2,009 matches
-
un autocar de pelerini. Ne descoperim uimiți unul pe celălalt, ambii fiind „victimele” vigilenței unui agent privat de pază, un bodyguard ce nu putea să înțeleagă interesul nostru pentru o clădire interesantă din lemn, încununată cu o pălărie circulară de stuf - semăna cu căruța piticilor din poveste. La rândul său, îmi mărturisește faptul că i-a fost foarte greu să filmeze sau să fotografieze aici, la Prislop. Marea lui nedumerire, exprimată în scurta discuție pe care am avut-o acolo, chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și ajungea aproape de genunchi, dar pe coasta aceea, cam lutoasă, era crescut doar de-o palmă și, pe deasupra, era și tare îngălbenit. Dealul nu urca mult, urma apoi o coborîre lină și scurtă, care dădea direct într-un iaz cu stuf. Acolo, spre seară, începea un uriaș concert de broaște care se auzea pînă în satul Ghireni, la vreo 3 km depărtare. Alături de ogorul cu porumb, pe care îl prășeau cei trei eroi, se afla o dîrjuncă semănată cu grîu. Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
sale de om nebun. Nervii sînt încordați și dau să explodeze. Deodată, nebunul răcnește: Oac! Fuge spre cei trei și nu se mai oprește. Fata o apucă spre vest, nevasta spre est și Dumitru spre sud, adică spre bulhacul cu stuf. Fugeau cît îi țineau picioarele! Ținta nebunului era însă Dumitru. Acesta intră în bulhac, în stufăriș și se afundă tot mai mult în mîlul gros, urît mirositor. La spatele lui se auzea "oac, oac", dar ce înspăimîn tător rezona în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mare. Deși pe drum se găsesc panouri imense care te sfătuiesc să consumi curent doar cît este necesar. Plaja este cu un nisip mășcat și cîțiva palmieri îndrăznesc să caute apă dulce la cîțiva metri de apele oceanului. Umbrare din stuf se închiriază pentru un dolar. Lume multă și variată profită de briza răcoroasă, de apa călduță și de soarele blînd al dimineții. Bătrîni venerabili au părăsit Europa friguroasă pentru a trișa puțin destinul. Folosesc din abundență creme ecran care, culmea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
băiatule! Tu îmi dai mie lecții?? Tu, mă?? Vezi mă, că-ți fac raport precum că ești de partea hoților și ai încurcat-o! Ai auzit? Am mai "dezbrăcat" eu vreo câțiva ca tine și-au fost trimiși să recolteze stuf în Deltă la Periprava. N-ai auzit, nu? Stai țeapăn acolo și învață meseria de la mine că-s cel mai bun dintre toți. Bagă la cap și... ciocu' mic! Tânărul milițian a rămas cu gura căscată, completamente fâstâcit și pierdut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să fie acceptați cât de cât de cei din Vest, voiau ajutoare, avantaje financiare și atunci cedaseră pe ici, pe colo. Toată iarna aceea tata a lucrat, alternativ, în pădure, la tăiat lemne și în bălțile din apropiere, la cules stuf. S-au format brigăzi cu plan de muncă și tata a fost numit șef de brigadă: era disciplinat, bun organizator, cu putere de muncă - însușiri surprinzătoare la un intelectual rafinat, dar nu și pentru cine-l cunoștea pe tata, un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din nimic"; nici un dumnezeu interior nu avea farul, numai ceasul era dumnezeiesc. * Ne-au prins zilele de început de toamnă, mă linișteam, ceasul era o durere trecută. Spre seară, lipovenii pescari afumau chefalii un leu bucata în niște colibe de stuf. Unși cu ou, chefalii străluceau când bătea asfințitul, reflectând o lumină caldă, ca o aură. Lumina putea să fie dumnezeiască. Am căutat o împăcare cu mine însumi, mai ales când am aflat că peștii au suflet. Deci minunea de Roskop
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
era sublim. Se vedeau, într-o parte, valurile line ale limanului Nistrului devenit un uriaș lac în care copiii localnici se aruncau ageri pescuind cu mâna niște pești grași, negri, numiți "baboi", de cealaltă parte, marea, imensă. În colibe de stuf se înșirau chefali afumați. Erau unși cu ou și deveneau aurii, cu reflexe de metal. Un leu bucata, chiar trei la doi lei. Nu știu cum mi-a trecut prin minte să cumpăr chefali și să-i arunc departe, în mare, să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
