei; - au mai puține posibilități de a recepționa stimulii Înconjurători și de a elabora răspunsuri cantitative și calitative, ceea ce Îngreunează analiza de ansamblu a expresiei psihice; - actele comportamentale sunt rezultatul a două elemente: pe de-o parte, natura persoanei/subiectului care acționează/reacționează, iar pe de altă parte, natura
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
mijloc de facilitare a formării capacităților complexe ale atenției; - promovarea În clasă a unui mediu pozitiv de lucru și a unei atmosfere de succes, pe care să se bazeze toate sarcinile de Învățare; - Încorporarea În secvențele de instruire a unor stimuli atractivi și a unor Întăriri pozitive; - organizarea, dozarea și accesibilizarea cât mai riguroasă a instruirii; de la simplu la complex, de la ușor la greu, de la cunoscut la necunoscut, de la concret la abstract, În conformitate cu principiul modelării și Înlănțuirii secvențelor de Învățare; - utilizarea
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
anxietatea, să sprijine comunicarea, sarcini ce trebuie să includă o anumită rutină și organizare a secvențelor, calm și consecvență din partea educatorului, precum și spontaneitate, imaginație și creativitate, pentru a fi În măsură să valorifice rapid, În contexte instructiv-educative variate, elementele sau stimulii, uneori bizari, de care e atras copilul autist. Sindromul Asperger este considerat o formă de autism care afectează elevii În moduri diferite de la un caz la altul. Dificultățile cu care se poate confrunta un astfel de elev se pot raporta
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
prezinte o acuitate auditivă, tactilă, olfactivă, termică, vibratorie, proprioceptivă mai ridicată decât cea a unui copil normal; de asemenea, procesele perceptive, cognitive și psihomotoare pot prezenta anumite particularități specifice, În funcție de dominanța aferențelor senzoriale, iar posibilitățile de exprimare (de răspuns la stimulii intrinseci și extrinseci) pot fi conforme cu diversitatea experiențelor aperceptive și cu tipul/gravitatea deficienței vizuale a elevului respectiv. 8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz tc "8.3. Integrarea școlară a copiilor cu dizabilități de auz
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
motricității, intervin tulburări de vorbire (peste jumătate din numărul lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi. În toate aceste situații, profesorul trebuie să intervină cu atenție, să evite abordările neașteptate, să fie cât mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel Încât elevul
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
lor), tulburări senzoriale (vizuale, auditive, tactile), deficiențe intelectuale, tulburări afective, stări de anxietate etc. De asemenea, copilul spastic prezintă o hipersensibilitate accentuată, având contracții musculare intense la zgomote bruște sau la stimuli neașteptați, copilul atetozic prezintă mișcări involuntare declanșate de stimuli emoționali excesivi. În toate aceste situații, profesorul trebuie să intervină cu atenție, să evite abordările neașteptate, să fie cât mai explicit față de copil, să facă activitățile cât mai atractive, astfel Încât elevul să trăiască o stare de confort În mediul școlar
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
Ekeh. Teoriile motivaționale precizează categoriile de nevoi pe care le au oamenii și condițiile în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Schema la bază este triada : nevoi - comportament - stimuli și scopuri. Teoriile bazate pe nevoi analizează factorii care motivează lucrătorii (nevoi și stimuli sau scopuri asociateă. Ele se deosebesc de teoriile de proces, care se ocupă de modul cum motivează exact fiecare dintre diverșii factori. Teoriile bazate pe nevoi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în care ei vor fi motivați să-și satisfacă aceste nevoi într-un mod care să contribuie la performanță. Schema la bază este triada : nevoi - comportament - stimuli și scopuri. Teoriile bazate pe nevoi analizează factorii care motivează lucrătorii (nevoi și stimuli sau scopuri asociateă. Ele se deosebesc de teoriile de proces, care se ocupă de modul cum motivează exact fiecare dintre diverșii factori. Teoriile bazate pe nevoi și cele de proces sunt mai degrabă complementare decât contradictorii. Astfel, o teorie bazată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
în fond, același, simplul fapt că a fost adus în față pozitivul sau negativul a modificat structura răspunsurilor date. O explicație propusă pentru efectul pozitivării prin încadrare este aceea că, atunci când însușirile sunt descrise în termeni pozitivi, apar asociații de stimuli favorabili. În minte sunt mai pregnante experiențe, episoade, imagini și informații favorabile obiectului aprecierii, care se transformă în judecăți favorabile. Foarte apropiat încadrării este efectul ancorării, prin care se înțelege că, în judecățile noastre apreciative, contează și punctul de referință
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
în seamă, apoi, faptul că „tăcerea” poate fi strategică, evitând riscuri și costuri prezente și așteptând ocazii prielnice de viitor. 2. Efectul „încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează faptul că același stimul, item, argument, eveniment, aceeași idee etc., puse în cadre de referință diferite, provoacă percepții, interpretări, atitudini și reacții diferite din partea subiecților receptori. Efectul se folosește cu eficiență și în terapia cognitiv-comportamentală. Să zicem că te-a părăsit iubita. Totul pare
