4,708 matches
-
de-a lungul anilor, de la îmnființarea lui în 1991 și până atunci, osteneală ce a stat, îndeosebi pe umerii Părintelui Ioan Iovan - Duhovnicul și a Maicii Cristina Chichernea - Stareța acestei sfinte mănăstiri - aceste două personalități care au marcat acest loc străvechi românesc al Transilvaniei și împortant centru de pelerinaj, punctând curgerea timpului și a spațiului nostru sacru ce alunecă spre veșnicie, cu acest pridvor al eternității și cu această anticameră a Împărăției - care este această chinovie ce stă în calea diminuării
MUREŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375340_a_376669]
-
Articolele Autorului Popor de sorginte latină, Martirii te-au scos din ruină. Te-nalță popor și străbate, Un drum sinuos spre dreptate! Ți-e sufletul rug și tăciune, Străbunii prin ani ți-a dat nume, Te-nalță popor spre lumină, Străveche ți-e ginta latină! Îți este trupul rănit și gol Spre graniți vin corbii în stol. Te-nalță popor, ai credință Că lupta-ți va fi biruință! Copiii la piept ți adună Chemându-i spre vatra străbună. Te înalță popor
TE ÎNALȚĂ POPOR SPRE LUMINĂ! de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2233 din 10 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375431_a_376760]
-
nr. 1388 din 19 octombrie 2014. Dacă un observator imparțial s-ar teleporta ca prin minune în România anului curent și ar arunca o privire dezinteresată asupra stării națiunii, ar constata cu oarecare surpriză că țara nu mai corespunde clișeelor străvechi. Nu mai înnotăm în masa amorfă de trecători indiferenți și apatici, nu mai avem oameni dispuși să rabde în tăcere, nu mai auzim la știri veșnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
câte ceva prin propriile ... Citește mai mult Dacă un observator imparțial s-ar teleporta ca prin minune în România anului curent și ar arunca o privire dezinteresată asupra stării națiunii, ar constata cu oarecare surpriză că țara nu mai corespunde clișeelor străvechi. Nu mai înnotăm în masa amorfă de trecători indiferenți și apatici, nu mai avem oameni dispuși să rabde în tăcere, nu mai auzim la știri veșnicele lamentări pe marginea destinului nostru tragic, de popor situat la marginea dinspre prăpastie a
GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG [Corola-blog/BlogPost/375306_a_376635]
-
aceștia au o anume lumină lăuntrică, lumina spirituală, care-i luminează pe ei și se reflectă și asupra celor din jur. Gânduri smerite despre Jertfa Mântuitorului, transpuse-n simțiri pe măsură. Cuvinte simple și de bun simț: „Ca o doină străveche, lină și măiastră”( Un gând smerit). Blânde și expresive, pline de recunoștință față de Mântuitorul, aceste convorbiri cu Dumnezeu emoționează și aduc pace în suflet, ceea ce nu e puțin. Autoarea invocă în vers puterea cuvintelor care, potrivit părerii sale, ne pot
ÎNTRE SUFLET ŞI CUVÂNT –O LEGĂTURĂ NEVĂZUTĂ de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375419_a_376748]
-
01 august 2015 Toate Articolele Autorului Pe drumuri colbuite trec cirezi, Amurgu-ncet coboară peste sat, Carul cu grâne intră în ogradă, Lumina-și frânge ultimul oftat. Opaițul vechi mijește la " ferești ", Pe masă mămăliga-i aburindă, Ritualul sacru, simplu și străvechi, Se derulează, de vecii, în tindă. Blând, mângâie un creștet de copil, I-alintă pe-ăi bătrâni c-o vorbă caldă, Țăranu-i ostenit... În așternut, Femeia lui l-așteaptă veșnic tandră. Târziu... Îngândurat dar liniștit... Cu-n Tatăl Nostru tainic
ŢĂRANUL de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371892_a_373221]
-
bun borș”, „Cea mai bună gustare”, „Cel mai bun desert”, „Premiul Presei ” (I, II, III). La festival au fost prezente și ocupațiile specifice Deltei Dunării și Dobrogei, în general. Atelierul de papură de la Mahmudia și-a dedicat activitatea unui meșteșug străvechi, realizarea de împletituri din papură, prelucrată după metode tradiționale, potrivit cărora papura se recoltează din bălțile de pe malul Dunării, în luna august și se lasă timp de un an la uscat. Se decojește și partea aleasă pentru lucru se înmoaie
FESTIVALUL GASTRONOMIC SI ECO-CUTLURAL D ALE GURII DUNARII , II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/371904_a_373233]
-
clipe conștiente ale vieții sale și din toți anii în care a scris și a publicat, își dorea o Românie cunoscută în lume, o Românie în care scriitorii să ocupe locul ce-l merită. O Românie liberă-așa cum istoria străveche o atestă”. (Artur Silveștri. Așa cum l-am cunoscut. Vol. 1, Ed. Carpathia, 2010, p. 234) Tinerețea petrecută la Revista Luceafărul alături de bunii săi colegi de litere, de condei, consacrați, l-au umplut de lumină, de bunătate, de farmec, de ambiție
