1,498 matches
-
Etnologul Între șarpe și balaur, 1996), Gh. Mușu (Din istoria formulelor de cultură arhaică, 1973; Din mitologia tracilor, 1979), T. Papahagi, (Mic dicționar folcloric, 1979), Gh. Pavelescu (Pasărea-suflet, 1942; Mana În folclorul românesc, 1941) sau O. Hedeșan (Șapte eseuri despre strigoi, 1998) reconstituie universul mitologiei sub semnul probabilului, printr-un joc de refracții care sugerează semnificații cu mare șansă de validitate, dar niciodată absolute. Fără a fi convergente În rezultatele lor, studiile acestor specialiști au În comun o exigență și rigoare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
calendaristico-meteorologice (Paparuda, Sântilie, Baba Dochia, Zorilă), zâne bune (Sânzienele, Ileana Cosânzeana, Iana Sânziana), zâne rele (Iele, Rusalii, Brehne, Piaza Rea), eroi arhetipali (Făt-Frumos, Agheran Viteazul, Aleodor-Împărat) personaje magice binevoitoare (Ageru Ochilor, Ageru Pământului), demoni (Cățelul pământului, Muma-Pădurii, Drăgaica, Joimărița, Pricolicii, Strigoii, Dracul), inițiați (Meșterul Manole, solomonarii), suflete sacralizate (Blajinii), monștrii (Balaur, Zmeu, Dulf, Ghionoaie, Sfarmă-Piatră, Ciuta Nevăzută), animale sapiențial-oraculare (oaia năzdrăvană, pasărea măiastră, ariciul, albina), elementele (apa vie, apa moartă, focul nou), obiecte, plante și unelte magice (carul de foc, bușteanul
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Magnum Romaniae, Minerva, București Hastings, Michel, 1986, „Communisme et folklore: étude d’un carnaval rouge. Halluin, 1924”, În Ethnologie Française, nr. 2 Hayoun, Maurice-Ruben, 1996, „Iudaismul”, În Jean Delumeau (coord.), Religiile lumii, Humanitas, București Hedeșan, Otilia, 1998, Șapte eseuri despre strigoi, Marineasa, Timișoara Heers, Jacques, 1983, Fêtes des fous et carnavals, Fayard, Paris Hell, Bertrand, 1994, Possession et chamanisme: les maîtres du désordre, Flammarion, Paris Henniger, Joseph, 1987, „Sacrifice”, În Mircea Eliade (coord.), The Encyclopedia of Religions, vol. XIII, MacMillan, New York
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
în linia lui Heliade-Rădulescu. O armonie particulară dobândește, prin refren, poemul Somnolența, expresie a dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
dezolării (care îl va obseda și pe Mihai Eminescu) în fața spectacolului neschimbat al lumii. Autorul arată o preferință marcată pentru macabru și sepulcral - castele ale morții, strigoi, femei cu mințile rătăcite cântând noaptea în cimitir -, fără a fi original. Mireasa strigoiului preia trama baladei Oscar of Alva de Byron, cu unele ecouri din Ludwig Uhland și din Zburătorul lui Heliade-Rădulescu. Fantasticul este diluat de lamentația după tinerețea și fericirea pierdută. Totuși, în Bardul (poem influențat vădit de Blestemul bardului al lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
fanaticii au degete lungi. Cu toate că de ghicitul în palmă se ocupau pseudoștiințific, vechii locuitori ai Indiei, țiganii, astăzi chiromanția este o știință a viitorului, un scenariu ce reactualizează moartea și se poate afirma că spiritele, numite eufemistic zâne frumoase șoimane, strigoi morți sau vii, moroi, pot fi neutralizate prin introducerea unor adevăruri psihice, cu un sistem analitic și sintetic. În 1901, Scotland Yard a adoptat tehnica citirii amprentelor și azi, în mileniul al treilea, se pare că va fi o cheie
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
și simboliza belșugul. Lilatu / Lilith este zeița nopții în miturile babiloniene, susținătoarea prostituatelor, mâna stângă a zeiței sumeriene Inanna. Simbolul ei este bufnița, semnifică fecunditatea dar și moartea. Este prezentă și în miturile semite ca "nălucă a nopții" ce conduce strigoii și stafiile iar tradiția talmudică o prezintă ca fiind "prima Evă". Lilith apare ca o femeie magică, seducătoare, cu influență malefică, locuitoare a pădurii, ce seduce bărbații. În postura eterică, este succubus și se implică în relații sexuale cu ființe
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
intenția ca revista să fie „o tribună de pe înălțimea căreia [...] să se audă glasul românesc al artei”, definindu-se astfel orientarea naționalistă a publicației. Poezie - grupată uneori în rubrica „Zbor” - publică George A. Petre (Psalm, Seceriș, Atacul, Poem pentru suflet, Strigoiul), Valeriu Anania ( Întoarcerea, Răzvrătitul, Cântecul sufletului însingurat), Ion Ojog (Împrimăvărare în duminică), Ștefan Aug. Doinaș (Baladă, Schiță pentru un autoportret, Cântec), Cicerone Theodorescu (Câmp), Ovid Caledoniu, Victor Stoe, Apriliana Medianu, Radu Gyr, Octav Sargețiu, D. Stelaru, Ben Corlaciu, Iulian Vesper
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286641_a_287970]
-
