2,032 matches
-
de cărămidă arsă, un turn înalt, cu clopotniță și ceas, Turnul Colței... Chirurgul spitalului se apropie de sania domniei sale; din câteva cuvinte se înțeleseră asupra orei când va veni la casele marelui boier pentru a-l consulta. Sania, în chiuiturile stridente ale surugiilor, porni pe pârtia înghețată. În turnul corpului de gardă, ceasul lui vodă bătea chindia și chirurgul, atent, începea să-l consulte. — Domniile îndelungi, înălțimea ta, obosesc și pe domnitor, și pe credincioșii lui, și pe cei ce-l
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
că, pe cât de coerență pare această istorie a RP, pe atât este de vulnerabilă teoretic la cele două capete ale sale. Modelul agenției de presă pare, de la bun început, prea puțin onorabil, iar modelul comunicării bilaterale simetrice are o prea stridenta nuanță normativa. Undeva între aceste începuturi inacceptabile și sfârșituri apoteotice trebuie să căutăm necesitatea, demnitatea și realismul practicii RP, ale cărei noutate și spectaculozitate nu trebuie să ne distragă atenția de la vitală ancorare deontologica a specialiștilor în RP de solul
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
muzical. Orientările compozitorilor vor fi către un limbaj tono modal, atonal, constructivist, coexistând mai multe tendințe și curente muzicale (impresionism, expresionism, neoclasicism, romantism târziu, verism, școli naționale). Categoric, melodia va suferi multe modificări, de la cea discretă, rafinată, liniștită, la cea stridentă, fără o linie precisă, disonantă. Compozitori ca: Claude Debussy, Bèla Bartok, Arnold Schőnberg, Olivier Messiaen, vor contribui la evoluția structurilor melodice creând noi scări muzicale sau valorificând melodica populară. Prin exemplul propus de Constantin Râpă - op. cit. volumul I, 2001, pagina
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
să devină mai la modă. Cât îl privește pe soț, s-a resemnat în aparență, dar nu renunță la speranța de a găsi o ocazie mai bună de divorț. Divorțurile Cuvântul divorț le sună rău urechilor occidentale; e ascuțit și strident; scârțâie ca o sfâșiere violentă. Ideea reflectă această impresie fizică: ruptura unei gospodării, dispersarea unei familii au ceva dezolant. Nici cuvântul, nici lucrul nu au nimic înspăimântător aici; oamenii se iau, se lasă, se iau iar pentru motive când grave
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
a răsturnat de trei ani încoace toate ministerele Valahiei, ca ministru și șef de cabinet arăta un talent, o constanță, o probitate ce îi justificau ambiția. Având o constituție șubredă și bolnăvicioasă, mic, slab, dar cu ochii arzători și vocea stridentă, cu gura sa sardonică, el se metamorfoza la tribună; vorba sa îi făcea să tresară pe ascultătorii săi, cum tremura el însuși azvârlindu-și perioadele. D-l Catargiu era de o integritate capabilă să reziste tuturor încercărilor, virtute atât de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ZIUA RESPECTIVĂ SE APROPIA DE SFÂRȘIT. URMA ÎNCĂ O ORĂ DE DISCUȚII CU STATUL-MAJOR PENTRU A SE ASIGURA CĂ FUSESERĂ LUATE ÎN CALCUL TOATE POSIBILITĂȚILE. IAR DUPĂ ACEEA... 16 Cu câteva minute înainte de ora nouă, avionul-rachetă cobora cu un șuierat strident din straturile superioare ale atmosferei. Plană câțiva kilometri deasupra pistei de aterizare, care se afla lângă orașul Judecătorului, și își reduse viteza până la nivelul controlabil manual, când pilotul preluă comanda. Se opri lin la pasarela de îmbarcare, iar Marin care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
omenești în goana atâtor travestiri ?... Se opri în dreptul ghișeului : nu mai era nimeni. Așteptă, funcționara nu reapăru. Urcă scările, ținându-se de bara rece. La un pas, înainte de-a ieși, îl ajunse din urmă râsul de copil fericit, batjocoritor, strident, dezlănțuit. N-avea curaj să coboare, nici să iasă la suprafață. Încremeni, fără a se putea urni. Se prinse, târziu, cu ambele mâini, de bara îngustă. Trase cu toate puterile, săltă la lumină. Reuși să se depărteze repede. Amețită de
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Apostol Bologa trecu înainte prin șanțurile întortocheate, cu spatele încovoiat, cu ochii strălucitori, cu sufletul plin de încredere, împăcat și mulțumit, parcă s-ar fi purificat într-o baie de virtute. 9 Pe la amiază, pe când Bologa dormea încă, un zbârnâit strident, la căpătâiul lui, îl făcu să sară drept în picioare, îngrozit, ca și cum s-ar fi prăbușit adăpostul. În telefon răcnea aghiotantul regimentului: ― Locotenent Bologa!... Alo!... Chiar el?... Tu ești?... Ordin de la domnul colonel să pleci imediat să te prezinți excelenței-sale
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