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI Bogată-n sacralitate, creștinească sărbătoare, din timpuri străvechi străbate și cu mituri populare. Despre ursit se zvonește că vine-n vis, să se-arate celor cu gându-n poveste transpusă-n realitate. Retrăite-s ritualuri, tradiții din popor străbun sau erezii ce dau fiori. De la Anul Nou, la
RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1429 din 29 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371985_a_373314]
-
cazul atâtor oameni de cultură din stanga Prutului. Din nefericire soarta celor exilați în ... XXX. TRADIȚII EUROPENE - PAȘTELE ÎN ELVEȚIA, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011. Paștele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paste”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta este asociată cu sărbătoarea de primăvară, celebrata în cinstea zeiței fertilității Ostara. De aici și iepurașul de Paste și ouăle, considerate simboluri ale fertilității. Astăzi întreaga lume
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
a se pierde în favoarea zilelor de odihnă care încep cu Vinerea Mare și se încheie cu Lunea Paștelui. Deja cu o lună înainte de Paști, vitrinele magazinelor și rafturile supermarketurilor sunt ... Citește mai mult Paștele este o sărbătoare cunoscută încă din vremurile străvechi. Etimologia cuvântului „Paste”, în germană „Ostern”, rămâne necunoscută, dar se presupune că aceasta este asociată cu sărbătoarea de primăvară, celebrata în cinstea zeiței fertilității Ostara. De aici și iepurașul de Paste și ouăle, considerate simboluri ale fertilității.Astăzi întreaga lume
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
și să amplifice, de asemenea, o stare de falsă eroziune între două tipuri de mentalități distincte, atâta vreme cât manifestările criminale recente s-au petrecut în patria unde startul globalizării interpretative muzicale a fost dat chiar de o artistă născută pe malurile străvechi ale Nilului - Dalida, adică într-un teritoriu cu un bogat istoric al asimilării de-a lumgul timpului al feluritelor etnii venite de pretutindeni, așa cum e Franța. Trăim parcă într-o istorie care își ucide istoria, cu o identitate pierdută, undeva
MODELUL HIPERREALITĂŢII MULTIPLE ŞI CRIZA DE IDENTITATE A MESAJULUI TRANSMIS de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372816_a_374145]
-
tinerii de azi. Dar totul nu-i decât aparență, căci mai nimic din ceea ce este valabil poeticește în cartea talentatei poete din Brașov nu îngăduie apropierea , ca mentalitate și viziune de poeții tineri, vădindu-se încă o dată corectitudinea acelui dicton străvechi care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... Citește mai mult
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
tinerii de azi. Dar totul nu-i decât aparență, căci mai nimic din ceea ce este valabil poeticește în cartea talentatei poete din Brașov nu îngăduie apropierea , ca mentalitate și viziune de poeții tineri, vădindu-se încă o dată corectitudinea acelui dicton străvechi care spune: “non idem est si duo discunt idem”. ”Idem” este aici antisentimentalismul care înseamnă la mulți poeți tineri refuzul absolutismului afectelor, chiar al lirismului dar și al poeziei languroase înălțate la cer pe sforile melodicității și ... XVII. VICTOR FELEA
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
în așezările pe care dorește el să le viziteze și ei îl vestesc, încât atunci când vine într-un loc, oameni de foarte departe vin să-l asculte. Așa am făcut și eu venind din Media, pe drumul regal al Sussei străvechiului Elam, drum care străbate Media și ajunge până la Sardes și Smirna. Înainte de hotarul cu Cilicia am luat calea Alepului prin Siria iar apoi prin Galileea și în cele din urmă m-am îndreptat către Iudeea. L-am întâlnit deci pe
AL SASELEA FRAGMENT-CONTINUARE. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372785_a_374114]
-
Articolele Autorului Tradiție creștinească vine-n vatră strămoșească, la om cu suflet mare, de Sărbători Pascale. Casa-i bine să sclipească. Oameni să se primenească. Suflet să-și purifice cu jertfa de pe cruce. Că nu știi al vieții final, respectă străvechi ritual! Ouă-n roșu să vopsești, meniu bun să pregătești! Să poți cina de sărbători, precum Iisus cu Apostoli! Iar prin datini creștinești, pomană să împărțești! Ca un trecător prin lume, săvârșește fapte bune! De Paște, odată-n an, nu
TRADIȚII DE SĂRBĂTORI PASCALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373013_a_374342]
-