o rubrică ori, de ce nu?, un internship, ba chiar un job plătit în valută se dovedesc pentru mulți din foștii noștri „tineri de perspectivă” tentații irezistibile. Extrem de critici cu cei care nu au rezistat infernului din beciurile Securității ori din stuful Canalului, ei capotează în plină libertate, devenind purtătorii de cuvânt locali ai haitei. Vai celor îngenunchiați de „salamul de soia”! Cinste celor care prosperă din political correctness! Miza haitei este de a dovedi că există o nevoie eternă de ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei luni am avut salariul redus la jumătate, așa că am fost nevoit s-o fac din când în când pe "taximetristul de ocazie" cu Oltcitul meu cel roșu. Spre onoarea ministrului, și a noastră, după liniștirea apelor, acuzațiile Controlului au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de multă vreme, socotesc pasivitatea mea în acea împrejurare drept primul act de lașitate gravă din existența mea de adult. * Într-o după-amiază de toamnă târzie, dar deosebit de frumoasă, undeva pe bulevardul Mărășești, într-o cramă improvizată, îmbinând tradiția (ceva stuf la intrare) cu neglijența comerțului socialist, noi și doamna Bebello, venită în vizită de la Cluj, stăm lângă o masă de tablă, în picioare - căci e deja destul de frig: amurgește - și bem must (sau cumva bere?). Peste tot în jur multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
răsfoite de mai multe generații de școlari; sau pe surorile Roșu, fete bătrâne, amabile și surâzătoare, singurele tutungioaice evreice din București, fiice ale unui erou mort la Grivița; ca și pe habotnicul tipograf Binder, care-și clădea din trestie și stuf „cuștile“ sărbătorilor de toamnă, amintindu-i cei patruzeci de ani petrecuți de poporul ales În cort și În pustietățile Sinaiului; și, În sfârșit, pe coana Rița, blănăreasa văduvă, care a trăit până mai anii trecuți și numai cu pâine muiată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
12 octombrie 1959, sărbătoarea Maternității Maicii Domnului. După o oră de marș pe un drum de câmp, iată-ne în sfârșit ajunși în lagărul de la Stoenești, alcătuit din mai multe saivane de oi, făcute din împletitură de nuiele, acoperite cu stuf și împrejmuite cu garduri înalte de sârmă ghimpată. Aici m-am întâlnit și am muncit în aceeași brigadă și echipă cu Bruder Dominic și Bruder Augustin, frați ai Școlilor Creștine. Miile de deținuți politici din lagărele de la Salcia, Strâmba, Stoenești
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
sau cramele solitare din podgorii și livezi poartă semnele vetustului și ale unei dezordini patriarhale. Formele cu generoase curburi dau impresia unei porniri din loc, abstrăgându-se gravitației, asemenea copacilor, gardurilor ori stâlpilor. Deasupra au povară ocrotitoare a acoperișurilor din stuf, paie sau tablă ruginita („Periferie la Huși”, „Peisaj” - p. 142). Aflate într-o degradare lentă, par îmbătrânite, dar nu părăsite. Cu geamuri mici, inegale, uși înguste, hornuri zvârlite spre cer, beci căscat spre lumină și, neapărat, un brâu cenușiu care
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
jocuri, discoteci, parcuri de divertisment, telecabine și producția de oale și plite pentru restaurante. Era un job "pe cinste" pentru un fost diplomat, dar mă gândeam că-i totuși bine că n-am fost trimis la "planta educativă", respectiv, "la stuf". Trei luni am avut salariul redus la jumătate, așa că am fost nevoit s-o fac din când în când pe "taximetristul de ocazie" cu Oltcitul meu cel roșu. Spre onoarea ministrului, după liniștirea apelor, problema Controlului a fost reluată: între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Crinului (Eriophorum vaginatum), Iarba-n trei fire (Carex davalliana), Bănicel, Cucuruzu ciorii (Carex obtusata), Paiu-lung (Carex acuta, Carex canescens), Flembioară (Carex atrata), Foaia băiatului (Carex flava) Familia Graminee. Spăranghină (Anthoxantum odoratum), Coada vulpii (Alopecuruspratensios), Iarba de pe marginea călii (Phleum pratense), Stuf (Calamagrostis silvatica, Calamagrostis villosa), Ovăs ( Sesleria rigida, Avena capillaris) , Păiș subțire, Iarbă lungă (Aira caespitosa), Păiș (Aira flexuosa, Aira canescens, Andropogon ischaemum, Festuca supina, Festuca hirsuta, Estuca xantina, Festuca sylvatica, Festuca pratensis,), Flocoșică (Holcus lanatus), Ovăscior (Holcus avenaceus), Floare de pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de un incomod? Îi „fabrici” un dosar penal de drept comun! Odată cu desființarea culpelor politice, securiștilor le venea tot mai greu să-și bage urmăriții În fundul pământului, la exploatat sarea patriei socialiste, sau prin șerpăriile Deltei Dunării la recoltat stuf așa că, s-au reorientat către alte metode. „Guralivul” Sofianu nu putea scăpa cu atâtea belele reale sau imaginare puse pe capul său așa că perfizii ofițeri i-au Înscenat o falsă delapidare precum și o rizibilă dare de mită „...unui ofițer de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