răspunde în trei cuvinte vertiginoase. Apoi, lângă mescioara pretorului, cineva începu să citească ceva, câteva minute, cu glas ciudat, pronunțând vorbele ciudat. ― Acum spune motivele și împrejurările dezertării! zise deodată colonelul, țeapăn, mișcând buzele ca un automat. Bologa auzi întrebarea, strident, ca un cuțit ce cade pe o sticlă și o sparge. Și zgomotul acesta îi trezi toate gândurile și simțirile, ascuțindu-i-le ca niște brice gata să-i ciopârțească trupul și sufletul. Se uită spre fereastră și întîlni capul
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
cu capul gol, cu părul asudat și lipit pe frunte, cu obrajii umezi de lacrimi. "Uite groparul... Vidor..." se gândi dânsul cu bucurie și vru să-i facă un semn. Dar tocmai atunci pretorul sfârși citirea cu glas ascuțit și strident ca un scârțâit de ușă cu țâțâni ruginite, și Apostol își luă seama, întrebîndu-se speriat ce-o să fie acuma... Peste o clipă auzi, din spate, limpede, o voce șovăitoare: ― Trebuie... pe scaun... Bologa pricepu că trebuie să se suie pe
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
era mai mult decât o nimfă răpită de Zeus pe spinarea eternului taur cretan (poate cel mai durabil simbol al vechiului continent)? A existat strania lume a lui Arthur și-a lui Lancelot, plină de arabi și miracole, barbară și strident colorată ca un joc de strategie pentru computer? Libertina lume a lui Fragonard? Eroica lume a lui Napoleon, populată parcă numai de soldați de plumb? Lumea de peliculă alb-negru, înecată și plină de pete, a lui 1900, cu trăsuri și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
că adversarul lor comun îl reprezintă de fapt profitorii noului regim, iar pe de alta, ca toți intelectualii să uite că ne-ndreptăm primejdios de mult către un nou model de putere discreționară, al cărei cinism a devenit deja vizibil (strident, aș zice) în anumite probleme punctuale, pe care le consider niște indicatori ce ne spun clar încotro bate vântul. Dacă nu se vor trezi la timp, intelectualii - și nu numai ei - vor avea în curând de-a face cu un
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
nici experimental. Marile cărți ale lumii sânt cărți întunecate și grave, care folosesc inclusiv ironia și experimentul în sensul acestei seriozități esențiale, acestei responsabilități în lipsa căreia ești un simplu literator. Privesc cum cohorte de autori aleargă după subiecte cât mai strident "interesante". Cum au succes cărți care sânt în mod evident inutile, care țin un sezon, care nu spun nimic nici despre autorul lor, nici despre mine, nici despre lume. Voi folosi cuvântul "sfîșietor" pentru ceea ce vreau să povestesc în continuare
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
discuție cu el, o stare sufletească necunoscută ei până acum. Era o dimineață liniștită și blândă de septembrie când profeasoara Ramona Brădescu fu chemată la secretariat. Ea se îndrepta într-acolo cât putu de repede, pe hol auzindu-se sunetul strident al bastonului ei, pe care acum era obligată să-l poarte. La celălalt capăt al firului o salută o voce care plângea, rugându-o să transmită la mulți ani micuțului Ionuț, care a doua zi împlinea cinci anișori. Apoi o
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
la care e cel mai ușor să te gândești și nu-ți face nici un rău. Pentru cei mai mulți dintre noi, sexul merge ca o mănușă. Totuși plec fără să mai cumpăr nimic altceva și mă supără veselia vânzătorului. — Sun, țipă el strident, foarte bun, treizeci de penny. Asta mă dezgustă, căci nu sunt ca ceilalți gherțoi purulenți care citesc ziarul Sun. Sunt mai curând ca cineva care scrie În el sau chiar Îl editează. Să vezi diferența, tu, gherțoiule, mereu să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Gâții măsii! Pula aia subțire și roz Îmi sfâșâie și Împroașcă pantalonii. — Pantalonii mei noi n pula mea! — Scuze Bruce, ridică din umeri Hector și-l Înhață de zgardă pe animalul dement care chelălăie. Claire Începe să râdă, un hihăit strident ca de cal. Câinele ăla e un poponar de rahat, Înjur eu, arătând spre ticălos. Hector are tupeul de rahat să pară indignat. — Câinele ăla a prăsit mai mulți cățeluși campioni decât ai halit tu mâncare caldă la cină, bodogăne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
