1,728 matches
-
într-o apă-adâncă mă oglindesc și cat lungi temelii de castru și temelia casei mi se deschide-n față zidită peste-un sat. Deschid această carte. În pagini mă afund ca într-o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o sacră mare și-n litera ei cresc străbunii mei răpuși pe un afet de prund și văd cum totul naște pe osul lor domnesc. Deschid această carte și-n filele-i de lut văd cum se schimbă-n floare străbunii mei de humă, în ei ca într-o apă mă oglindesc și-ascult pământul cum rodește în Sfânta Țară Mumă.” Emilian Marcu 807. „Când se lasă seara mă înapoiez acasă și intru în camera mea de lucru, în prag lepăd
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
gândirea filozofică, a cercetat istoria, a dezlegat sanscrita, egiptologia și ataraxia greacă dar și economia românească, elementele sociale, exprimate cu atâta dezinvoltură în imensa serie de articole gazetărești. Până a ajunge la cultura universală el s-a hrănit din cultura străbunilor săi. De acest lucru a profitat cu orice prilej, mai ales atunci când timpul și împrejurările i-au permis să se bucure de libertatea de a sta între cărți și de a se consacra studiului. Când în august 1874 Eminescu a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios îi trece prin măruntaie, i se năzare că până și irișii din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții își tace izvorul ascultând susurul străbunilor din adâncurile subterane. Pe buze rămâne gustul tristeții, sarabanda imaginilor însoțitoare se pierde și ea printre copacii răvășiți. Cuvintele se izbesc suferind de colțurile sticloase ale stâncii. Unde-i veșnicia? E doar în piatra timpului fără de timp. Veșnicia lui, încă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
o fericire neașteptată ingeniozitatea comandantului otoman peste puțin puse sfârșit acestei lupte, provenită din neînțelegere, în care bravii noștri pompieri găsiră ocazia de a face să le admire curajul chiar inamicii lor, probând încă o dată că românii sunt demni de străbunii lor. A treia zi după aceasta, zi de care cei mai mulți dintre noi își pot aduce aminte și pe care Istoria n-o va uita, Prefectura poliției pă care o refuzasem altădată, mi se oferi iar; dar și atunci cuvinte personale
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de ciocârlie, desenând, în înaltul cerului forma ștergarului de borangic, presărat cu picături cristaline din inimile de rubin ale micilor artiști. Activitatea “Punți între sat și oraș” ne-a dus pe glia strămoșească, pentru a prelungi fuiorul de vorbă cu străbunii, dinspre trecut spre viitor. Apoi ne-a inspirat ospitalitatea moldovenilor, plini de căldură și de puritate de la Popricani, spre scânteia Bucovinei, de la Putna, unde am redescoperit farmecul încondeierii ouălor. Și cum omul sfințește locul și lasă îngăduință de plecăciune, în
Miron Costin - colțul meu de suflet. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1853]
-
hotărârea „de a face tot ce-Mi stă în putință pentru a răspunde așteptărilor Țării și a răsplăti străduințele de fiecare clipă pe care iubitul Meu Părinte le face pentru a Mă apropia cât mai mult de vrednicia iluștrilor Mei străbuni”. Cuvântul lui Mihai a fost „des și călduros” aclamat și a fost transmis la radio. La părăsirea Sălii de ședințe, tânărul senator a primit felicitări. Presa a comentat favorabil discursul senatorului Mihai: „Întâiul cuvânt al Moștenitorului Tronului ne-a făcut
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mâine, în statornica lor aspirație către o viață mai bună. Pe aceste pitorești și străvechi meleaguri, oamenii Cotișei au o fire veselă și blândă, ca și natura în mijlocul căreia trăiesc de câteva veacuri. Ei sunt cei care au preluat de la străbuni și au transmis mai departe spre noi, legănarea melodioasă a baladelor, unduirea valului scrijelit în lemnul lăzilor de zestre, străvechile motive solare crestate în stâlpii porților, culorile presărate pe țesătura veșmintelor. Multe sunt familiile satului care-și merită pe deplin
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
malul stâng al Rinului. Chiar și În Burgundia au un cuvânt de spus. Cât despre noi, nobilii, unde sunt privilegiile noastre și drepturile pe care ni le-a dăruit Dumnezeu și ni le-au lăsat strămoșii noștri? Eu, ai cărui străbuni au fost de secole mâna dreaptă a principilor noștri, de la Carol cel Mare și Ludovic cel Cuvios, să trebuiască să mă plec În fața acestor trădători, a căror origine este de-a dreptul ridicolă. Două generații! Ce sunt două generații față de
