1,771 matches
-
Tora era pentru asemenea tagmă de lepre, ucigași și degenerați, unde mai găsim bunătățile pe care Întunecimea Sa le-a dăruit ,,poporului ales”, sau poate Ucigă-l Toaca se chinuia cumplit să țină în frîu acest ,,popor îndărătnic... ticălos și stricat.”? În A doua epistolă a lui Pavel către corinteni, apostolul scrie la 11,22-23 fiind supărat că alți apostoli îi luau caimacul de prin frății, sumețindu-se astfel plin de mîndria neprihănirii: ,,Sînt ei mozaici? Și eu sînt! Sînt ei israeliți
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
la 2,40-47 despre caracterul ivriților: ,, Și cu multe cuvinte, mărturisea, îi îndemna și zicea: «Mîntuiți-vă din mijlocul acestui neam ticălos»”. Iar în Evanghelia lui Pavel către filipeni la 2,14-15 le mai adaugă și că ar fi foc de stricați: ,,Faceți toate lucrurile fără cîrtire și fără șovăieli ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
către filipeni la 2,14-15 le mai adaugă și că ar fi foc de stricați: ,,Faceți toate lucrurile fără cîrtire și fără șovăieli ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume, ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca, în ziua lui Cristos, să mă pot lăuda că n-am alergat, nici nu m-am ostenit în zadar.” Ba jupîne, chiar în zadar te-ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
provincia plana est et deserta propter convivia paganorum contra christianos”. Încă de la mijlocul secolului al XV-lea, istoricul bizantin Laonic Chalcocondylas susținea că valahii moldoveni își trag obârșia de la romani: „limba dacilor este asemănătoare cu limba italienilor, dar atât de stricată și de deosebită, încât italienii pot înțelege doar cu greutate ce se rostește în cuvintele acestora”; subliniază însă și unitatea locuitorilor de la est și de la sud de Carpați: „ei nu se deosebesc întru nimic de italieni nici prin restul felului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
rănești, să curgă rășina dintr-un trunchi./ Ți-e sufletul în mânele mici, sau în genunchi?/ Dacă ți-aș da sărutul fecund pe sterpul pântec,/ aș deștepta în tine iubirea, ca un cântec?/ Și ca în vechi sertare cu lacătul stricat,/ aș regăsi ce-i simplu în tine și curat?/ Ți-e sufletul în carne închis, ca într-o cramă/ în care mustul sparge fierberea lui de vrană/ și nu găsește, ca să țâșnească, o canà.../ ...Și-i fericit că este închis
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
med. ro. pentoză, s.f. (cf. fr. pentose, s.m.; en. pentose); -pepsie "digestie" (cf. gr. πέσσω/ πέψω/ vb. "a digera" πέψις,-εως s.f. "digestie"): med. ro. pepsină s.f. (cf. fr. pepsine s.f.; en. pepsin); pero- "anomalie" (cf. gr. πηρός,-ά, -όν "stricat; mut, mutilat"): med. ro. peromelie, s.m. (cf. fr. péromélie s.f.; en. peromelia, peromely); petri-/ petro- "piatră" (cf. gr. πέτρα, -ας s.f. "rocă, piatră; lat. petra, -ae s.f.): med. ro. petrozită s.f. (cf.fr. pétrosite s.f.; en. petrositis); pici- "ciocănitoare" (cf. lat.