înveșmântat trupurile și inima cu răni adânci și grele torturi, ascunși azi în umbra unei false democrații. Azi oamenii nu mai gândesc cu propriul lor cap, nu mai cercetează, nu mai au personalitate, devenind un „hârb” din adevăratul om, un strigoi, oaie și turmă, vânzători de gogoși și gropari. Preia tot ceea ce a auzit în „piață” și duce mai departe monstruozități, îmbogățindu-le cu „mujdeiuri” proprii, chiar până la agresivitate dacă te opui lor, atunci când e vorba de legionari. Am cunoscut părinți
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
2001, „Revista de etnologie”. În cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
cărțile pe care H. le-a publicat se simte suflul înnoitor adus de formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
formația și lecturile noului val de etnologi români. Deloc intimidată de perspectiva senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
senzaționalistă, care a exploatat în Occident mitul vampirului și al strigoiului, în Șapte eseuri despre strigoi (1998) autoarea procedează metodic, lucid, la alcătuirea unui dosar al credințelor despre strigoi și la comentarea lui. După ce examinează terminologia complexului mitologic românesc al strigoiului („strigă”, „strigoaie”, „moroi”, „moroaie”, „moroiniță”, „priculici”, „vampir”, acesta din urmă substituindu-i pe ceilalți), evocă atestările despre vampiri datorate fie unor medici trimiși de Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Curtea vieneză, fie clerului ortodox român, care condamna credința ca fiind deșartă. Urmează examinarea răspunsurilor la chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
chestionarele lui B.P. Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Hasdeu, a studiilor lui S. Fl. Marian și Tudor Pamfile. H. tratează chestiunea de pe poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
poziția etnologului interesat de reprezentările mitologice ale strigoilor vii și ale celor morți (acestei dihotomii îi alătură o alta, propusă de Marianne Mesnil: „strigoiul predestinat” și „strigoiul din întâmplare”), de sistemele rituale tradiționale, de riturile prefunerare, de complexul mitologic al strigoiului ca „parte integrantă a epicii fantastice tradiționale”, dând o clasificare a principalelor subiecte narative (cele mai multe găsite în Mitologie românească de Tudor Pamfile). În Pentru o mitologie difuză (2000), autoarea afirmă că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
să-și exprime punctul de vedere pe folcloriștii Mihai Pop, Nicolae Bot și Ioan Viorel Boldureanu, pe semioticiana Pia Brânzeu, pe hermeneutul Ilie Gyurcsik și pe lingvista Luminița Frențiu, ale căror texte sunt incluse în carte. SCRIERI: Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
din cauza firii lui idealist-fantaste e luat, la o înmormântare, drept prietenul preferat al decedatului, având astfel ocazia să se înfrupte copios din pomana făcută cu ostentație ridicolă (prilej de șarjare a convențiilor și ipocriziei); un „domn în redingotă” e un strigoi în ochii paznicului de la cimitir; un muribund, trăgând cu urechea la meschinele socoteli de înmormântare făcute de rude, își regizează singur un pompos ceremonial ș.a.m.d. În general, tehnica narativă mizează pe răsturnarea expectației (anticlimax comic sau, dimpotrivă, tragic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289105_a_290434]
-
viața falnicei Veneții se conturase la sfârșitul secolului în plastica simbolistică, va căpăta noi dimensiuni la curentele înnoitoare de după 1900, în epocă deci"287. Mina Byk-Wepper este una dintre ilustratoarele constante ale poeziei eminesciene, realizează Călin (file din poveste) (1923), Strigoii și Luceafărul (1924). În general, ilustrațiile sunt însoțite de câteva versuri, precum în "Strigoii". Un tânăr stă la capul unei frumoase moarte așezate pe un pat, la celălalt capăt al patului se află strigoii: Pe pieptul moartei luce de pietre
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dimensiuni la curentele înnoitoare de după 1900, în epocă deci"287. Mina Byk-Wepper este una dintre ilustratoarele constante ale poeziei eminesciene, realizează Călin (file din poveste) (1923), Strigoii și Luceafărul (1924). În general, ilustrațiile sunt însoțite de câteva versuri, precum în "Strigoii". Un tânăr stă la capul unei frumoase moarte așezate pe un pat, la celălalt capăt al patului se află strigoii: Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă / Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ / Căzuți în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
realizează Călin (file din poveste) (1923), Strigoii și Luceafărul (1924). În general, ilustrațiile sunt însoțite de câteva versuri, precum în "Strigoii". Un tânăr stă la capul unei frumoase moarte așezate pe un pat, la celălalt capăt al patului se află strigoii: Pe pieptul moartei luce de pietre scumpe salbă / Și păru-i de-aur curge din raclă la pământ / Căzuți în cap sunt ochii, un zâmbet trist și sfânt / Pe buzele-i lipite ce vinete îi sunt. / Iar fața ei frumoasă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]