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
noștri să exteriorizeze adevărata structură a sufletului nostru: bunătate, sensibilitate, dragoste, inteligență creatoare, pace și iertare... Ne-am adus aminte cât de frumoasă și de trecătoare este șederea omului pe acest pământ și din nou am declamat cuvintele înțelepte ale străbunului nostru latin, Horațiu: "Carpe diem" "Trăiește clipa". De aceea am direcționat funcționarea motoarelor noastre interne cu prora spre un optimism realist, combatant și mobilizator strigând cu toată convingerea: "FIAT LUX!" "Să fie lumină!", așa precum corăbierii disperați și muribunzi, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Morariu, Ciprian Porumbescu, S. Pușcariu, Al. Odobescu, Dem. Teodorescu, C. Sandu Aldea, Gr. Tocilescu, Al. Vlahuță etc. Revista Făt-Frumos de la Suceava devenită cu nr.1/1934 cernăuțeană (strada Arhim Epopvici nr.4, apoi strada Munteniei nr.14 ”și-a colindat străbunii” la ei acasă, cultivându-le tradiția istorică, a cultivat cultura și arta, făcând operă, s-a războit cu cei ce promovau regionalismul, devenind un încercat organizator al acțiunilor de cultură, știință și artă, publicând broșuri, buletine și fascicole ale acestora
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Haide, ia-mă de mână, hai să nu întârziem ! Ai să vezi ce lucruri minunate vei învăța. Vei ști din ce sunt făcuți pomii și stelele. Și vei afla cum mâncăm și de ce mâncăm. Și unde au trăit bunii și străbunii noștri și cum a fost lumea până acum, abia atunci vei înțelege încotro se îndreaptă. Ah, câte lucruri minunate te așteaptă, dragul meu Cristi. O lume plină de minunății pe care le vei descoperi pas cu pas ! Și atunci Cristi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
ca suporturi pentru uși la posturile poliției locale, că activitățile lor arheologice suscită, printre beduini, cea mai completă lipsă de înțelegere. Până și muncitorii lor de pe șantier sunt convinși că săpăturile n-au alt rost decât fie regăsirea amplasamentului locuințelor străbunilor acestor prelați (urmași ai bizantinilor, ce-i drept), fie, și asta li se pare mult mai verosimil, căutarea de niscai comori pentru a se îmbogăți. Când un arheolog dă peste vreun lot de monede de aur sau de argint nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
grija noastră "autor sacerdotal". O chestiune de cuvinte, care nu rezistă prea mult unei examinări serioase a datelor și a locurilor. Emergența a posteriori a unei "figuri narative", sau a unui personaj tutelar a fost o problemă de fabricare ad-hoc. Străbunul putativ al anecdoticii a fost prezentat ca fiind originar din Ur, în Chaldeea un centru prestigios, deosebit de valoros și, ajungând tocmai în sudul palestinian, unde numitul narator a avut grijă să precizeze că s-a comportat ca un gentleman: federând
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
în prag, și el comandă să se aducă apă pentru ei să se poată spăla pe picioare. "Sara! Azime, lapte și niște carne de vițel gătită pentru acești oaspeți!" Dacă cineva dorește să reînvețe ospitalitatea așa cum era ea pe vremea străbunilor, să evite Hebron H2 și să recitească Facerea (XVIII, 1-15). 4. Ramallah sau ultimul sfanț Împacă-te cu pârâșul tău degrabă, până ești cu el pe cale, ca nu cumva pârâșul să te dea judecătorului, și judecătorul slujitorului și să fii
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de geniu de Lombroso. Geniul, această unică putere omenească înaintea căreia poți să-ți pleci genunchii fără rușine, a fost clasat, de cătră mai mulți psihiatri, alături cu crima, printre formele teratologice ale spiritului omenesc, printre varietățile nebuniei... Aristot marele străbun al filosofilor noștri, și din nenorocire încă maestrul lor remarca deja că subt accesul congestiilor cerebrale "mulți deveneau profeți, poeți și sibile: și că Marcu din Siracusa versifica foarte bine când judecata îi era rătăcită, pe când, același, odată vindecat, era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Rădăuți, la 1479, 15 decembrie, pe mormântul “strămoșului” său, Roman I; la 20 ianuarie 1480 pe mormântul “strămoșului” său Lațcu voievod; la 25 ianuarie 1480, pe mormântul lui Bogdan, fratele lui Alexandru cel Bun; la 27 ianuarie pe mormântul “străbunului său, bătrânul Bogdan voievod”; la 30 ianuarie 1480, pe mormântul lui Bogdan, fiul lui Alexandru voievod; pe mormântul voievozilor Bogdan și Petru, de la Putna, la 21 noiembrie 1480; pe mormântul lui Ștefan I, la Rădăuți, în 1480. Au mai fost