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
toți tătarii morți, căzuți în luptele din Ungaria și Țările Române, și pe care i-au dus tocmai în Mongolia. Prizonierii erau în număr mare. Ei mânau carele încărcate, cirezile și turmele, supravegheați de puțini tătari, pe drumurile și potecile stricate și acoperite de iarbă și spini. Hoardele răslețe distrugeau satele de pe valea Mureșului, care scăpaseră la invazie. În unele, nu au mai rămas decât turnurile bisericilor, care indicau de la depărtare fostele așezări omenești. În Alba Iulia, nu se vedeau pe
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
din salon. Vrea s-o sărute, să-și strecoare mâna până la portjartier, pe sub corset... Odată atins acest stadiu, "dacă frumoasa nu cedează, dacă, odată golite cele două pahare, îi arată musafirului ușa [...] nu mai e doar o înțepată, ci o stricată care încearcă să-i inducă pe bărbați în eroare". În caz contrar, tânăra e "o fată tare de treabă, care nu face figuri; la care te duci și de la care pleci fără teama vreunei complicații". Amantul va ieși pe ușă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ca oricând tinerelor fete "castitatea lor sadică"96, nevinovăția lor perversă. Ca semn al acestei neîncrederi reciproce reînnoite, în vocabularul curent încep să apară termeni noi. Nu se mai vorbește de "cochetă", ci mai curând de "înțepată", de "provocatoare", de "stricată" și, curând, de "aprinzătoare". Ce se poate spune despre "aprinzătoare"? Se poate afirma cu toată certitudinea că termenul, foarte evocator, are legătură cu noul ritual de seducție apărut odată cu portțigaretul. Într-adevăr, începând cu anii '20, femeile, urmând exemplu "băiețoasei
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
amiral; arab anbiq > sp. alambique, pg. lambique, fr. alambic, it. lambico; arab kafur > sp. alcanfor, canfora, pg. alcamphor, fr. camphre, it. canfora; arab kalib "calapod" > sp. calibro, calibre, pg. calibre; arab sukkar > sp. azúcar, pg. açucar "zahăr"; arab awar "marfă stricată" > sp. averia, pg. avaria, fr. avarie, it. avaria; arab ģabr "mod de a socoti" > sp., pg., it. algebra, fr. algèbre; arab manah "calendar" > sp., pg. almanaque, fr. almanac, it. almanaco; arab sifr "zero" > lat. med. cifra > sp., pg. cifra; it. cifera
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
câtă vreme zeii sunt de-o parte acum și zei de alta. Temerile mulțimii cu privire la rezultatul conflictului contrastează cu siguranța afișată de preotul actualmente convins de superioritatea austerilor zei autohtoni asupra depravaților olimpieni : Se pot pune alături acești noi zei stricați,/ Mâncați de patimi, lacomi, nebuni după femei/ [...] Cu zeii mari și aspri ce-au fost de la început ? (V 3). După ce s-a rugat în turn flămândă și singură (V 3), Casandra vine în piață albă ca o zeiță, slabă ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Moartea tânărului nu-i poate fi imputată direct filosofului, dar ea dă consistență dramatică uneia dintre acuzațiile formulate la proces, aceea de corupere a tineretului. Sosirea în sala de judecată a lui Anytos îmbătrânit mult, gârbov, trist, ca o mașinărie stricată (p. 86) impresionează asistența mai mult decât cuvintele meșteșugite ale lui Meletos, primul acuzator. Tatăl îndoliat nu este în stare decât să dea glas disperării și neputinței sale de a accepta sfârșitul celui drag : Am dorit să ajungă om de
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
își făcuse obiceiul să dea copilului o monedă ca să se ducă să-și cumpere bomboane în timp ce el discuta, dincolo de ușa închisă, cu mama lui. De-a lungul anilor, nu a încetat să coboare din taxi cu pachete mari conținând jucării stricate, haine și pantofi purtați, manuale de școală cu foi pătate de cerneală, dicționare cu file smulse, compasuri dezarticulate, caiete din care rămăseseră câteva pagini nescrise, cutii de bomboane începute, pe scurt, tot ceea ce viața privilegiată a copiilor legitimi lăsa îndărătul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
Grig. Locotenentul a cerut ceva?" "O țuică." " Atunci o să iau și eu una", spuse învățătorul, scuturându-și mânecile de apă și lăsându-și jos gulerul hainei. În fine, veni să se așeze lângă locotenent: Când e vorba să repare ceva stricat, Grigore n-are pereche." Patronul aduse numaidecât țuicile și, din proprie inițiativă, un castron cu icre negre. Vezi, Filip, la Bugaz, se merge cu picioarele goale, dar se mănâncă icre negre. Perfect adevărat, interveni Grigore. Prețul unei perechi de pantofi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și inundațiile, primăvara. Anotimpul cel mai favorabil pentru sosirea noutăților era vara. Dar atunci era prea frumos, prea cald, se duceau la plajă, se azvârleau în apă, plecau pe mare cu vreo barcă mirosind a smoală topită și a pește stricat până acolo unde cerul s-ar fi închis deasupra apei și lumea, cu incertitudinile ei, ar fi dispărut. Doar foamea îi aducea cu picioarele pe uscat și, ca din întâmplare, tocmai la ceasul când, în apropierea estuarului, pescarii, întorși cu
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
