6,484 matches
-
de Finanțe vine domnul N. Titulescu. Guvernul ia măsuri întinse de evacuare: orașul Kerson este desemnat ca reședința viitoare a Guvernului: arhivele și obiectele de valoare încep să fie evacuate; în acest moment - iulie 1917 - se pune din nou chestiunea strămutării în Rusia a depozitelor Casei de Depuneri, Ministerului de Finanțe, Băncii Naționale, Creditelor și celorlalte instituții financiare importante. Un jurnal al Consiliului de Miniștri (No. 275 bis din 18 iulie 1917) autoriză strămutarea aiurea a sediului Băncii Naționale, a întregului
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
iulie 1917 - se pune din nou chestiunea strămutării în Rusia a depozitelor Casei de Depuneri, Ministerului de Finanțe, Băncii Naționale, Creditelor și celorlalte instituții financiare importante. Un jurnal al Consiliului de Miniștri (No. 275 bis din 18 iulie 1917) autoriză strămutarea aiurea a sediului Băncii Naționale, a întregului său avut și a aceluia ce are în păstrare, iar ministrul Finanțelor, cu adresa sa No. 11.960 din 22 iulie 1918, aducând aceasta la cunoștința guvernatorului Băncii, adaugă: „bineînțeles, vă rugăm să
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de siguranța Tezaurului nostru decât în cazul când dânsul singur ar fi stăpân pe putere, dar că nu-și ia nici o răspundere atâta timp cât anarhiștii și bandele organizate i-o vor disputa. Domnul Guérin sfătuiește Guvernul să ia măsuri grabnice pentru strămutarea valorilor noastre în America, căutând în același timp să obțină din partea reprezentanților Aliaților noștri o mijlocire colectivă pe lângă Comitetul revoluționar, făcându-1 răspunzător de integritatea Tezaurului nostru. O mijlocire pe lângă ambasadorul Statelor Unite din Petrograd se și face în adevăr. Însă, dintr-
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
reiese că Aliații refuză garantarea siguranței transportului, iar D-sa este însărcinat a se pune în contact cu ambasadorul american, spre a se aviza la alte mijloace pentru punerea în siguranță a Tezaurului, întrucât guvernatorul Băncii Naționale nu consimte la strămutarea Tezaurului fără această garanție prealabilă. Dar, în acest interval, starea de lucruri din Rusia suferise o nouă schimbare; Guvernul revoluționar, după nesfârșite tribulațiuni, una mai hazardată decât alta, trebuise să cedeze locul unei alte formațiuni, a „maximaliștilor" sau „bolșevicilor", fracțiune
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
în Rusia, în împrejurările mai sus expuse. 92 1925, iunie 25, București. Decont general întocmit de lt. col. N. Gr. Manolescu 93 1941, octombrie 17, București. Referat întocmit de Octavian Beu, intitulat: „Revendicările românești în Rusia. Tezaurul de la Moscova” I.Istoricul strămutării Tezaurului Băncii Naționale la Moscova Sub presiunea evenimentelor războiului, guvernul român, în Consiliul de Miniștri din 12 decembrie 1916, „găsește că este nevoie să se pună în siguranță în Rusia Tezaurul Băncii Naționale și aprobă transportarea lui“ (Jurnalul Consiliului de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
consulul nostru general din Moscova, comunică la data de 15 noiembrie 1917 guvernului că „Comitetul revoluționar” a declarat că nu poate răspunde de siguranța Tezaurului românesc, nemaifiind singur stăpân pe putere. Dl. Guérin recomandă guvernului luarea unor măsuri grabnice pentru strămutarea Tezaurului în America și cere să se obțină din partea aliaților o intervenție colectivă a reprezentanților lor la Petrograd pe lângă Comitetul Revoluționar, pentru asigurarea Tezaurului nostru. Intervenția făcută în acest scop pe lângă ambasadorul Statelor Unite din Petrograd a rămas fără rezultat. Precum
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
pierderea rangului de capitală. S-a sperat că ea va impulsiona dezvoltarea, progresul, va aduce prosperitatea. Inițiatorii proiectului au realizat însă că atelierele din Pașcani nu puteau fi pur și simplu închise și lăsate în paragină. De aceea, discuțiile privind strămutarea au continuat și anul următor, când devenise tot mai clar că ele nu puteau deservi și partea de nord a țării, cum la fel de evident apărea faptul că nici atelierele vechi din București nu mai erau suficiente. În conformitate cu noua stare de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
întemeierii orașului, rămân deosebit de prețioase constatările unor personalități, ca: B. P. Hasdeu, Nicolae Iorga, Constantin C. Giurescu, Mihai Costăchescu, Gheorghe Ghibănescu, Melchisedec, Ioan Bogdan ș.a. Pe baza lor, putem crede că întemeierea actualului oraș a avut loc ca urmare a strămutării locuitorilor fostului târg al Săratei, situat pe malul stâng al Prutului, în dreapta acestui râu, într-un loc mai ferit, pe moșia Husului. * Este interesant de urmărit toponimia unor cartiere ale orașului Huși și ale unor localități din împrejurimile sale. Arsura