eram deja pe drum. încă nu răsărise soarele și era atât de plăcut să merg prin răcoarea dimineții ascultând cântecul păsărelelor ce abia se treziseră și ele. Drumul ducea pe lângă un canal plin cu apă curgătoare flancat pe margini de stuf și alte plante de apă. încet-încet lumina dimineții începe să învăluie totul iar razele soarelui ce mă luminează din spate îmi formează o umbră lungă pe drum ce mă precede mereu. Este atât de plăcut! Precedat zilnic de propria umbră
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat șapte cursuri și îndrumare de laborator de utilizare deosebite, pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în elaborarea unor monografii (Chimia stufului -1966; Chimia lemnului din România, Plopul și salcia - 1973; Fibre și fire în PET. Chimie și tehnologie - 1975; Fundamentări macromoleculare ale chimiei lemnului - 1984ă, lucrări de referință pentru școala românească de celuloză și hârtie, care însumează contribuții recunoscute și pe
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
ales membru al Academiei Internaționale de Știință a Lemnului. Contribuțiile științifice ale prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin sunt dezvoltate într-un număr mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative. Alături de activitățile menționate, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost prezent în comisii de diplomă, de atestare a gradelor didactice și de organizare a simpozioanelor internaționale de celuloză
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
a iscat o neînțelegere, sau mai bine zis o ceartă, cu o vecină. De la păsări. Vecină s-a răzbunat pe mama și i-a dat foc casei, lăsând-o asupra iernii fără un acoperiș deasupra capului. Casă fiind acoperită cu stuf, a ars fără milă. Mama s-a speriat tare de tot, s-a supărat și s-a îmbolnăvit în scurt timp. Asta s-a întâmplat pe 13 spre 14 septembrie 1942. Spre Ziua Crucii. Din mila lui Dumnezeu a fost
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
răspândite pe întreg teritoriul țării, într-un veritabil Arhipelag Gulag românesc. Legea privitoare la „vagabondaj“, rebotezat „parazitism“, a fost reactivată spre sfârșitul anilor ’50, când regimul a avut nevoie de brațe de muncă pentru asanarea bălților Dunării și pentru exploatarea stufului din delta fluviului, pentru a fabrica celuloză. Un alt domeniu care a fost răscolit cu totul, în anii ’50, de către represiunea comunistă a fost cel al culturii române. Începând din 1945, statul a publicat cataloage anuale ale cărților interzise de
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
vesel. Ii plăcea să se ție de șotii, să facă farse. Uneori de extrem pericol. Aproape toate satele din vecinătatea Necrasovcăi aveau școli noi. Doar a lui Petrică era o amărâtă de chichineață, cu ziduri de lut și pălărie de stuf. Rușine mare. Obișnuiam să mă duc de multe ori, seara, la un restaurant-grădină de vară a unui evreu, grădină intrată în obișnuința lumii "La Abrumcic". Alături de cei câțiva copaci vii mai erau și câțiva de natură statică pictați pe copertine
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
a fi la Necrasovca iar revizorul a putut să-și rezolve datoriile sale de om al politicii. A și angajat om în locul meu. și timpul trecea, iarna abia ițindu-se prin cele patru ferestre ale camerei mari, mereu măturată de resturile stufului din care făceam focul. și iată-ne în 17 februarie. Eu mă gândeam la crapul, somnul și vinul pregătit pentru o mică petrecere de către directorul școlii, Afanase Palamarciuc, în timp ce acasă, Steluța și Nina făceau dizertații prematernale. - știi ceva ? După experiența
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am scăpat și copiii de pericol. Brava lui. și vine Vestea. Să merg la gară că am primit un colet. Iau o sacoșă, or fi niște cărți, urc în căruța cuiva și merg la Traian Val. ColetulĂCare colet? Înveliți în stuf umezit, sute de puieți de măr așteptau să fie duși spre locul care se va numi livada școlii. și am simțit o săgetătură în dreapta, la stinghie. Nu, nu era prea plinul inimii, era apendicita care chema spre ea peritonita. Gata
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]