2,394 matches
-
salon, cuierul din hol, abajururile... Cînd au început să-și dispute locurile din bibliotecă am fost foarte încîntat întrucît datorită acelei agitații de aripi toate bibelourile din sticlă și porțelan s-au prăbușit, la fel ca și toate celelalte obiecte stupide acumulate de mine pe rafturi de-a lungul anilor : suveniruri din tot felul de călătorii, măști și fotografii încadrate în rame, statuete, sticluțe și ceasuri... Zgomotele provocate de căderea acestor zeci de obiecte, precum și a unor cărți, nu i-a
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
ești mort), dar mă aflu în situația acelor fizicieni care studiază materia subatomică dar nu sunt siguri că informațiile primite nu țin mai mult de perturbările produse de instrumentele utilizate, decît de zona cercetată. Iată de ce îmi pun această întrebare stupidă : oare nu cumva patch-urile topite în pielea ta, în sîngele tău și în creierul tău se povestesc acum pe ele însele ? Ce să înțeleg, de exemplu, din această traducere : VoCea s.o.s. GînDește s.o.s. VoCea s.o
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cafea, așa rece cum era. De data aceasta bău lichidul fără să-l mai îndulcească, avea nevoie de ceva amar în gură pentru a putea continua să reflecteze la problemele umanității. CInCIsPreZeCe : Dispariția biodiversității. Da, da, da. omenirea era oarbă, stupidă, indiferentă în fața acestui fenomen - dispariția unor specii întregi de plante și animale. Brusc, creierul domnului Busbib reacționă actualizîndu-i o informație îngurgitată cine știe cînd, poate că în urmă cu cîteva luni sau chiar doi trei ani : pe planetă dispăreau în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
o treime din hrana consumată de ei depindea de polenizarea agricolă efectuată de albine ? Și că acestea, albinele, albinuțele, harnicele albine, dispăreau cu milioanele, uneori în mod misterios, dar cu siguranță din cauza perturbărilor provocate de om în natură ? nu, omul stupid și indolent nu știa acest lucru, ceea ce îl revoltă imediat pe domnul Busbib și-l făcut să sublinieze de două ori punctul șaisprezece. ȘaPtesPreZeCe : extinderea deșerturilor. Domnul Busbib simți cum începe să-l doară capul gîndindu-se cu cîte pericole era
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lui. Toate astea vin de la tanti Aglae. - Nu se poate! protestă Costache. - Ba da, ba da; însă nu trebuie să-ți faci sânge rău. Ce i-avenit în cap lui Pascalopol ideea asta cu adopțiunea? La ce folosesc formalitățile astea stupide și fără scop? Crede-mă, papa, așa sau altfel, pentru mine ești același. Nu mai te obosi cu nimicurile astea. Poate că așa, tanti Aglae și compania ne vor lăsa în pace. Moș Costache ascultă aceste vorbe cu o smerenie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
stăpân, se repezi la bufet și scoase un tirbușon cu vârful puțin rupt. - Bine, moș Costache, mustră Stănică de la masă pebolnav, ai dumneata așa vinuri în casă și nu ți-ai luat un tirbușon ca lumea? Bolnavul trona pe spate stupid, sub căciula de cauciuc, care, fiind puțin spartă, lăsa să se scurgă pe fruntea, ochiul și un obraz al lui un fir de apă care se prelingea apoi, făcând la rădăcina perilor stufoși de pe piept un smârc. Dopul pocni și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
acestea cu Robin? - Păi, nici una directă. Doar atât că și domnul Robin îmi creează, uneori, senzația că, de fapt, vorbea cu Dumnezeu. Cocondy rămase cu gura căscată! Nu se gândise. Patricia sughiță violent. Se bâlbâi. Experimentă și ea un aer stupid. Rămase și ea cu maxilarele desfăcute. După care, la fel cum un piton își adună progresiv inelele trupului, își repuse și ea în ordine cutele obrazului, se mai jucă un pic cu pachetul de țigări, pentru a-și reveni complet
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
ezitare, nu pricepea ce se întâmplă, de ce sunt colegii preocupați în acel moment însă îi lăsă în pace. Toți erau veseli de neștiința și credulitatea lui, prilej pentru mai târziu să se amuze și dialogul continuă cu o nouă întrebare stupidă: - Este adevărat că putem rămâne corijenți la seminarii< tot ne primesc la examene ? Unul vine repede cu explicația: - Da, că facem orele cu asistenții! - Cum facem orele cu asistenți? Deci mergem și la spital? Nu prea este mulțumit de răspunsurile
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
