7,161 matches
-
o cultură laică aprofundată pe bază și în spiritul vechii culturi clasice, fondată pe științele umaniste (studiul limbilor, istorie, filologie s.a.). Din unghiul acesta de vedere privind lucrurile, Deoumaniștii nu văd istoria că pe una dintre edițiile recent scrise ale strămoșilor, alcătuită în funcție de interesele celor care conduc societatea zilei, ci, ca pe o epopee corect și obiectiv redată, a vârtejurilor vremilor în care neamul nostru a trăit și a trebuit să le parcurgă. Astfel, istoria este o poveste reală, întotdeauna aceeași
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]
-
Iar aceasta o vom face cu mijloace legitime, democratice și pașnice. Și putem s-o facem pe deplin realizabilă, pentru că noi, rumânii de astăzi, (cei nealterați încă prin corcire de conștiință, câți vom mai fi rămas) avem o istorie a strămoșilor Daci în totalitatea ei sanctificabilă! “Dacii (ne transmite Herodot) ... cei mai viteji și mai drepți dintre traci( ... ) sunt cei mai numeroși după inzi și ar fi cei mai puternici dacă s-ar uni” ... Acești strămoși ai noștri care au fost
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
rămas) avem o istorie a strămoșilor Daci în totalitatea ei sanctificabilă! “Dacii (ne transmite Herodot) ... cei mai viteji și mai drepți dintre traci( ... ) sunt cei mai numeroși după inzi și ar fi cei mai puternici dacă s-ar uni” ... Acești strămoși ai noștri care au fost monoteiști încă din pre-creștinismul lor fabulos, (cu peste 1000 de ani înaintea iudeo-creștinului „invadator” Hristos) credeau de atunci în nemurire, iar în societatea lor femeia era egală bărbatului și nu aveau sclavi! Străbunii noștri, așadar
CREDINŢA DACO-DEOUMANIŞTILOR ŞI LIANTUL EI INTEGRAL, DUMNEZEUL UNIC CURCUBEU (D.U.C.) de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351362_a_352691]
-
prin conștientizarea tuturor rumânilor de sacralitatea istoriei lor străbune. Iar Dacolumnia este primul pas către atingerea EDENTRACIEI lui Zamolxis, după ce vom păși, esențializați, în Dimensiunea a IV-a de evoluție spirituală a lumii. Așadar, dragi și buni rumâni, cu Dumnezeul strămoșilor înainte, faceți-vă viața cum vă place și proiectați-vă viitorul care vă e necesar și vă merită! În statul social regenerat al Rumânilor Dacolumniei, bazinul coordonatorilor meritocrați (care vor conduce și administra PRIN DREAPTĂ OMENIE Statul civic al Legii
STINDARD, TEMATIC, INTRODUCTIV de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351390_a_352719]
-
chiar a ritualurilor magice, mintea să a fost cu siguranta impregnata din prima copilărie de o lume a spiritului. Ca să cunoști mai bine un om și să ai explicații despre harurile ori dimpotrivă pătimirile sale trebuie sa-i cunoști rădăcinile, strămoșii, arborele genealogic. Doar familiile aristocrate în special din vestul Europei cunosc pe ultimii 1000 de ani acest arbore, dar nobilele familii țărănești unde își au sorgintea? Ne răspunde cu responsabilitatea omului de stiință marele istoric A D Xenopol, citând scrierile
CONSTANTIN BRANCUŞI – INIŢIAT ŞI SCULPTOR AL GÂNDULUI ŞI SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 557 din 10 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351425_a_352754]
-
o catedrală. Poporul român este ca Mănăstirea Argeșului. Ce se ridică ziua se surpă noaptea. Așa a fost de la început. Ce au clădit dacii s-a surpat când au venit romanii. Apoi ce au construit protoromânii, românii vechi, moșii și strămoșii noștri s-a surpat de fiecare dată când au venit vandalii, hunii, avarii. Apoi au venit ungurii, turcii, rușii, austriecii, nemții...(oftează ) Și la urmă o să venim noi să ne distrugem ce am construit. (privind înainte, așa cum privesc orbii) Catedrala
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
o să mă gândesc mult timp la lucrul acesta. Poate o să mă gândesc toată viața. Îmi pare rău că nu mă pot gândi și dincolo, în lumea cealaltă, și e rău, zic, că nu există o lume ailaltă, cum zicea credința strămoșilor noștri de pe plaiurile Gorjului. (trist) Că m-aș gândi toată lumea ailaltă, numai la asta m-aș fi gândit, și n-ar fi fericire mai mare... (tremurând, are privirile unui nebun) Nu, nu poate fi fericire mai mare decât aceasta! Și
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
adevărul acesta ? Vederea este sfera Totului. Eu văd totul. (după un timp ) Asta cred că vine și de la patrie, de la țara și de la pământul neamului tău. ( convins, trist ) De acolo trebuie să vină, de la pământul îmbibat cu sufletul și sângele strămoșilor. (după câteva clipe ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (țipetele pescărușilor se aud foarte aproape, dureros) La început prea gâlgâia totul în mine. Raza vederii era gâlgâire. Așa cum lumina unei lumânări ar arde prea puternic, și ar topi prea repede biata lumânare. (respiră adânc