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
-i înmânează instrumentul de cercetare. Este limpede că o relație implicată de ancheta directă facilitează comunicarea, dar, în același timp, creează un element nou, suplimentar al mediului social în care omul se găsește și reacționează. Reacțiile individului uman la același stimul (întrebare) pot fi foarte diferite, după cum el se găsește față în față cu un operator care-i pune întrebarea, se află la capătul unei linii telefonice sau se găsește singur cu o foaie de hârtie în față. De aceea, trebuie
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de cercetare. Altfel spus, persoanele care răspund singure la chestionar nu sunt influențate, în răspunsurile lor, de prezența, atitudinile și acțiunile operatorului și, de asemenea, din acest punct de vedere, ele recepționează toate, în mod identic, un același mesaj (uniformizarea „stimulului”), adică răspund efectiv la aceleași întrebări. Desigur, un alt lucru este că respectivele întrebări pot avea o rezonanță semantico-conceptuală diferită în subiectivitatea indivizilor (vezi și secțiunea „Erori datorate respondenților”). 3. Al treilea argument, de aceeași natură, se leagă de înregistrarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionar, să folosim un limbaj care să fie înțeles (și anume la fel) de către toată lumea. Această cerință elementară ce derivă din necesitatea de a putea comunica cu toți subiecții și din aceea de a-i supune pe toți la aceiași „stimuli” (căci altfel n-are rost să le comparăm „reacțiile”) nu este ușor de realizat. Toate manualele de metodologie insistă asupra folosirii celor mai simple cuvinte, celor mai simple expresii și a unor fraze cât se poate de scurte. Cuvintele, expresiile
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de estimat datorită acestei surse de erori. Pe de altă parte, nici o încărcare grafică excesivă (multe tipuri de culori, de litere, de săgeți etc.) nu e de dorit. Aceasta nu numai pentru că mărește costul cercetării, dar și pentru că, asaltat de stimuli vizuali diverși, subiectul poate fi distras de forme și să omită conținutul. 5. Erori datorate operatorilortc "5. Erori datorate operatorilor" Operatorul constituie cel mai important factor generator de eroare, în cazul anchetei orale. Toate manualele insistă asupra calităților operatorilor, deci
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
mare măsură deja conștientizată, pe când anterior nimic nu ne permite să postulăm că omul are un proiect de comportament pentru eventuale alegeri (uneori foarte improbabile și pentru care nimeni nu e pregătit), opinia lui fiind atunci elaborată practic doar datorită stimulului reprezentat de întrebarea pusă. De aceea, în acest gen de sondaje apare o proporție foarte mare de nedeciși și nonrăspunsuri, devenind îndoielnică valabilitatea cotei partidelor calculată doar la totalul răspunsurilor, nu doar din cauza reducerii drastice a dimensiunii eșantionului, ci și
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
PSIHOLOGIEI EVOLUȚIONISTE 2.1. Ce este psihologia evoluționistă? Psihologia evoluționistă este știința care studiază sistemul psihic uman din perspectiva teoriei evoluționiste, teorie care a fost prezentată în capitolul 1 al acestei părți a lucrării. Prin sistemul psihic uman înțelegem complexul: stimuli - prelucrări informaționale - răspunsuri (David, 2000). Mai precis spus, psihologia evoluționistă studiază structurile cognitive care formează arhitectura minții umane, structuri care sunt rezultat al procesului evolutiv, adică au fost elaborate prin selecție naturală, pentru a rezolva probleme adaptative cu care s-
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
a rezolva probleme specifice (nu generale). Mintea umană se naște cu anumite structuri cognitive expert. Spre exemplu, nou-născuții au structuri cognitive prin care se așteaptă să găsească fețe umane în mediul lor. Imediat după naștere, ei își orientează privirea după stimulii de gen fețe umane, și nu după alt gen de stimuli. De asemenea, copiii au din naștere o serie de asumpții ontologice asupra mediului: Mediul conține obiecte rigide, bine definite și delimitate între ele (spre exemplu, atunci când, în condiții experimentale
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
anumite structuri cognitive expert. Spre exemplu, nou-născuții au structuri cognitive prin care se așteaptă să găsească fețe umane în mediul lor. Imediat după naștere, ei își orientează privirea după stimulii de gen fețe umane, și nu după alt gen de stimuli. De asemenea, copiii au din naștere o serie de asumpții ontologice asupra mediului: Mediul conține obiecte rigide, bine definite și delimitate între ele (spre exemplu, atunci când, în condiții experimentale, un obiect pare că trece prin alt obiect, copiii sunt surprinși
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
în acțiune. La o analiză atentă, se poate spune clar că cultura poate influența fenotipul numai prin intermediul genelor; altfel spus, geneticul precondiționează și mediază influența culturii asupra fenotipului. De exemplu, nu suntem influențați, poate doar în sens patologic, de acei stimuli pentru care nu avem receptori! La rândul său, cultura este expresia outputurilor generalizate ale unor structuri cognitive individuale. Aceste outputuri, prin faptul că sunt produse de structuri cognitive, pot fi asociate cu teoria evoluționistă care se apleacă asupra acestor structuri
Fundamente de psihologie evoluțonistă și consiliere genetică. Integrări ale psihologiei și biologiei by Daniel David, Oana Benga, Alina S. Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]