mai definitiv decât în cele egiptene. Despre mizerie Când mă gândesc la faptul că mizeria este strâns legată de existența omenească, nu mai pot adera la nici o teorie și la nici o doctrină de reformă socială. Toate îmi par egal de stupide și de inutile. Chiar și tăcerea îmi pare un urlet. Animalele, care trăiesc fiecare din silința lor, nu cunosc mizeria, fiindcă nu cunosc ierarhia și dependența unora de alții. Fenomenul mizeriei apare numai la om, fiindcă numai el a putut
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
text este poate cel mai pasionat și în același timp îmi este cel mai străin. Nu mă regăsesc în el, deși îmi pare evidentă prezența isteriei mele de atunci. Am crezut de datoria mea să suprim câteva pagini pretențioase și stupide. Această ediție este definitivă. Nimeni nu are dreptul s-o modifice. E.M.CIORAN Paris, 22 februarie 1990 CAP.I Tragedia culturilor mici Cele câteva milenii de istorie de care ne dispensăm numai în ignoranță sau în extaz - două poluri a-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
care memoria națională îl va înregistra, cu timpul, tot mai înspre periferie. Începuturile unei culturi, ca și amurgurile, se desfată într-un haos pe care nu trebuie să-l disprețuim, fiindcă efervescența lui se purifică în epocile ei clasice. Eforturile stupide și absurde, ininteligibile, ale lui Eliade-Rădulescu, schimbarea limbii și filozofia îndoielnică, multilateralitatea confuză și en-gros-ismul lui cultural sânt de o mie de ori mai semnificative pentru destinul nostru decât toate junimismele, sămănătorismele și alte isme retrograde. Cum tot ce s-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un organism național se valorifică într-un război oarecum inconștient. Războiul fiind legat de viața națiunilor în mod esențial, oamenii nu pot interveni decât pentru a-l amâna, în nici un caz a-l evita. Este o teorie mai mult decât stupidă aceea care susține că responsabili de nașterea războaielor au fost totdeauna conducătorii și o castă de interesați. Oare poate crede cineva că toate războaiele care s-au dezlănțuit în omenire și-au avut originea numai în capriciul prinților, regilor și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Horea, fie a lui Tudor Vladimirescu - au ratat, căci n-au avut consecințe și n-au putut crea o tradiție revoluționară. Cine era să facă revoluție? O țărănime împotmolită în cea mai sinistră întunecime? Și împotriva cui? Împotriva celei mai stupide aristocrații, care n- ar fi meritat a fi distrusă nici măcar printr-un strop de sânge al țăranului român. Aristocrațiile sânt în general de origine străină. Decât, neamul românesc a avut nefericirea să fie condus de cel mai superfluu și mai
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
decât un stil exterior și nu o atitudine etică bine cristalizată. În tot cazul, aristocrația noastră este un capitol rușinos care s-a încheiat mai repede decât credeam. Mai bine creșteam și noi înlume ca evreii, fără să avem orgoliul stupid al unei aristocrații nule. Nici măcar vechii noștri boieri nu meritau sacrificiul reacțiunii țăranilor. Cât despre burghezie, ea a apărut așa de târziu, încît își trăiește și astăzi epoca ei eroică. Burghezia a fost singurul nostru element revoluționar. De aceea, liberalismul
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
culturii ar fi atât de ridicat, încît o țară ca România n-ar putea participa în nici un fel la el. Cultura occidentală, care singură contează pentru orientarea noastră în viitor, nu însumează toate valorile care au precedat-o. După concepția stupidă a progresului monolinear, ar trebui ca momentul istoric actual să conțină într-o prezență tot ce s-a desfășurat înainte, el fiind un plus într-o totalitate ascendentă. Istoria nu e comparabilă nici unui fluviu și nici unui lanț. Ea își are
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
fadoare teoretică și politică. Lipsa de patos și de anvergură, preocuparea teoretică de tactică, dar fără instinct în luptă; viziunea unei fericiri comode, neancorate în necesitățile complexe ale omului (antropologia mediocră a oricărui tip de democrație); economism searbăd și doctrinarism stupid - sânt note ale mizeriei profunde, ale viciului și incapacității politice a social-democrației. Față de ea, comunismul este un fenomen apocaliptic. La ce i-au folosit social-democrației ideile ei "generoase"? La ce rezultat a ajuns, după ce a rotunjit ideile revoluționare și și-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
