1,555 matches
-
s-a produs mișcarea spre răsărit, din care va ieși a doua țară românească liberă". În contextul luptei regelui Ludovic împotriva tătarilor, țara întemeiată la est de Carpați nu este, la început, decît o "marcă"ținut de graniță și de strajă: "Moldova lui Dragoș nu era decât un fel de feudă militară regală" (p. 245, apud Brătianu). Abia revolta lui Bogdan, care coboară și ea din Maramureș și alungă pe "stăpânul legiuit și credincios al mărcii", înseamnă a doua descălecare. Este
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Sas au fost simpli căpitani regali în slujba Angevinilor și excluderea lor din rândurile voievozilor Moldovei este inacceptabilă. Iorga accentuează că țara (autoritatea) întemeiată la est de Carpați nu este, la început, decât o "marcă", ținut de graniță și de strajă: "Moldova lui Dragoș nu era decât un fel de feudă militară regală" (Histoire des Roumains, II, p. 245). Ulterior, în sinteza sa, Istoria Românilor, vol. III, Iorga nuanțează și scrie că formațiunea de la răsărit era "o căpitănie regală", dar, chemând
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care proveneau, în cea mai mare parte a lor, din mediile înstărite sunt fără îndoială cele mai îndrăgite personaje feminine ale epocii. Pe front și în spatele frontului, ele le oferă răniților îngrijiri medicale, dar și blândețe, iubire, voioșie. Stând de strajă la căpătâiul soldaților ca lângă leagănul propriilor copii, ele îi încurajează, îi alină și îi veghează pe muribunzi. Ascultă ultimele mărturisiri ale acestora. După cum notează istoricul Léon Abensour, grație lor soldații se bucură din nou de prezența feminină, de "iluzia
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în care războaiele de eliberare ale naționalităților de sub Imperiile rus și austriac erau conduse de Polonia și Italia... Românii au optat pentru o retorică a păcii și stabilității, tragicul izvorînd din denunțarea ororilor războiului și nu din sărbătorirea sa. Țăranul, strajă și victimă a armatelor care distrugeau satele, a impus o relație "trupească" cu pămîntul. Începînd de atunci, satul reprezintă o comunitate solidară, ca o armată organizată împotriva vîrtejului de influențe, de dominații, de decizii exterioare. Ideea romanității asociate celei a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
împăratului. Nu este necesar să-și construiască o casă, pentru că își fixează tabăra în piețe; mănâncă din necesitatea care îl constrânge, bea doar apă, doarme atât cât îi permite natura. De fapt, trebuie să facă față multor drumuri și multor străji; trebuie să suporte frigul și foamea, să lupte împotriva dușmanilor, să înfrunte pericolele extreme și aproape totdeauna, dacă e necesar, chiar și moartea, însă o moarte glorioasă, cu onorurile și recompensele împăratului. Viața lui este grea în timp de război
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de cele prevăzute și, oricum, altele decât cele așteptate de noul lor stăpân. Tocmai pentru că li se ordonase să pândească apariția oștenilor lui Fortinbras, să apere castelul de o răzbunare venită din exterior și nu de o fantomă dinlăuntrul cetății, străjile rup contractul cu puterea oficială și trec de partea celeilalte tabere. Ceea ce nu înseamnă că sunt niște trădători, niște iude, nimeni nu i-a cumpărat, ei înșiși au interpretat ineditul situației și au hotărât să încheie o nouă alianță. Acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
subtilă de unire și separare ne o oferă Tițian în Sfânta Familie (figura 89). Puține redări ale subiectului permit figurii lui Iosif să domine centrul. În acest caz, poziția sa centrală este justificată de dubla-i funcție, de mediator și strajă. El este cel care îl prezintă pe băiatul păstor Fecioarei, dar, în același timp, tot | 131Centrii ca divizori el este cel care se asigură că domeniul sacru rămâne detașat de realitatea lumească, așa cum se cuvine. Capul lui Iosif ocupă verticala
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
de doină/ cu nume de flacără/ țară,/ inimă fără țărmuri, bătând/ peste veacurile vremii solemn." Actul de identitate cuprinde în el un trecut de răscoale și jertfe, Horia, Bălcescu sunt invocați alături de Munții Carpați, ce-au stat și stau de strajă țării. Sunt invocați Decebal, capete de voievozi, Tudor, tragicul sol al sfintei măști, precum și cei osândiți la Doftana, ostașii de rând ai partidului. și iată-l făcând portretul patriei: "Ești drum sădit cu lună/ și-mprejmuit cu soare/ săpat cu munții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă cel ce-a ridicat, / Mari, focurile străjii peste creste/ Întregi Carpații s-au învăpăiat." Cozma Răcoare capătă dimensiune prin evocarea lui Ștefan, poetul îl gigantizează; imaginile continuă să fie expresioniste în ciuda temperamentului romantic și a universului creat: "Dar iată-l, s-a înfiripat din foc/ Cozma Răcoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