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se mute de la Fălciu la Huși, care era mai aproape de scaunul domnesc de la Iași, decât târgul Fălciu. Considerând această schimbare ca o violare a drepturilor Episcopiei asupra târgului, episcopul Inochentie a trimis o jalbă domnului Constantin Racoviță, prin care solicita strămutarea autorităților ținutului de la Huși la Fălciu, vechea reședință. Ca urmare a protestelor episcopului, la 20 noiembrie 1757, Constantin Racoviță (1749-1753, 1756-1757) a poruncit, printr-un hrisov, ispravnicilor de ținut și căpitanului de codru: „în târgul Hușiilor, să nu șadă, cum
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
un ordin al Ministerului de Interne, către Isprăvnicia Fălciu, locuitorii angajați la seceră de către pitarul Neculai Obreja erau obligați să-și achite datoriile. Nemulțumirea țăranilor s-a manifestat în mai multe moduri: plângeri adresate autorităților administrative (cele mai simple forme), strămutări masive în interiorul țării, fuga peste hotare, nesupunerea la îndeplinirea obligațiilor feudale până la răzvrătiri directe și forme violente. Vornicii, ca reprezentanți ai autorităților locale, alcătuiau jalbele, pe care le susțineau în fața proprietarilor sau a instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instituțiilor de resort. Uneori erau pedepsiți ca instigatori la revoltă. În condițiile slabei dezvoltări a industriei, precum și a existenței proprietății feudale asupra târgului, se mențin relațiile feudale cu toate consecințele ce decurgeau dintr-un sistem devenit anacronic. Amploarea procesului de strămutare a țăranilor în perioada regulamentară reflectă condițiile grele impuse țăranilor prin dispozițiile noilor legiuiri. Mulți locuitori pribegesc peste graniță sau se strămută pe alte moșii. La 23 aprilie 1848, Isprăvnicia raporta că 40 din birnicii Hușilor au fugit. Locuitorii mahalalei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a chiar osândei ce suferim de la dumnezeu cu lipsa de pâine și altele”. Lipsa de pâine, provocată de secetă și de invazia lăcustelor ce bântuiseră în anii 1847 și 1848, este adesea invocată ca o cauză importantă a procesului de strămutare. Spre exemplu, privighetorul ocolului Podoleni raporta Isprăvniciei Fălciu, la 3 martie 1847, că unii dintre locuitorii satului Podoleni, din cauza lipsei de pâine, intenționează să se mute pe moșia Cozia „unde au și găsit înlesnire cuvenită lor”. Ispravnicul ținutului Fălciu, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
raportul adresat Departamentului Dinlăuntru, la 16 mai 1848, arăta că locuitorii s-au strămutat „din lipsa pâinii, din lipsa nutrețului pentru hrana vitelor și din împlinirea banilor birului precum și din nămolul datoriilor în care lipsa pâinii i-au supus”. După strămutarea celor 23 de locuitori din satul Vicoleni-Fălciu, privighetorul ocolului lua chezășie de la locuitori pentru trei dintre ei, „descoperiți de invitători și răzvrătitori între obștia lăcuitorilor”. Incendiul din 21 iulie 1844 a provocat mari distrugeri: au ars 191 de case și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
La 17 octombrie 1846, ispravnicul ținutului Fălciu raporta Vistieriei că locuitorii din mahalalele târgului, mai ales birnicii, au reclamat că sunt împovărați cu dările căpătăierilor. Totodată, mulți căpătăieri se deplasau spre târguri, pe care le părăseau la fel de repede precum veniseră. Strămutarea spre târguri avea un caracter temporar atât pentru căpătăieri, cât și pentru birnici. Alți locuitori (argați, muncitori sau slujitori) plecau cu intenția de a se stabili definitiv în târguri: un locuitor fugit din Novaci la Huși se stabilise la Calciu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la desființarea boierescului și obținerea unui lot de pământ suficient. În perioada regulamentară, ca mijloace de constrângere se foloseau: bătaia
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nevoe de o cură îndelungată trupească", solicitând internarea sa într-un spital, "făcându-i poftire și binevoiască a relua localul și chipul ce le va socoti pentru curarisirea sa și a împărtăși Departamentului spre a se înainta lucrare întrucât privește strămutarea numitului". Departamentul treburilor din lăuntru a hotărât, totuși, împreună cu Comitetul Sănătății, că "nu este indicat alt local de tratare având în vedere că numitul este nobil și cătare și vindecare mai bună decât la mănăstirea Râșca, unde egumen este însuși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
