8,833 matches
-
perfect anonimii. cei-ce-zi-și-noapte-se-roagă. invidia mea îi vizează. am nostalgia condiției lor. condiția lor mi se pare, pentru om, firească. pentru un poet, ideală. și totuși, și totuși: Marto, Marto, de-ar străluci pe tine carnea de geniul inimii citind, cum străluci pe mine carnea de geniul inimii scriind - altfel, țărână suntem: noi - nu și Maria. Maria, pentru mine, e sacră.
am scris poezie sub teroare și nimeni nu-mi poate lua asta by Marian Drăghici () [Corola-journal/Imaginative/2869_a_4194]
-
cu mândrie într-o scrisoare părinților săi din Linz. Acest ucenic tâmplar, neam din partea mamei, staționase ca tunar la fortăreața Cattaro, actualul Kotor, și am încă scrisoarea pe care el, cum s-a spus, în vârstă de optsprezece ani și strălucind de bucurie, le-a scris-o din Cattaro părinților săi la Linz și pe care poșta imperială oficială a notat că dă de gândit conținutul ei. Tot ce suntem ne vine de la strămoși, spunea Reger, laolaltă cu ceea ce-i al
Thomas Bernhard - Vechi maeștri by Gabriela Dantiș () [Corola-journal/Journalistic/11081_a_12406]
-
Daniel Cristea-Enache Aproape fiecare generație literară începe ca un grup (bine sudat și revendicat de la o doctrină precizată), pentru a evolua, cu trecerea anilor, în sensul dispersiei artistice și al discriminării valorice. Câteva individualități se detașează și strălucesc tot mai mult, în timp ce plutonul rămas în urmă se consolează cu amintirea fostului desant, cu imaginea acelei ,egalități" din punctul inițial. Numai că, în câmpul artei, nu există egalitate, după cum nu s-a inventat o teorie capabilă să substituie creația
Fulgi de poezie by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11092_a_12417]
-
asta, Rui este atrasă de partea întunecată a societății japoneze și își îndreaptă interesul către grupuri de drogați, practicanți de piercing și tatuaje etc. ,Tot ce îmi doresc este să fiu parte dintr-o lume de underground, unde soarele nu strălucește niciodată, unde nu sunt serenade, și unde nu se aude niciodată râsul copiilor", ne declară tânăra Rui. Eroina se îndrăgostește (deși termenul e impropriu, pentru că principala ei caracteristică este că nu poate avea sentimente atât de profunde precum dragostea) de
Literatura tânără în Japonia - Între comerț și artă by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/11124_a_12449]
-
Francezilor le place însă saltul în necunoscut, iar când alături de plutonul înaintaș se află zânele bune ale unei manifestări denumite ŤLes Belles Etrangčresť, visul poate deveni realitate. în doar câteva zile, din 14 noiembrie mai precis, pe cerul Parisului va străluci o nouă constelație, să-i zicem, a câștigătorilor. Doisprezece autori români de proză și poezie contemporană vor începe balul inițiat cu cinci ani în urmă de către Centrul Național al Cărții pentru Ministerul Francez al Culturii și Comunicației. Pentru douăsprezece zile
Corespondență din Franța - Literatura română este intranSportabilă? by Iulia Ba () [Corola-journal/Journalistic/11149_a_12474]
-
care același chip îl poate sugera. Așa se face că o femeie poate fi cu totul mediocră din punct de vedere psihologic, fiind în același timp strălucitoare din punct de vedere biologic, cum și invers, o aură psihologică copleșitoare poate străluci din interiorul unui spectru biologic cu desăvîrșire fad. De aceea nu este o întîmplare că femeile de joasă spiță îți pot sugera ceva ce depășește cu mult pragul de personalitate umană pe care ele îl reprezintă. Femeia de joasă spiță
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
stă în cale: Nu te poți bizui pe negresă, ea are consistența aerului/ cînd aerul era lichid amniotic și primii oameni/ colindau lumea ca pești/ ori ca muzicanți de petrecere deghizați în pești,/ răsplătiți defel prin prospețimea cu care-au strălucit atunci în soare/ ca funigei, dinții negresei" (ibidem). Astfel se relevă, vrînd-nevrînd, obsesia cărții care e o exuberanță senzuală, o frenezie erotică ce accede la un soi de autocontemplație grație transcripției sale într-un cod adecvat, reflex al flăcării negre
Un nou balcanic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11184_a_12509]
-
multiplicarea ei audio și video, inclusiv cinematografică (conform principiului cartea la film/ filmul la carte) s-a manifestat pregnant și la această ediție. Prin prezența Coreii ca invitată de onoare, cu cei peste 100 de scriitori, și poezia a putut străluci din nou cel puțin prin cărțile traduse dar și prin exponatele din spațiul diafan, elegant, spiritualizat al pavilionului acestei țări încă scindate, dureros marcate de istoria vecinătăților ei și de războiul rece. Posibila antologie a destinului Germaniei cu cel al
Paseism, epigoni și clone by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11172_a_12497]
-
a lăsat deschise, permite revanșa acolo unde amintirile dor. Scriind, poeta își contemplă viața cu detașare, așa cum ar privi o piesă de teatru ale cărei personaje îi sunt străine: Ea dă în clocot, El se înzăpezește,/ O iubire ar fi strălucit mocnit/ ca o amenințare tânjită,// Nu pot să scriu decât actul întâi neterminat,/ în care personajele își tânguie replicile/ roase de spaime și adevăr,/ la trei dimineața" (Actul întâi neterminat, p. 37) Rareori în acest univers zguduit în permanență de
Dance me to the end of love by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11202_a_12527]
-
poate spune și despre Zigu Ornea din perspectiva acestei cărți: a știut ca, ținîndu-se în umbră și eclipsîndu-se pe sine în favoarea personajului, să dea viață omului Dobrogeanu-Gherea. Te pui pe tine în umbră spre a-l face pe altul să strălucească.