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
mamă....și către tine, femeie iubită. (după un timp ) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : ( scârțâitul fântânii se aude ca la el în Hobița) Doamne, înțeleg ce este asta.... Cu mama mă leg de lume, mă leg de pământ, mă leg de moșii și strămoșii noștri, de istorie. (îi vine să plângă, e un bătrân chinuit de vedenii) Lumea vine în urma mea înaintând către un orizont argintiu, iluminat de un răsărit nevăzut, și vine greu, și eu m-am dus prea departe în adâncul pustiei
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
parohiale din municipiul Timișoara, județul Timiș, monografia Parohiei Ortodoxe Române cu hramul „Nașterea Maicii Domnului” - Iosefin. Aici, în această carte sau datorită ei, ne aducem aminte cu vibrante emoții, sentimente de recunoștință și prețuire de înaintașii noștri, de moșii și strămoșii noștri, trăitori, viețuitori și chiar supraviețuitori pe aceste meleaguri, care de multe ori au fost vitregite de vremurile istoriei și oropsite de valurile năvalnice ale acestei vieți pământești, plină de suferințe, ispite, încercări și necazuri dar chiar le-au depășit
PREOT DR. IONEL POPESCU, IOSEFINUL ORTODOX – CONTRIBUŢII MONOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 728 din 28 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350755_a_352084]
-
în mine de bunul Dumnezeu. Scriind despre ei, m-am străduit să îi fac mândri pe țigăneștenii mei, trăitori pe străvechi meleaguri pline de tradiții și frumuseți. - “Prin scrierile mele adie uneori, fie un duh arhaic, semn de prețuire al strămoșilor noștri, fie câte o pală de romantism, chiar dacă astăzi se scrie după alte rosturi”, afirmați la un moment dat. Care sunt rosturile după care se scrie astăzi și ce recomandare ați dori să le faceți celor ce se află la
INTERVIU CU PROZATOAREA ELENA BUICĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 116 din 26 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350813_a_352142]
-
duc la badea Gheorghe să stau de vorbă despre treburile gospodărești. Clasicii literaturii noastre au scris cuvinte nemuritoare despre limba romană; azi cei de sus ne-o vând pe-o mâna de argintii. Coșbuc, în poezia „Graiul Neamului” scrie despre strămoși că: „... au văzut și munți de oase/ și de sânge râuri roșii/ dar din graiul lor nu-i scoase/ nici potop și nici furtuna/ graiul lor de voie bună/nu l-au dat.” Astăzi ni-l dau.. „aleșii" de voie
LIMPEDE CA APA DE IZVOR de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350849_a_352178]
-
și de unde am cumpărat ziarul „Lumea Liberă Românească”. Nu prea mă încântă ziarele românești... din exil.Sunt mai mult specializate peacuzații reciproce,spre bucuria dușmanilor noștrii.Afară,la restaurantul „Domnului Carol” flutură steagul românesc- curat, cum ni l-au lăsat strămoșii! Până am servit câte-o cafea,am putut admira interiorul românesc,cu prosoape cu motive naționale, vitrina cu cărți românești- care nu se vând ci numai se împrumută- harta țării noastre la scară mare, o statuetă de-a lui Avram
O VIZITĂ LA CHICAGO de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 118 din 28 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350815_a_352144]
-
oftat neputincios. Adesea ies în curte și privesc lunca parcelată care se pierde până spre haturile Dunării până la care nu sunt mai mult de șapte, opt chilometri. Se apleacă oamenii pe sapă, lucrând pământul la fel cum făceau părinții și strămoșii, de parcă timpul ar fi rămas pe loc. Porumb, legume, zarzavaturi peste care mută șuvița izvorului cu apa binefăcătoare, trimisă special de Domnul să le ușureze truda și, să le sporească rodnicia. Pământul în care s-a scurs toată vlaga vieții
NUMAI ÎNTREBĂRI de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350853_a_352182]
-
Articolele Autorului Poem de Al.Florin ȚENE Nu răspund Eu sunt Celălalt al geamănului din mine, Scriu ce-mi dictează altul, sau poate Dumnezeu, Chiar dacă muza se strecoară către mine O îmbrățișează celălalt semizeu. E în noi un drum de strămoși parcurs c-un Celălalt mai mult e-n mine decât în tată, de-aceea unde mă căutați, eu nu-s, eliberând Poeții ce n-au fost niciodată. Dar, de aceea mi-e poemul sigilat Într-un cântec cioplit în fluierul
NU RĂSPUND de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350920_a_352249]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > NOBILA FERIGĂ Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 355 din 21 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Păstrez în carne dulci alegorii Ce le-au lăsat în trecere strămoșii Și le trezesc în zori cântând cocoșii Fetiș pe „o” când îmi aleg ori „i” Și-atunci mă simt o clasică verigă Căci - fără mine - lanțul s-ar fi rupt Și urc venind spre voi de dedesubt Autohtonă, nobilă ferigă