totul. Și doar nimene dintre noi nu avea în vedere foloase personale. Din contra, toți știam de mai înainte sacrificiile ce eram chemați a face odată cu realizarea Unirei; toți știam că interesele noastre materiale aveau să fie întrucâtva zdruncinate prin strămutarea capitaliei din Iași, și cu toate aceste, dorința mare a constituirei statului român ne stăpânea întru atâta, încât nici unul dintre noi nu se gândea să-și calculeze pagubele, căci dinaintea ochilor fiecăruia strălucea de astă dată un țel pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
zilei pusei la buzunar suma rotundă de 200 galbeni zimț. Îmi fixasem ziua pornirei, îmi încătărămasem geamandanele și acum mă pregăteam să-mi fac vizitele de ziua bună la prietinii și cunoscuții mei din Dorohoi, când iată că, auzind de strămutarea mea la Focșani, o sumă de botoșeneni veniră să mă vadă și anume: Nicolai Cananău, Iorgu Hermeziu, Iancu și Matei Rosetti, Bobeică, pe lângă care se mai adunară și alții din Dorohoi. Toți aceștia, ca și mine, erau tineri pe vremea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
duel din cauza unei femei! O! Un asemenea mare eveniment era în stare să ocupe un șfert de secol pe neocupații locuitori din Focșani. Pentru a nu mai fi, deci, în gura lumii, am cerut și obținut, nu fără oarecare greutate, strămutarea mea la Curtea de apel din Iași. În Iași, aveam camarazi de școală, colegi din foasta Curte de Întărituri și foarte multe rude. Eram ca acasă. Nu târziu după instalarea mea în noua funcțiune am fost desemnat să prezidez cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la primărie, unde corifeii separatiști, între care se distingeau Dl. Nicu Ceaur Aslan și răposatul Teodor Boldur Lățescu, țineau discursuri de o extremă violență contra fraților noștri munteni; se specula prin o gazetă înființată ad-hoc asupra intereselor noastre vătămate prin strămutarea capitalei în București și astfel se crease o atmosferă îngrijitoare care dintr-un moment într-altul amenința să facă explozie. Înștiințați despre aceste manoperi, doi din Locotenența Domnească, Nicolai Golescu și Lascar Catargiu, sosiră în Iași la 1 april 1866
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
s-o iubească amețitor, ca la început. Irina n-a găsit panaceul visat. În schimb, însănătoșirea tatei s-a produs altfel. Nu era însănătoșirea așteptată de ea, dar era o însănătoșire. În planurile de construire a hidrocentralei, era prevăzută și strămutarea unei mici localități, Satul Vechi, chiar așa se numea. Vatra sa avea să fie acoperită curând de ape, iar proiectanții ridicau la vreo zece kilometri mai încolo o localitate pe care diriguitorii comuniști o doriseră „modernă și reprezentativă“. Locuitorii din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
să se mute, să-și părăsească gospodăriile, rânduielile strămoșești. Au fost aduse forțe de Securitate, cei mai recalcitranți dintre săteni au fost bătuți și arestați. În cele din urmă, ca toate acțiunile comuniștilor de la venirea lor la putere, cum-necum, și strămutarea aceasta forțată a reușit, în sensul că a avut loc. Tata fusese detașat pe șantierul localității model, numită Satul Nou. Aici el i-a cunoscut pe cei mai mulți dintre localnici, s-a apropiat de ei, s-a împrietenit cu ei și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Augusta (Mama), care, în chip ciudat și de neexplicat, îl simpatiză din prima clipă pe Ion, situat de altfel la polul cu totul opus al concepțiilor ei politice, și îl luă, aproape matern, sub augustul ei patronaj. Deocamdată însă, înainte de strămutarea lui la noi, Ion se afla de Paști la părinții săi din Arad... Primăvara 1953 Pierre, din București, lui Ion la Arad Dragă Ioane, Iartă-mă că-ți răspund atât de târziu, dar să știi că eu nu scriu decât
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
două decoruri pentru Richard al III-lea... și, în sfârșit, ca o încununare a mondenității - căsătoria lui Mircic cu funcționara dramatică Ghighi Marian, așa-zisa văduvă a lui Camil Petrescu (de fapt divorțaseră cu șase luni înainte de moartea acestuia), și strămutarea lui în frumoasa vilă dintr-unul din intrândurile bulevardului Dorobanți, unde, pe lângă mobila stil, moștenea și doi fii de stirpe ilustră, cuminți și drăgălași ca două fetițe. Din jurnalul lui Pierre Vara 1958 Din chilia singurătății mele am ieșit în
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
știau să-și înfrumusețeze existența plantând flori în grădină și crescând copii frumoși, viguroși. Mai deducem din urbariul acela că s-au înregistrat atunci 8 gospodării pustiite, cauza fiind plecarea în bejenie, decesul tuturor membrilor din respectivele sesiuni sau prin strămutare. Aceste spații libere urmează să fie distribuite de către nobil altor familii de iobagi în schimbul a diverse slujbe sau presatații. Cei mai mulți supuși și-au lăsat de izbeliște gospodăriile pentru că terenurile ce li se daseră în folosință erau zălogite, adică iobagii aveau
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]