fără rezerve la politica națională a partidului. Un subiect delicat totuși. Pentru a-l dezbate, își invită soția la o plimbare prin parc, rezervat, la căderea nopții, tocmai cuplurilor legitime. Îi ține un discurs ferm, dar echilibrat, pregătit dinainte. Moara stricată, care adulmecase deja mireasma de viorele, îl ascultă roșie de furie stăpânită și se străduiește, abilă, să-l tragă de limbă. La sfârșit, șuieră printre dinți: Foarte bine, ocupă-te de formalități și termină cât mai iute posibil!" Deși surprins
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
explică despre sunetul de argint al acestui clopoțel, pe care nu îl pot auzi decât cei care cred în Moș Crăciun. Băiețelul și sora lui pot auzi clinchetul minunat al clopoțelului, în timp ce părinții lor nu, considerându-l doar o jucărie stricată. Mulți ani după aceea, băiatul, devenit între timp adolescent și adult, a mai putut încă auzi glasul de argint al clopoțelului, până într-o zi, când brusc i s-a părut și lui a fi mut. A știut atunci sigur
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Tinerimii. Femeile cari circulau își treceau toate mâinile prin lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din urmă, Ghiță Berbecu, care căzuse și la darul fumatului, devenise un stricat și jumătate. Prin luna lui noiembrie, sub pseudonimele Bacon și Radu Țandără, am redactat un ziar umoristic intitulat Ghiță Berbecu. Succesul acestei foi săptămânale a fost foarte mare, până la căderea regimului liberal, în 1888. [cuconul fănică] Succesul acestui ziar l-
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
fotografiază prin detaliile sale modul nostru de a proceda, pe care încă nu ne-am gândit încă să-l corectăm? De câte ori poporul nostru nu ne-a auzit repetând spusele Domnului nostru Isus Cristos împotriva folosirii nelegiuite a bogățiilor; împotriva vieții stricate a 'privilegiaților sorții'; de câte ori ne-am însușit strigătul de răzbunare ce urcă până la cer pentru plata cinstită refuzată muncitorului? Nu este lipsit de importanță momentul în care ucenicii i-au atras atenția Mântuitorului că era bine, fiind pe înserate, să
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
decât să trecem ritmic de la păcat la spovadă? Noi, care mai credem că nu ne-am îndepărtat voluntar de har, că nu suntem supuși niciunui stăpân înșelător, că nu urmărim nici un interes pământesc, că nu vrem să fim lacomi, nici stricați, nici lumești, nici ambițioși, nici invidioși, nici orgolioși și nu suntem incapabili de iertare, nici însetați de faimă?... Oare nu este în noi puterea lui Dumnezeu? Îndrăznim să spunem că nu suntem capabili să-I împlinim legea? Să ne ferească
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
vadă,ce mai trebuie... Vorba aceea: "Plecarea fetei, golirea casei". Mamele știu că: Scrânciobul Nu era aproape casă în sat să nu aibă mulți copii. Și acolo unde erau copii, musai trebuia să fie și un scrânciob. Mic, mare sau stricat. Noi, fiind numai două fete, eu și sora mea, Oltea părinții n-au catadicsit să ne facă și scrânciob. De aceea, toată dupăamiaza fugeam la gârlă, căci în luncă era un scrânciob din nuiele, tare fain. Copiii erau atrași, ca
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
satului. Avea căruța acoperită cu o pânză groasă susținută pe un schelet de lemn și în ea avea obiecte din tablă, tuci sau fontă (ceaune, căzănele, castrole, găleți, șăici și chiar butoiașe, bidoane etc.). Aduna "blehoance" vechi, găleți sparte, bidoane stricate, căzănele fără torți, unelte agricole deteriorate, tablă (bleah) veche, ruginită, bucăți de burlane, plite, roți etc. În schimb dădea gospodarului obiecte noi, de care avea nevoie (prin negociere). Când bleharul venea în sat își anunța prezență bătând întro tobă. Băieții
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
lemn cu două sfeșnice. 28 Ico(a)na Maica D(omn)ului cu strana În mijlocul bisericii. 29 Una cruce de lemn cu co(a)dă. 30 Un policandru de metal cu trei fofeze. 31 Două prapure vechi și un vanar stricat. 32 Două strane pentru cântăreți. 33 Zece strane pentru poporeni. 34 Un analogu de cetit În mijlocul Bisericei cu Învălito(a)re(a) sa. 35 Dou scaune de lemnu mici, pro(a)ste, lungărețe. 36 Un Chiriacodromion În stare bună; Un
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
cu apă, poate chiar să arate ca acum. La o intersecție, văzând un om care purta o coasă, l-am întrebat cum ajung la actuala școală, fostul conac boieresc, și dacă tot drumul este la fel de prost. Răspunsul, într-o românească stricată (mult muncă, mult muncă pentru drum bun), m-a făcut să măntreb dacă n-o fi vreun trimis de-al cetățeanul britanic Michael Edward David de Styrcea, ultimul urmaș al boierilor, care revendicase mai multe clădiri și terenuri în Văleni
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
sânge în organism. Se strică mașina numită trup, se strică și mușchiul numit inimă; moare trupul, moare și inima. Atunci de unde provine tinerețea de care exultă toată viața inima? De la Spirit! De la Spiritul care, în clipa morții fizice, părăsește mașinăria stricată și devenită nefolositoare. Același Spirit, ca o constantă a vieții, va fi regăsit - unde? - probabil, într-un trup nou, o nouă mașină, mai performantă decât anterioarele, capabilă de experiențe superioare, într-o nouă viață pământeană (sau planetară?), și așa mai
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]