găsește impulsul în sine însăși, încât înaintarea sa pare paradoxală "stare pe loc"2. Ideea Pustiului în ultima esență este concentrată în poemul "Tentation" comunicarea cu transcendentul ți-o dă muntele, ca la Blaga, Pustia reprezentând esența, miezul de foc, straja eternă care sălășluiește în om: " În drum spre ființă prin jertfa neființei" ("Tentation"). Există un ceas anume în această mare călătorie, ceas în care se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și în solul moldovalah. La 1848, revoluționarii munteni evocau însemnătatea mișcării lor pentru "întregul continent", știindu-se parte din economia acestuia, fie și o parte mereu frustrată prin chiar poziția ei marginală. N-au făcut românii, secole în șir, de strajă la frontiera cea mai amenințată a Europei? Au fost și numiți, cândva, "poartă a creștinătății", zid, "sarai", bastion, "propugnaculum". Cruciați târzii, ei n-au mai putut înfrunta de la un timp colosul islamic și s-au supus, nu fără a-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
dregătorii se aplecară adânc în fața slăvitei fețe a măriei sale. Prea sfințitul sărută mâna cu pecetea de aur; Vodă își împlini aceeași datorie cătră bătrânul stareț. [...] - Noroadelor și creștinilor, zise iarăși stăpânitorul, înălțând aur nou până lângă tâmpla sa dreaptă straja cu rubine a spatei; cunoașteți semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui Hristos-Dumnezeu și pentru rânduiala acestui pământ al Domniei mele. Poftesc tuturor bine și bielșug; să știe și cei de jos că județul nostru nu se va
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin nouri pe lume veghează). Diferențierea se produce și la nivelul structurii morfologice: metasememul privește un cuvânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o mască permanent. Demnitatea cuprinde în sine verticalitatea și vrednicia, chintesența omului. Un exemplu elocvent este Socrate: ’’Condamnat la moarte, în așteptarea cupei cu cucută, Platon credinciosul său discipol îi propune evadarea, pe care el ar putea-o organiza, cumpărănd straja. Filosoful, credincios principiilor sale, a ripostat: ”Ce zici? Bine mi-ar sta. Eu care o întreagă viață v am învățat să trăiți întotdeauna supunăndu-vă legilor cetății, să fiu unul din cei care le încalcă?” În seara aceea a plătit demnitatea
Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
de vreo afacere sau se gîndeau ce bine va fi în împă- răția lui Iahwe! Prea neobrăzat s-a arătat mozaicul cu pretenții de profet față de adevărul istoric. O parte din populația civilă a reușit să fugă la romani dar străjile puse peste tot de zeloți au oprit acțiunile de evadare din acest iad ivrit. După cum prezintă J. Flavius războiul, cea mai mare parte a victimelor au fost făcute chiar de către iudei în războiul fratricid pe care l-au continuat cu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Generația adultă a recuperat atunci sensul propriei sale forțe de actor, și nu de victimă a istoriei 68. Un ritm aparte scandează timpul celor 50 de zile și nopți de manifestație: pichete ale participanților și greviștii foamei stau permanent de strajă în piața unde se strâng în fiecare seară mulțimi tot mai mari de simpatizanți; oratori, mulți dintre ei celebri, se adresează mulțimii din Balconul Universității, deschis la solicitarea Ligii Studenților de către prorectorul de atunci, Emil Constantinescu. Grupuri rock și folk
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
Nicolae Iorga, în răstimp, în 1936, luându-și doctoratul. Bibliotecar la Arhivele Statului (1933-1934) și la Academia Română (1934-1937), profesor de limba română la Colegiul „Sf. Sava”, Liceul „Matei Basarab”, Liceul „Mihai Viteazul”, Institutul Militar Muzical din București (1933-1955), funcționar la Straja Țării (1938-1940), din 1956 predă istoria literaturii universale și istoria artelor la Conservatorul „Ciprian Porumbescu”. Este veteran al celui de-al doilea război mondial. A fost membru al Societății „Prietenii istoriei literare”, în cadrul căreia adesea a conferențiat, președinte al cenaclului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289729_a_291058]
-
obligativității frecventării cursurilor de adulți până la 21 de ani (art. 62). Facultativ, însă, le pot urma la orice vârstă, statul carlist încurajându-și supușii să participe la cursurile speciale organizate de Ministerul Educației Naționale în colaborare cu Serviciul Social și Straja Țării. 3.3.3. Concepția despre naționalitate Evantaiul dintre avangarda reflecției istoriografico-politice și ariergarda consensului societal oficializat în literatura didactică se deschide din nou în amplitudine. Desigur, întreaga epocă interbelică stă sub semnul "consensului naționalist" (Livezeanu, 1998, p. 24). Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