noi, așa cum ar vrea Domnul Isus. Trebuie să știm că prin jertfa Lui noi putem să-i spunem Lui Dumnezeu „Tată” și avem dreptul de a ne ruga direct în Numele Domnului Isus fără să trebuiască să mai înfăptuim alte ritualuri străvechi, jertfind vreun animal sau alte lucruri. Suntem eliberați de trecut și putem trăi cu bucuria unor fii de Dumnezeu. Important e cui ne ne predăm viețile și cui ne închinăm. În fața deșertăciunilor acestei lumi care va trece și va fi
ISUS HRISTOS A INVIAT! de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373009_a_374338]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Marturii > SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1894 din 08 martie 2016 Toate Articolele Autorului Poeții din timpuri străvechi au cântat femeia, au lăudat-o în poezii și-au încântat-o în versuri, sculptorii au randatat să-i reprezinte frumusețea și bunătatea în statui și sculpturi, pictorii au căutat să-i copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
aceia, dacă cumva ne-a trecut numai un pic prin cap că nu mai trebuie să ne cunoaștem, atunci.. Mistere sunt femeile, dar mai misterioși sunt cei care le învăluie în mister de nepătruns! Femeia pe timpuri Poeții din timpuri străvechi au cântat femeia, au lăudat-o în poezii și-au încântat-o în versuri, sculptorii au căutat să-i reprezinte frumusețea și bunătatea în statui și sculpturi, pictorii au căutat să-i copieze gingășia și perfecțiunea fizică, scriitorii au înșiruit
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
conta prea puțin, trăind de multe ori neștiută în mizerie și necazuri, chit că nici nu cunoștea altă viață; ce ai mai putea completa despre aprecierea ei? Toate dintre voi își pot închipui cum au trăit aceste femei în timpurile străvechi, chiar și în acele vremuri nu foarte îndepărtate ale mamelor. Dacă toate femeile printr-o comparație de acest gen, și-ar evalua fericirea și bucuria prin prisma înaintașelor, atunci cred că vom vedea și la noi în țară că sunt
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
uneori, din păcate chiar uitată) despre care există informații puține, incerte și incomplete. Se pare că, anul nașterii sale este încă discutabil și disputabil -1796 sau 1797, în orașul Sliven din Bulgaria, centru balcanic frecventat de neguțătorii români din timpuri străvechi, sub numele de Antonie Pantoleon Petroveanu.Cum în anul 1806, tatăl său moare, familia formată din mama sa Tomaida și cei trei copii începe peregrinările în zona balcanico-rusă. Mai întâi se stabilesc la Chișinău, iar în 1812, anul campaniei lui
ANTON PANN (SCURT REMEMBER SENTIMENTAL) de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371099_a_372428]
-
9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană... a fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.... trebuie ca de acum încolo să recunoaștem importanța spiritualității Vechii Europe ca o realitate a istoriei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371142_a_372471]
-
9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană... a fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.... trebuie ca de acum încolo să recunoaștem importanța spiritualității Vechii Europe ca o realitate a istoriei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ANTIRACHETĂ ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371147_a_372476]
-
9 Dar să ascultăm și părerea unui renumit etnograf și istoric contemporan, MARIJIA GIMBUTAS care ținea să precizeze că: „România este vatra a ceea ce am numit Vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.Hr. A devenit evident că această străveche civilizație europeană precede cu câteva milenii pe cea sumeriană... a fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile creatoare ale naturii.... trebuie ca de acum încolo să recunoaștem importanța spiritualității Vechii Europe ca o realitate a istoriei
ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371144_a_372473]
-
cenaclului de arte frumoase „Ion Andreescu”. Membrii cenaclului împreună cu membrii Societății profesorilor de muzică și desen și-au petrecut vacanța la Rucăr în vara anului 1980. În câteva conferințe, profesorul Gh.Pârnuță le-a vorbit de istoria acestor locuri de străveche vatră istorică, ocazie cu care membrii respectivi i-au dăruit acest caiet. În dedicație se scrie: „Omului modest, înzestrat puternic cu pasiune, înțelepciune și răbdare pentru cercetare. O filă de cronică Omului în părul căruia strălucesc zăpezile marilor lumini ale
LA RUCĂR-MUSCEL, UN MUZEU PARTICULAR MAI PUŢIN CUNOSCUT ! (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371262_a_372591]