NOBILA FERIGĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350937_a_352266]
-
primăveri, / Pe-un petec de verde, păpădia șoptind: „să fim buni” / Acasă În felul acesta a hotărât să intre pe ogorul culturii române, cu respect pentru limba poporului și a locului în care își are rădăcinile vieții, cu modestia caracteristică strămoșilor săi și cu mare drag în folosirea cu sfințenie a Cuvântului înspre luminarea cugetului celui care-i citește versurile. Autoarea nu face risipă de metafore, dar le folosește frecvent, cu duioșia și îndemânarea izvorâte din sufletul ei curat și, mai
UN VERITABIL CONCERT DE MUZICI DIVINE! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350927_a_352256]
-
despre steagul lor cu cap de lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Derutată, l-am întrebat pe bunicu: - Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri daci? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât o boabă de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și
LUPUL SUR (PARTEA A-II-A) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351559_a_352888]
-
Și pentru că a fost odată, /cum va fi totdeauna / Adevărată, povestea // Ți s-a spus: / România. 2-3 decembrie 2008”. De o vibrație specială este poemul “Mulțumesc” - în care poetul îi este recunoscător țării care i-a fost: mamă, tată, educator, strămoși, limbă, biserică, altar, urmași, bucurie, moarte și înviere, într-un cuvânt, Totul. Autorul are inserate-n volum și o serie de colinde și cântece de Crăciun, de Anul Nou, de Moș Nicolae, Cântec de Lerui-Ler, Vis de Crăciun, și multe
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
Trecere în universul Artei-transformării... De aceea, orice căutăm noi, pe pământ și în cer, vom găsi mereu altceva... Să cauți ceva și să găsești altceva. Fenomenul acesta se cheamă serendipitate. Să cauți aur în “Fortăreața Carpatica” și să-ți găsești strămoșul tău de 30.000 de ani într-un Templu tăiat în marmură, nu-i dat oricărui muritor. Românii și-au găsit strămoșul lor, îngropat aici, la noi. În februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămășițele filonului de aur
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
să găsești altceva. Fenomenul acesta se cheamă serendipitate. Să cauți aur în “Fortăreața Carpatica” și să-ți găsești strămoșul tău de 30.000 de ani într-un Templu tăiat în marmură, nu-i dat oricărui muritor. Românii și-au găsit strămoșul lor, îngropat aici, la noi. În februarie 2012, o echipă de geologi, româno-canadiană, urmărind rămășițele filonului de aur la una dintre galeriile săpate de agatârși în urmă cu 5.500 de ani la Roșia Montană au făcut din întâmplare o
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
uriaș din Pleiade, în armonii de chimvale și alăute... Iar trei sferturi din omenire dansează dânsul soarelui galactic și cântă în sunete de timpane cu glasul spart, într-o uriașă Simfonie a Durerii și Fericirii umane. Serendipity! Să-ți cauți strămoșii și strămoașele în coloanele de popoare înlănțuite genetic... și să descoperi Soarele uriaș din Pleiade, care colcăie de ființe înaripate! Serandipity! Să-l cauți pe tatăl tău în Soarele uriaș din Pleiade și pe mama ta în Soarele galactic... și
SCRISOAREA NR.135 de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 720 din 20 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351561_a_352890]
-
Autor: Nicolae Stan Publicat în: Ediția nr. 703 din 03 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului MOLDOVA LUI ȘTEFAN Bronzul clopotelor sacre cheamă la mormânt Moldova, Din Carpați și pân'la Nistru, toți ce poartă-n suflet slova Să ne amintim strămoșii ce-au pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
puțin lamentabil“. Așa dar să lăsăm opera și să ne îndreptăm spre omul Eminescu. 1. PĂRINȚII DIN PĂRINȚI Copilul Eminescu a avut doi părinți, o mamă și un tată și o familie numeroasă. Stabilirea arborelui genealogic cu înșirarea exactă a strămoșilor cu liniile directe și ramurile colaterale cu filiațiile familiilor Iminovoci și Iurașcu a făcut-o prima dată Vasile Gherasim. El a cercetat timp de trei zile codicele oficiului parohial în anul 1922 și ne-a lăsat primul arbore genealogic al
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
plin de bucurie din roadele Produse de minoritățile alături de care Fuma pipa păcii, și le îmbrățișa Pe ritmuri buricoase de manele Și grătare înconjurate de sticle de bere, Pungi de plastic, maidanezi și vorbe de duh, Acestea cărate din Înțelepciunea strămoșilor, Încă nestabiliți de istorie. Totul a fost bine și frumos până într-o zi, Când, ca din senin veni o veste, Pe care aproape nu și-o puteau măsura Cu propriile urechi. La unul din vestitele magazine Carrefour A sosit
ENTUZIASM LA ZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351078_a_352407]