din veșnicia veșniciilor, Tu ești Dumnezeu. Tu întorci pe muritori în țărână și zici „întoarceți-vă fiii oamenilor, în nimicul de unde ați ieșit”. Căci înaintea ochilor Tăi mia de ani ca ziua de ieri ce a trecut și ca o strajă de noapte. Ca un șuvoi îi iei și viața lor e ca un vis, ca iarba, ce răsare dimineața și înflorește, iar seara se taie și se usucă. Așa ne mistuim și noi de mânia Ta, și pierim în fața urgiei
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
binecuvintează, suflete al meu, pe Domnul. Doamne, strigat-am către Tine, auzi-mă! Ia aminte la glasul rugăciunii mele, când strig către Tine. Să se îndrepteze rugăciunea ca tămăia înaintea Ta, ridicarea mâinilor mele ca jertfă de seară! Pune Doamne, strajă gurii mele și ușă de stăpânire asupra buzelor mele! Nu lăsa inima mea să s-abată la cuvinte viclene, ca să apăr faptele cele păcătoase. Cu oamenii cei ce lucrează fărădelege și nu mă voi însoți, la desfătările lor certa-mă- va
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
copilăriei, pe dealul Țuguietei și Cotu Negru, însoțit 159 de Voiculescu, Tutoveanu, Valerian. În primăvara tragică a anului 1917, Vlahuță îi șoptea lui Tutoveanu: „Privesc jocul de dealuri și acum mă dumiresc de ce‐ai rămas aicea, de taină și de strajă”. Colinele domoale ale Bârladului i se păreau la fel ca cele de la Dra gosloveni, unde și‐ a așezat cuibul...”. Ziarul era destinat nu numai bucureștenilor și bârlădenilor, ajungea și în județele Galați, Brăila, Tecuci, Prahova, Covurlui... * Secerea Secerea „În 1937
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cer din partea noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
noastră mai multă unitate, mai mult spirit patriotic. Sînt, totuși, optimist că poporul nostru va învinge și că nimeni nu poate lichida un popor care există de mii de ani. consemnări, In fața micului ecran. Bine este 194 Straja neamului Straja neamului , ziar a cărui director era D. Popescu - Bârlad, strada Viilor nr.22, 50 de lei abonamentul pe an - perioada 1932 - 1933. Suveica Tecuciului Suveica Tecuciului, ziar național-liberal, număr unic, apare pe timpul alegerilor din 1899 la tipografia „Română" din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
132 Praștia........................................ .......................137 Rulmentul ............................................... ..........138 Rulmentul - 25 ani de la făurirea.......................149 Rulmentul ............................................... ..........150 Răsăritul ............................................... ............151 România Mare ............................................... ....157 Secerea........................................ ......................159 Semănătorul.................................... ..................160 466 Semănătorul.................................... ..................165 Sentinela ............................................... ............169 Spiritismul ............................................... .........169 Steaua......................................... ......................172 Statutele societăților... .......................................173 Steaua Tutovei........................................ ...........174 Steagul Roșu ............................................... ......175 Straja neamului....................................... ..........194 Suveica Tecuciului..................................... ........194 Șarja ............................................... ..................194 Școala Bârlădeană .............................................19 5 Școlarii tutoveni....................................... .........195 Tinerețea ............................................... ............198 Tribuna Avântului (1907)...................................198 Tribuna Tutovei ............................................... ..198 Tutova ............................................... ................200 Țărănimea ............................................... ..........201 Uniunea ............................................... .............202 Uniunea Națională .............................................20 4 Vasluiul....................................... ......................206 Veacul nostru ............................................... .....207 Vechea Tutovă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
întîmplat că în ziua luptei, nu era nici sabie nici suliță în mîinile întregului popor care era cu Saul și Ionatan; nu avea decît Saul și fiul său Ionatan... 14,4 Între trecătoarele prin care căuta Ionatan să ajungă la straja filistenilor, era un pisc de stîncă de o parte și un pisc de stîncă de cealaltă parte; unul purta numele Boțet(boțit: mototolit, înghesuit, încrețit) și celălalt Sene (senina: a lumina, a luci, sini: a înălbăstri, a albi prin înălbăstrire
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]