-n sus... Pielea cea vânătă de pe fața bătrânului începu să plesnească, genele albe și lungi se {EminescuOpVII 209} aprinsese, pielița de pe ochi, arzând, se trase-n sus, astfel încît ochii încă lucii se holbau sălbateci și-ntorși cătră acei oameni stupizi. Într-adevăr era un spectacol cumplit și înfiorător! Barba arsă, fața negru de pârlită, ochii întorși și înfundați, gura deschisă, plină de spume ce fierbeau la arsura focului... în fine, un cap de mort schilod care-și îndrepta ochii săi
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
a dus în sala dreptății celei nedrepte. Era cel puțin cald în sala aceea. Masa era neagră, pe ea crucea pe-un evangeliu. Fețele judecătorilor cu conștiința sclavă și cu fața rece și nepăsătoare ca arama, cu fruntea mică și stupidă mă-nfioră. Și cu toate acestea ștreangul ar fi fost o binefacere pentru mine. Am privit în fața acelor juzi ai gladiului si i-am rugat să-mi dea moartea. Ei au râs. Știam eu ce voia să zică râsul lor
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
centrării pe interesele imediate. Populația nu este coaptă pentru a înțelege și sprijini schimbările, nu pentru că nu le-ar accepta, ci pentru că se află mai mult sub presiunea dificultăților de zi cu zi. Un politician a taxat-o cu ștampila stupid people. Populația este tentată să exercite o presiune socială continuă, care, în consecință, este dacă nu neapărat antireformă, în mod cert limitatoare a reformei. Presiunea socială exercitată pentru diminuarea costurilor sociale ale tranziției este deci contraproductivă. De asemenea, este contraproductivă
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu judecă". Dar de ce mulțimea nu judecă de vreme ce fiecare ins din mulțime judecă? De ce această mulțime va face, în mod spontan, ceea ce fiecare dintre unitățile ei, luate separat, n-ar face niciodată? De ce mulțimea are impulsuri irezistibile, voințe feroce, atracții stupide pe care nimic nu le poate opri și de ce, purtată de astfel de atracții iraționale, săvîrșește fapte pe care nici unul dintre indivizii ce-o alcătuiesc nu le-ar săvîrși? Un necunoscut lansează un strigăt și iată-i pe toți cuprinși
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de l’éducation, nr. 3, 1998, pp. 9-35. Lieury, A.; Badoul, D., Belzic A.L., „Les sept portes de la mémoire”, Revue de psychologie de l’éducation, nr. 1, 1996, pp. 9-24. De ce este repetiția fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
De ce este repetiția fundamentală, în ciuda faptului că este considerată „stupidă” în țara lui Descartes? Repetiția și deprinderile După ce a fost ridicată în slăvi de vechile practici pedagogice, repetiția nu mai este chiar la modă, fiind bucuros catalogată drept o deprindere stupidă. Și totuși, repetiția este un resort de bază la nivelul creierului, așa cum memoria se întemeiază în ultimă instanță pe conexiunile dintre neuroni, iar repetiția este mecanismul ce asigură numărul și forța acestor legături. De exemplu, în celebrul experiment despre reflexul
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
ei, râsul era cu atât mai puternic, cu cât își făcea apariția după un eveniment dramatic (vorbim aici despre tragicomedie). Există un procedeu literar cunoscut prin care eroul este pus în valoare prin alăturarea sa cu un tovarăș distrat sau stupid (cum erau slujitorii din Cei trei muschetari) sau prin copleșirea eroului cu cele mai mari suferințe, fericirea lui fiind cu atât mai mare la sfârșit; impactul loviturii de teatru este datorat tot efectului generat de contrast. La fel se întâmplă
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
pulpei, deschiderea sinului, citate de G. Călinescu ca dovezi de vulgaritate, sînt nevinovate gesturi, Înecate dealtfel Într-un val de lumină și acoperite de mai multe straturi de roze și crini. Trivială cu adevărat este imaginea prea convențională a iubirii, stupidă este lipsa de imaginație a versului. Dacă lăsăm chestiunea valorii estetice deoparte și Încercăm să deducem, din abundența determinărilor, care sînt opțiunile poetului, constatăm că Bolintineanu cere femeii să fie Înainte de orice dulce. Dulcele cheamă, imperios, dalbul, iar dalbul nu
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
a-l vedea, în birou. Servitoarea stătu puțin năucă, neînțelegînd de care Tudorel era vorba, și nu se dumeri decât când Ioanide o lămuri cu oarecare parapon că e vorba de domnul Doru. ("Iată, pufni el în sineși, un nume stupid! Doru! Ce vrea să zică lipsa de gust onomastic! Cum o să descopere un Doru Cuba ori Filipinele? Astfel de nume apasă ca o fatalitate, dizolvă personalitatea!") După ce ieși servitoarea, Ioanide se simți invadat de o neliniște, ca și în ipoteza
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]