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
artă străveche a unor piese originale". Acești dansatori au avut ca instructor menționează ziarul pe învățătorul pensionar Gh. Rădășanu"94. În "România pitorească", revistă lunară de turism, în reportajul de folclor moldovenesc de la Strunga, găsim altă relatare: "Moștenirea lăsată de străbuni, bogăția adevăratului folclor, felul cum poate și trebuie acesta transmis ne-au fost relevate de învățătorul pensionar Gh. Rădășanu, decorat cu ordinul "Meritul cultural"95. S-a stins din viața la Bogata, la 2 martie 1976, în satul său natal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Vodă ne-nfrățește Ștefan Voda În noi crește Pe dușmani Îi fugărește Unui Ștefan, domnul țării Strigă clopotul durerii De la Putna la Galați Din Moldova la Bicaz! Din Muntenia la Alba Să se nască iarăși țara Țara noastră Românească Din străbuni să Dăinuiască! Printre stele și luceferi Tu cu jale ne privești Ștefan Vodă! Cu noi ești! Din mormânt te vom scula Pe urmași vei Apăra... Plecăm fruntea la pământ Pentru Ștefan, domnul Sfânt! Brâncoveanu Constantin 23.10.2006 Oh, Brâncovene
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
iar romul este o băutură cu un "buchet'' special, dobândit în secole de istorie, rezultat al călătoriilor lui Cristofor Columb, al trudei sclavilor negri și al setei nepotolite a corsarilor și piraților din Marea Caraibilor. "Copilul vesel'' este descendent din străbuni din Noua Guinee, India, China, trestia de zahăr fiind adusă de pe îndepărtate meleaguri de Darius cel Mare în Persia, de aici de Alexandru Macedon în Europa și de arabi în sudul Spaniei. Cristofor Columb, în cea de a doua sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
excepție, de succesele insurgenților lui Simon Bolivar și a independenței câștigate la 1825 nebeneficiind în majoritatea sa poporul bolivian. La sosirea lui Che, la 141 de ani de la declararea independenței, bolivienii "li-beri" nu o duceau deloc mai bine decât străbunii lor, aceasta fiind probabil un motiv pentru Che de a începe "Revoluția în America latină" în Bolivia, dar apreciez că putea s-o înceapă oriunde-in Paraguay, în Guatemala, Honduras, Nicaragua... Che avea în urmă, în afară de experiența cubaneză victorioasă, o experiență tristă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
voi scrie eu, vor vedea și vor lua exemplu." (Pandimiglio, 173). Aceste ricordi au fost scrise pentru de a-i învăța pe membri familiilor Morelli și Pittti liniile de descendentă sau de sânge [că arbore genealogic], privilegii tradiționale și faptele străbunilor lor, astfel încât să fie mai bine pregătiți să-și păstreze statutului politic și social în fluxul competitiv al regimului oligarhic. Motive similare de scriere ar putea fi găsite într-un număr de alte libri di famiglia din Florența și Toscana
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
și mintea rătăcesc în voie, tainele codrului adânc, aerul liber dătător de sanatate, atingerea cu natura în tot ce are ea mai dulce și mai aspru, mai frumos și mai înfiorător, uitarea de sine, viața primitivă care ne amintește traiul străbunilor, egalitatea complectă între tovarășii de pușcă și petrecerea lor în comun într-o intimitate frățească unde sălășluiește numai voia bună, toate aceste sunt elemente care compun nobila și bărbăteasca pasiune a vânatului. Nu e vânător care să nu fie iubitor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
noapte neagră, de nu se mai vedea nimic. Ei, așa-i c-am pățit-o? ne zise unul dintre tovarăși. De ce am pățit-o? răspunsei eu. Suntem în iulie, când avem nopți calde și scurte. Vom dormi aici unde și străbunii noștri au dormit poate de multe ori mai rău decât noi, și, de va veni la noapte Ștefan cel Mare, îl vom primi cu pâne și sare, iar de va veni Sobieski, îl vom primi cu bolovani. Gluma mea luă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
suferise mult, era o fire jovială, extrem de aplecat dialogului cu cei din jur și mai mereu consultat în problemele obștii sătești. Nu avea patima cuvintelor grele și obositoare, nu jignea, nu înjura și avea în sânge și în spirit ceea ce străbunii noștri îi picuraseră în toate cotloanele sufletului său prin har divin, fierbânțeala jocului, patima dansului. Era cel mai bun, iar la 65 de ani fusese invitat la un festival regional de dansuri și tradiții etnice, desfășurat la Galați, unde obținuse
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]