Abnegația eclipsării de sine by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10687_a_12012]
-
mai curînd de măreții abstracte decît de viața nemijlocită și care cultivă excesiv obediența față de normele și de canoanele academiste, în disprețul fățiș față de libertatea gestului și de tentațiile spontaneității. La Academia Julian, de pildă, adolescentul Stoenescu dă un examen strălucit cu un bătrîn pictor academist, William-Adolphe Bouguereau, în vărstă de 75 de ani, iar profesorul său cel mai apropiat, J.-P. Laurens, cu toată reputația lui pedagogică, trăia în incontinente reverii medievale pe care le și oferea publicului sub forma
Eustațiu Stoenescu (rememorare) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10706_a_12031]
-
Echenoz unul dintre personaje - și trebuie să convenim că avem de-a face cu un alexandrin aproape perfect mai degrabă decît cu o fugace analiză psihologică. Comparați însă citatele de mai sus cu această prozopopee lapidară, ,fenomenologică", care lasă să strălucească o ,transcendență goală", inomabilă: Ea ascultă cuvintele, liniștea, zumzetul îndărătul ochilor săi. E ca și absentă. Privește peretele gol. Se numește Vanadé." (Alain Robbe-Grillet, Topologie d'une cité fantôme, 1976). Ar fi o greșeală să înțelegeți că Ludo, Meyer (personajul
Declinul prozei franceze by Matei Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/10708_a_12033]
-
succesul lui este local, ca un soare palid care străbate printre nori... Cărțile mari se exprimă în limba engleză, franceza, germană sau spaniolă și uneori în italiană. Rareori într-o limbă că poloneză sau...am omis rusă, în care au strălucit scriitori că Soljenițân sau Pasternak. D.C.: Vă provoc cu altă întrebare. Ați scris „Excursii studențești în Europa” și veți scrie sau aproape ați terminat „Excursii în Statele Unite”? C.P.: Nu, abia am scris primele zece pagini. Dar anul acesta, până în octombrie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
lumină de palidele aureole ale florilor pregătite să moară de cucernicele gaze de rădăcinile arborilor frământând în pământ istoriile celor tăcuți prin somn taurul roșu intra în zodia nașterii tale femeie proaspătă că iarbă primăvară un ciorchine de strugure mai strălucește pe ultima ramură în ger cu dulceața lui amăgește flautul ultima ceață de îngeri din cer Și iată cum pe nesimțite întunericul se înmulțește că erizipelul și iată cum se înmulțește scânteiuța de baltă Cum floarea soarelui devine mai roșie
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
cele mai înalte culmi ale con sacrarii, lăsând amprentele veșniciei pe bolta cerească. Ei sunt exemple rare, simboluri unicat ale unor generații demne de urmat, iar fotografia lor reprezintă o imensă icoana sfântă. În atmosferă acelor ani, privirea lor a strălucit intens, ca o lumină puternică, imaculata. Avem datoria de a-i repune în drepturile lor firești, pe toți cei care au fost trecuți în uitare, de o istorie contaminată de virusul oportunismului agresiv și poluata prin viclenia specifică im postorilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
7 zile, 7 stele, 7 pietre de hotar, 7 monezi de-argint tinute-n gură, creștinescului altar 7 Universuri ce nasc unul din altul firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc Același obiectiv: Nimic. CREDEM Doar noi credem că unele stele Strălucesc mai puternic decât altele. Sau că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
monezi de-argint tinute-n gură, creștinescului altar 7 Universuri ce nasc unul din altul firesc 7 oglinzi ce toate oglindesc Același obiectiv: Nimic. CREDEM Doar noi credem că unele stele Strălucesc mai puternic decât altele. Sau că ele-ar străluci la fel. De fapt, nici nu există Stelele țel VIAȚA Ea cântă Cea mai frumoasă simfonie La coardă sufletului meu De omenie De ce, oare de ce nu sunt în stare Să mă opresc și s-o ascult? Întrebarea mă Obsedează de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
este și o lacrimă ce dă afară (căci vor fi existînd și altele interioare): lacrima secretată de o imperceptibilă epuizare. E lacrima celui care cunoaște durerea dar nu pricepe la ce i-ar putea folosi această știință. O lacrimă resemnată, strălucind însă în raza amintirii. Cu o minimă intervenție în ordinea cuvintelor dar cu subtilitatea de a plasa pe culmea supremă a emoției cuvântul estrema (pronunțat cu o deschidere amplă a vocalei din mijloc, ca un behăit!), Saba intensifică o durere