creierii de rahat... —... da cel mai mișto dintre toate pur și simplu să-i Împuști ca lumea pe bulangii și să-i omori, zâmbesc eu, făcând din mâna mea un pistol, lipindu-mi-o de cap și scoțând un sunet strident de explozie, În același timp În smucindu-mi violent mâna de lângă cap. Bună cocaina asta, ei Bruce? — Prea bună pentru bulangii ăia Ray. Prea bună pentru bulangii. Să mor io, scumpul meu prieten. Ray Lennox. Un tip meseriaș și un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sunt ce Își Închipuie ei că sunt. Unul dintre ei, Ghostie Groman, face: — Bine, puțoiuăsta moare. Iol fac. — Hai săio tragem acu puțoiului și să nomai frecăm atâta, spune Lexo. — No. Iol vreau. Gorman se uită la mine și râde strident. O să mori, spune el Încetișor. Le face celorlalți semn să plece, iar ei ies șovăind În șir indian. Are o cheie veche pe care o folosește să ne Încuie În camera asta. — Cheia de la căsuța iubirii, zâmbește el, punând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
central. Știi cui iau dato! Bip. — Alo... Bip. Gata. Îmi deconectez telefonul. Mai mult televizor, asta-mi trebuie. Mai mult televizor. Nu. Canalele, vocile, mereu vocile de rahat... Apoi o bătaie În ușă. Nu mă sinchisesc, dar ciocăniturile devin din ce În ce mai stridente și e de parcă oricine ar fi are de gând să intre dând cu piciorul În ușă, În stilul poliției. O deschid și el e aici, stând În fața mea În prag, iar eu mă uit peste umărul lui, urmărind cu privirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
privință, ambele tabere de cercetători, prin rolul lor profesional, diferă de politicieni, propagandiști, spioni, ofițeri de poliție și alte poziții sociale pe care le-am discutat în capitolele 2 și 3. Totuși, deși contrastul existent la nivel profesional poate fi strident, nu trebuie să uităm că toți oamenii își duc viața într-o varietate de domenii și că implicarea în știință, care pune accentul pe sinceritate, nu presupune neapărat o atitudine intolerantă față de minciuna prezentă în alte domenii. Mai mult, atitudinile
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
că poziția socială este un alt element care influențează nu numai atitudinile față de minciună, ci și frecvența afirmațiilor nesincere, conținutul minciunilor și contextul în care apar acestea. Diferențele de clasă socială, în orice societate, pot să nu fie atît de stridente ca diferențele existente între popoare, incluzîndu-le pe acelea între societățile preindustriale și cele industrializate, care prezintă cu siguranță interes pentru un studiu cultural comparativ. Diferențele culturale dintre popoare, incluzînd diferențele între tipurile de minciună, au avut cu siguranță o influență
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
foarte Înalt, Însoțit de indicatorul scăzut al natalității, conducînd la un spor natural scăzut sau negativ, ceea ce de fapt constituie un semnal de apropiere al unei crize sociale globale. Problema influenței procesului de globalizare asupra gradului de ocupare este foarte stridentă. Șomajul va deveni una din motivele instabilității globale. Neglijarea factorului uman este una din erorile strategice ale țărilor care au acordat o mare atenție și au investit mult În Învățămînt. Indicatorul Înalt al șomajului În cadrul economiei semnalizează despre prezența unor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
se manifeste compensatoriu. Proiectându-se la polul celălalt, începând exagerările. Sau, cum îi mai spun unii, și-a găsit o găselniță în a se simți bine. Apoi, atunci încep să apară domnișoare și domnișori exhibiționiști, care se manifestă cu machiaje stridente, dezgoliri provocatoare, care se visează supervedete și încep să se comporte prin imitație. Apoi alții încep să exacerbeze împlinirile materiale, văzându-și viața și împlinirea ca oameni doar prin acumulările materiale la modă. Tot compensatoriu încercă să-și pună astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
semnalat, nu doar datorită succesului de public sau al vedetismului autorilor, mai întotdeauna ilustrează efectul de dublu tăiș al satirei, prin refractarea intenției critice asupra contemporanilor. De pildă, într-o piesă ca Mobilă și durere de Teodor Mazilu, parodierea prea stridentă a stilului de viață high-life, pretinsă reminiscență de moravuri burgheze, se transformă în subteranul replicilor într-o "înghimpare" a fățărniciei și a snobismului celor care-și trădează nostalgia vremurilor trecute chiar prin mimetismul reiterării obiceiurilor mondene: acumulări de Luchieni, fixarea
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
luând-o repejor spre Piața Teatrului, să iau un vermut cu ignoranții, la Dragomir.64 La Tudor Arghezi, a cărui admirație pentru satira caragialiană se deduce cu ușurință din numeroasele articole elogioase, putem vorbi de o predilecție pentru cazurile de strident decalaj între pretenție și realitate. Preferăm să începem exemplificarea printr-un text inedit care vădește tocmai această preocupare constantă pentru evidențierea imposturii intelectuale. Scurta piesă neterminată Dodi și Podi, publicată postum de Mitzura Arghezi în revista Manuscriptum (nr. 2/1980
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]