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
regiunea Păuliș-Ghioroc-Cuvin. Datorită rezistenței îndârjite a elevilor și conducerii pricepute s-a reușit timp de o săptămână să se sfarme puternicele atacuri inamice, sprijinite de care de luptă, care căutau să pătrundă pe valea Mureșului spre inima Ardealului. Pentru exemplul strălucit de bravură și spirit de sacrificiu de care au dat dovadă, elevii și unitățile de întărire se citează pe Ordin de Zi pe Armată. în fața eroilor căzuți ne închinăm cu adâncă reculegere”. ...Pământul învie de glasuri, în încrucișarea gloanțelor, chiotul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
pe care nu îl va putea atinge niciodată. 2536. Adevărul este roata necunoașterii care duce Destinul acestei lumi spre nonsens. 2537. Adevărul este piatră care trebuie șlefuită atât de mult încât dispare de la sine. 2538. Adevărul este steaua care va străluci doar în noaptea Morții. 2539. Adevărul este muntele ce nu va putea fi niciodată escaladat de către Iluzia Vieții. 2540. Adevărul este moartea iluziei și nașterea realității. 2541. Niciodată nu vei cunoaște adevărul într-o lume unde unicul adevăr este minciuna
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
care nu-l mai văzusem de aproape patruzeci de ani. Păstram în memorie imaginea somptuoaselor edificii baroce, a puzderiei de turnuri crenelate, a podurilor flancate de statui, dar și a cenușiului intens de care erau pe atunci acoperite. Azi toate strălucesc, amețesc ochiul cu izbucnirea culorilor reînviate. Au avut multe de făcut, în ,orașul de aur", artiștii restauratori, dar ce au făcut le-a izbutit de minune. Primul Simpozion Internațional de Studii Românești în Cehia, astfel s-a intitulat oficial reuniunea
Întâlnire la Praga by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11019_a_12344]
-
un gust al irealului grefat pe un concret senzațional, fiecare factor raportîndu-se nostalgic la celălalt precum la un absolut sui generis: "trece omul prin răscruci auzindu-și pașii în urmă ronțăind absența/ gura norului se îngroapă în bălți enorme/ rindeaua strălucește în vorbe lăsîndu-le fără formă -/ muguri desfigurați sub măști" (Glaciațiune cu umbre și greieri). "Moralizarea" acestui discurs gîfîind de îmbelșugare plastică n-ar putea fi decît triumful unei trăiri frenetice care amalgamează introvertirea și extrovertirea, codul realului și cel al
între formal și informal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10806_a_12131]
-
a aranjat fusta, nu voia să fie decentă și-și cunoștea forța magnetică a coapselor pline și minunat rotunjite, iar eu nu priveam într-acolo, nici nu era nevoie, culoarea lor arămie îmi juca înlăuntrul ochilor, iar firele de păr străluceau ca niște ace de aur în acea oră a lupului." (p. 143). Un mic poem în proză. Din toate aceste experiențe personale ale unui scriitor plecat din patria, nu însă și din literatura sa, și căutându-și cu variabilă umoare
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
filosofia! eu ieșeam filosof, să nu crezi că spun mofturi! Filosof: asta era nacafaua mea, nu negustor". Mai curînd decît cu un ,filosof" avem a face cu o inteligență spontană de artist, avînd un pronunțat vector actoricesc, cu o oralitate strălucită de om de lume, îndeobște sofistică, înrudită cu cea de factură țărănească a lui Creangă și avînd poate un precursor în ,finul Pepelei". între măștile pe care le arbora, cea de ,filosof" era una predilectă... Caragiale, socotește dl Vartic, s-
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]
-
frig și umezeală. Culorile iernii fac Istanbulul straniu, solemn, însingurat, sustras viermuielii turistice. Privesc cele șase minarete ale Moscheei Sultanahmet, singura însoțită de un număr așa de mare de turnuri, Moscheea Albastră, cum mai este cunoscută. Faianța albastră de Iznik strălucește, se spune, miraculos ziua. E seară cînd intrăm, după rugăciune, și pereții uriași, împodobiți cu frumoasa faianță ni se arată altfel, în cu totul alte culori. La ieșire, privesc zborul pescărușilor în jurul unui minaret luminat, dantelat ca turlele castelelor de
Altfel de spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10870_a_12195]